CSSM Bacau este foarte aproape de a rata promovarea in Liga Nationala la handbal masculin. Invingatoare joi, cu 31-22 (17-8) contra lui CSU CNOT Brasov, in primul meci al turneului de promovare/ ramanere in prima liga ce se desfasoara la Brasov, echipa bacauana a pierdut vineri seara cel de-al doilea meci, care se anunta decisiv pentru indeplinirea obiectivului. Elevii lui Bogdan Voica au cedat la limita, cu 30-29 in fata Vasluiului pregatit de Sandu Iacob si sunt pe punctul de a spune „adio” promovarii . Practic, vasluienii trebuie sa castige jocul de sambata, cu modesta grupare brasoveana CSU CNOT pentru a-si asigura ramanerea in Liga Nationala.
De ce? De unde? De cand?
(Mic tratat de filosofie a inocentei)
Karl Popper ne-a aruncat in obraz un adevar pe care orice scoala din lume il ignora: faptul ca profesorii ofera elevilor raspunsuri mai ales la intrebarile pe care acestia nu le formuleaza. O logica fireasca a didacticii ne-ar indemna sa raspundem prioritar la intrebarile care-i ravasesc pe elevi. Uneori, unii profesorii se feresc de a oferi raspunsurile la intrebarile care-i intereseaza pe elevi, dintr-un motiv… simplu: nu stiu sa raspunda, mai ales daca aceste raspunsuri nu sunt prezente… in manuale. Alteori, desi unii profesori au pe diploma competente de exceptie, pur si simplu nu pot oferi raspunsuri accesibile, intrucât arta argumentarii le lipseste. Au statutul inginerului cu specializarea in rertele electrice, care a finalizat studiile cu media zece, dar nu stie sa instaleze o priza. Cu arta argumentarii te nasti sau nu. Nicio scoala nu ti-o poate lipi de suflet…
Cu aceste gânduri am citit cele aproape 300 de pagini minunate ale volumului „Intrebari mari de la cei mici… la care raspund niste oameni foarte importanti…” (Humanitas, 2013, antologator: Gemma Elwin Harris). Istorici, filosofi, psihologi, oameni de stiinta, exploratori, artisti, scriitori, sportivi, ziaristi, futurologi, astronauti, bucatari, regizori etc incearca/reusesc sa formuleze raspunsuri la intrebarile copiilor. Iata câteva dintre cele aproape doua sute de intrebari?…
E bine sa manânci râme? De ce nu pot vorbi animalele, asa ca noi, oamenii? De ce nu pot sa ma gâdil singur? De ce rag lei? De ce unii oameni sunt rautaciosi? De unde vine binele? De ce fetele pot sa faca copii, dar baietii nu? De ce nu traim vesnic? De ce trece timpul incet când vrei sa treaca mai repede? Au maimutele si gainile ceva in comun? De unde a aparut prima samânta? De ce apa este uda? De unde le vin scriitorilor ideile? Daca o vaca n-ar ar trage pârturi un an intreg, iar apoi ar trage unul mare, ar putea zbura in spatiu?
Cum se indragostesc oamenii? De ce unii melci au casuta, iar altii nu?…
Gemma Elwin Harris a avut ideea realizarii acestei carti, dupa ce micutul ei fiu, care privea catre superbul cer instelat, zarind Luna, a intrebat-o: „Ce-i aia?” Zice Gemma: „M-am oprit si am privit-o indelung alaturi de el. Mi se parea si mie atât de ciuadta! Parca atunci as fi vazut-o intâia oara!”… Iata câteva fragmente din raspunsurile la unele dintre aceste intrebari… De ce rag lei? „Asta, e de fapt, cascatul lor. Cred ca vor sa-ti de de inteles ca-i cam plictisesti.” (Kate Humble). De ce nu traim vesnic? „Pentru ca ne ajunge cât ne chinuim sa ne facem cativa prieteni (…) Viata ar deveni extrem de plictisitoare si obositoare. Ar fi ca si cum ai merge la o scoala care nu are pauze sau vacante.
Totul s-ar repeat la nesfârsit, aceleasi lucruri intamplându-se iar si iar, da, vesnic.” (Richard Holloway). De ce ma cert tot timpul cu fratele sau sora mea? „Poate tocmai pentru ca stim ca ei nu vor inceta niciodata sa ne iubeasca, oricât de urât ne-am purta unii cu altii.” (Tanya Byron). Cum se indragostesc oamenii? „Dragostea este deci acel salt urias pe care trebuie sa-l faci pentru a fi alaturi de cineva fara de care nu vrei sa traiesti. P.S. Trebuie sa ai curaj” (Jeanette Winterson). Ce trebuie sa faci pentru a participa la Jocurile Olimpice? ,,Antreneaza-te intens, ai grija de sanatatea ta fizica si mintala si nu te lasa niciodata descurajat de zilele rele, fiindca ele sunt urmate intotdeauna de o zi buna”. (Jessica Ennis).
Raspunsurile sunt minunate, dar si intrebarile – „culese” cu migala de la mii de copii care aveau vârste cuprinse intre patru si doisprezece ani – sunt de-a dreptul fabuloase. Privind, de pilda, catre una dintre aceste intrebari – „Daca universal a aparut din nimic, cum de a devenit totusi ceva?” – nu poti sa nu te gândesti la cugetarea aceea tulburatoare care zice ca in filosofie, de foarte multe ori, intrebarile sunt mai importante decât raspunsurile.
Bricolaje / Fluiditati
Câtă ploaie, Doamne, ce de apă! Auzi materia plângând, ca-n Bacovia, și vrei să tragi podul de la mal, să te rupi de totul și să te afunzi în melancolie. Atâta apă, și totuși, câtă mizerie, ce mormane de murdărie, de ticăloșenie depusă în straturi groase, se mai descoperă pe la noi! Recent, după imensul scandal cu dezinfectanții diluați până la inexistență, un medic a descoperit că în spitalul în care lucra, săpunul lichid era infestat cu o bacterie de hazna! Să-ți stea mintea-n loc, nu alta! Te speli și te infectezi, ce paradox o mai fi și ăsta?
Adică poți să te curăți de tot, definitiv. Apropo de paradoxuri, cred că nu ne întrece nimeni la capitolul ăsta. Am să fac un survol asupra unor păreri ale străinilor despre români, așa cum reies ele din unele sondaje, din interviuri luate acestora, din relatări de prin ziare, reviste, etc. De pildă, străinii remarcă faptul că noi trăim într-un fel de temporalitate fluidă. Nu-i nicio grabă la noi, indiferent de ce facem. Nimic nu se planifică din vreme, nu există termeni exacți, nu se respectă niciun program, organizarea fiind, de cele mai multe ori, inexistentă sau cu mari probleme. Se spune des „ o să mai vedem”, iar „acum” e peste ceva timp, incert și acela. Lucrurile se fac de-a valma, la întâmplare, pentru că oamenii nu-s obișnuiți să-și stabilească priorități.
Alți străini veniți să lucreze în România, manageri de multinaționale, declară că angajații autohtoni nu știu să lucreze în echipă, deși, culmea, despre sociabilitatea deosebită a românilor se vorbește foarte mult. Dar, cum noi suntem și foarte originali în ceea ce facem, puține lucruri ajung să te mai mire. Străinii mai spun despre noi că ne place să trezim atenția celorlalți, să ieșim în evidență. Iar aici rețin impresia unui turist care, privind spectacolul străzii, cu ochii după frumoasele românce (că așa li s-a dus buhul!) are următoarea nedumerire: „nu știi niciodată dacă merg la serviciu sau la operă”. Ei, dar asta nu-i chiar de rău, îmi zic. Decât să vezi niște arătări neîngrijite și șleampete, ca prin alte părți (ca-n Anglia, să zicem), e preferabil să-ți sară în ochi cochetăria femeilor românce.
Chiar dacă pare nițeluș exagerată, uneori. Căci una este o cochetărie firească, de bun-gust, o adecvare a ținutei, totuși, la ora la care ieși din casă și la locul în care te duci, la scopul urmărit, și alta e să te împopoțonezi aiurea, ridicol, total nepotrivit. În fine, dacă povestea asta cu felul în care arată femeile noastre poate avea și o latură simpatică, oricum benignă, nu același lucru se poate spune despre dezordinea și haosul care domnesc la noi. Nu și despre lipsa de reguli, despre imprevizibilul care te ia cu asalt, despre neseriozitate. Lasă-mă să te las și treaba de mântuială, amânarea sine die sunt vechi metehne, de care nu prea văd cum vom scăpa. Că se țin ca scaiul de noi. În fine, unii străini zic și că suntem foarte prietenoși.
Cam prea, spun eu, că adesea se ajunge la un fel de familiaritate de prost gust, la un soi de bătaie pe burtă. Dar așa părem, cică-se, mai „umani, mai liberi”. Păreri și păreri. Ce e sigur este că totul e fluid, relativ la noi, luat în ușor. Că doar suntem la porțile Orientului. Care porți mai există? Că parcă s-au lichefiat și astea. Apropo de apă și de lichide, aflu că americanii tocmai au reușit să facă votcă cu apa din ceață. O specialitate numită Fog Point, care se găsește la SanFrancisco. Parcă-i de mers acolo și de încercat licoarea, la un Hotel California, cel cântat de Eagles.
Boierii, in vremea Regulamentului Organic
Pe la 1834 – 1835, in Moldova si Tara Româneasca au intrat in vigoare Regulamentele Organice, prima forma de Constitutie, care a pus bazele occidentalizarii principatelor. Radu Rosetti scrie in „Amintirile” sale impactul pe care l-a avut aceasta schimbare.
„Transformarea economica princinuita în Moldova de dispozitiile tratatului de la Adrianopol nu era numai mare, dar chiar si foarte adânca, caci de dânsa se resimtise natiunea întreaga, transformarea sociala însa n-a fost, precum nici nu putea sa fie, decât superficiala, caci ea atinsese numai paturile de sus. Numai aceste paturi venit-au în contact nemijlocit si imediat cu strainatatea, numai ele fost-au, prin cultura lor, rudimentara cum era, si prin pregatirea ce i-o harazise contactul de pana atunci cu strainatatea, în stare sa-si însuseasca, în timp relaitiv uimitor de scurt, o buna parte din formele exterioare ale vietii europene. Caci chiar aceasta transformare exterioara, a claselor de sus era absolut superficiala. De ea se împartasise mai ales boierimea, cu deosebire acea mare, fiindca era mai avuta si dispunea astfeli de mijloace ca sa opereze o transformare stând în raport direct cu banii cheltuiti pentru a o produce.
În fond însa societatea, chiar cea înalta, ramasese aceeas. Boieriul ce! mare de la 1840, vorbesc de marea majoritate a cazurilor, era îmbracat nemteste, întrebuinta ca limba eleganta pe acea franceza în loc de greceasca vorbita pana atunci în saloane si chiar în familie, traia în mobile aduse din Apus sau facute dupa modelurile din Apus, în relatiile cu samenii întrebuinta formele uzitate în Apus, slugile îi erau îmbracate în livrele sau în fracuri si serveau cu manusi albe, dar în fond se deosebea numai putin de parintele sau în islic, straie moldovenesti si papuci. Afara de foarte putine naturi alese, cari mai avusese norocul sa fie crescuti de educatori straini de frunte, erau educati numai pe dinafara, dar în fond, deloc: ramasese oamenii naturii si orientali, stapâniti de instinctele si de patimile lor, bune sau rale. Ca si parintii lor, când firea li era buna, lipsita de vitiuri, erau buni, nevitiosi, capabili de actele cele mai bune, cele mai generoase si mai nobile. Când, dimpotriva, firea îi înzestrase cu vitiuri si cu patimi urâte, se lasau sa fie târâti de ele la faptele cele mai reprobabile. Bineîntales ca între aceste doua extreme erau multe tipuri intermediare, iaras ca si în trecut.
Îndeobste boieriul moldovan din vremea anteregulamen – tara era bun la inima, blând si foarte aplecat la acte de darnicie catra cei nevoiesi sau suferinzi. Daniile facute bisericilor în scopuri nu numai religioase, dar si de binefacere, precum si întemeierile de asazaminte de asistenta publica si de scoli sînt urme înca astazi vii a caritatii si a darniciei lor. Apoi care era boieriul cel mare care nu înzestra, în fiecare an, un numar de fete sarace de pe mosiile lui? Nu mai vorbesc de pomenile lasate prin diata, având sa fie îndeplinite dupa savârsirea lui din viata.
Sistemul de ocîrmuire era corupt, pentru unii boieri slujbele statului erau mai cu seama un mijloc de înavutire în dauna statului si a administratilor, dar acest rau nu era doara o particularitate moldoveneasca sau munteneasca, ci o stare care exista în Europa întreaga, în tot cursul veacului al optsprezecelea: cei mai mari seniori apusani nu stateau la îndoiala pentru a presura pe administrati când era cu putinta ca ei astfeli sa se îmbogatasca. Daca jafuirea era mai putin arbitrara, mai putin brutala, redusa la margeni mai rastrânse, cauza nu era moralitatea si dezinteresarea mai mare a seniorilor în chestiune, ci rabdarea mai scurta a celor pe cari îi administrau. Dealtmintrelea, se gaseau si la noi multi boieri cu desavârsire dezinteresati, avînd pentru ban îndeobste cel mai mare dispret si cari pentru nimica în lume nu si-ar fi mânjit mânile cu acel provenind din jaf. Cei multi din ei erau barbati cu frica lui Dumnezeu în toata acceptiunea cuvântului, credinciosi cuvântului dat, buni prieteni, parinti deosebit de afectuosi, oameni având groaza de pacat”.
Radu Rosetti
Petrochimia onesteana moare, dar nu se preda
Doua dintre intreprinderile de pe platforma industriala Borzesti care mai au instalatiile in picioare, Rafo si Chimcomplex, dau in continuare sperante onestenilor. Ca inca o dovada ca speranta, cum se spune, moare ultima. Sperante pentru revitalizarea macar partiala a acestei platforme si, evident, a unui oras intreg construit special pentru ea, Onestiul.
Daca uzina chimica, Chimcomplex, functioneaza si este practic „perla coroanei” a imperiului industrial creat de omul de afaceri Stefan Vuza, o intreprindere profitabila si suport pentru unul dintre cele mai mari proiecte economice ale României, crearea Companiei nationale de chimie, rafinaria inca agonizeaza economic. Dar nu se preda!
La Rafo sperantele celor care mai cred in ele sunt inca in picioare. In prag de faliment, dupa ce Fiscul i-a pus sechestru pe active in celebrul proces al lui Ovidiu Tender in dosarul Rafo-Carom, rafinaria si-ar fi gasit cumparator. O companie cu sediul in Austria, Andres Capital, stapânita tot de un investitor rus, a batut palma cu fostul actionar majoritar, compania Petrochemical Holding, pentru pachetul sau de actiuni. Chiar ieri, reprezentantii cumparatorului erau din nou la Onesti, pentru a analiza etapele de preluare a unei intreprinderi despre care au declarat deja ca o vor reporni, fie si in etape, si ii vor revitaliza inclusiv reteaua proprie de benzinarii.
Despre concluziile acestei ultime runde de negocieri si de analize la Rafo vom reveni cu amanunte, dar pâna atunci sa observam ca rafinaria, conservata perfect dupa oprirea instalatiilor in anul 2008, mai prezinta ininteres, iar cei aproape 400 de salariati si-ar putea relua activitatea lor de baza: rafinarea petrolului. Plus ca alti oameni ar putea gasi aici din nou de lucru.
Soarta Rafo a fost una pecetluita, pâna acum, de mari interese de grup, cu destula influenta politica. Soarta Chimcomplex a fost, insa, una mai dulce, sub strategia economica a unui om de afaceri despre care initial nu se vorbea tocmai laudativ, dar care a dovedit ca stie ce vrea si pentru el, dar si pentru industria onesteana. Nici Chimcomplex nu mai are câti salariati avea odata. Dar functioneaza si, impreuna cu sora ei mai mare, Oltchim, ar putea reface prestigiul petrochimiei românesti. Rafo ar putea fi si ea undeva pe podium.
A lovit un biciclist si a parasit locul accidentului
La data de 26 mai a.c., în jurul orei 07.00, polițiștii au fost sesizați despre producerea unui accident rutier pe strada Gării din municipiul Bacău.
Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un tânăr de 21 de ani din Bacău, care conducea un autoturism pe strada Mihai Eminescu a pătruns în intersecția cu strada Gării fără a acorda prioritate unui bărbat de 58 de ani, care se deplasa pe strada Gării cu bicicleta și a intrat în coliziune cu acesta.
După producerea evenimentului conducătorul auto a părăsit locul accidentului fără incuviințarea polițiștilor,fiind identificat ulterior, în jurul orei 08.30. Atat conducătorul auto cât și victima accidentului rutier au fost testați cu aparatul etilotest, iar rezultatele au fost negative.
Biciclistul a primit îngrijiri medicale, fără a necesita internarea.
În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului fără incuviintarea organelor de cercetare.
GALERIE FOTO: Crucea Rosie, in ajutorul familiilor sinistrate de la Curita
Echipa Crucii Roșii, filiala Bacău, a ajuns vineri, 27 mai, în satul Curiţa din comuna Caşin, acolo unde apele revărsate in ultimele zile au afectat 150 de gospodării.
Satul Curiţa a fost izolat o vreme din cauza colmatării podului prin care se face accesul în localitate, sitiuaţia fiind remediată cu sprijinul echipajelor ISUJ Bacău.
Oamenilor le este însă foarte greu să se descurce în acest moment şi au mare nevoie de apă potabilă şi produse alimentare. Crucea Roşie Bacău a ajuns vineri la Curiţa cu o autosanitară încărcată cu alimente (pâine, conserve, ciocolată) şi bidoane de apă plată.
[wonderplugin_gallery id=”566″]
Crucea Roșie Bacău va continua să monitorizeze situaţia persoanelor afectate de inundaţiile din ultimele zile din Bacău, în colaborare cu instituţiile locale din judeţ.
VIDEO: Actiune desfasurata de politistii bacauani pentru prevenirea si combaterea pescuitului ilegal
68 de plase monofilament, în lungime totală de peste 7 kilometri, au fost confiscate de polițiști, în urma efectuării a 11 percheziții în comuna Gioseni. 10 persoane au fost conduse la sediul unităților de poliție pentru cercetări.
La data de 27 mai a.c., peste 50 de polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău, au efectuat 11 percheziții, în comuna Gioseni, în cadrul unei acțiuni de prevenire și combatere a pescuitului ilegal și comerțului ilicit cu produse piscicole.
Polițiștii au constatat în flagrant delict 10 de infracțiuni de deținere de plase monofilament și unelte de pescuit neautorizate.
În urma efectuării celor 11 percheziții domiciliare au fost identificate și ridicate în vederea confiscării 68 de plase monofilament în lungime totală de 7560 metri și alte obiecte folosite în vederea pescuitului ilegal, în valoare totală de 38 128 de lei.
La sediul unităților de poliție au fost conduse în vederea cercetărilor 10 persoane, bănuite de săvârșirea de infracțiuni prevăzute de O.U.G nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.
La acțiune au participat polițiști de ordine publică din cadrul Serviciului Ordine Publică și Poliției Municpiului Bacău, Secțiilor Rurale de Poliție Buhoci, Traian și Răcăciuni, polițiști de investigații criminale și criminaliști, sprijiniți de luptători din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale.
Drujbasii bacauani s-au intrecut in maiestrie profesionala
Judetul Bacau va fi reprezentat la etapa nationala a Concursului „Cel mai bun fasonator mecanic”, care va avea loc la Sovata (Mures) in luna iunie si care a ajuns la a saptea sa editie, de Dumitru Matel, fasonator mecanic la Ocolul silvic Zeletin. El a ocupat primul loc la etapa judeteana a concursului, care a fost organizata, in acest an, de Directia Silvica Bacau in Ocolul silvic Moinesti.
Vremea mohorâta din aceste zile parea sa faca probele concursului pentru cel mai bun fasonator mecanic si mai dificile. Dar, ca un facut, peste padurile din zona Moinesti – Zemes soarele a fost mai generos ca oricând. Cei 14 concurenti, câte unul din fiecare ocol silvic bacauan, au pornit astfel la drum pe firul Vaii Tazlaului Sarat, cu inima deschisa, dar numai dupa instructajul de protectia muncii.
Doborârea arborilor, sub cronometrul arbitrilor
Perimetrul desemnat pentru prima proba din concurs, doborârea arborelui pe picior, a fos ales in padurile de la Bolatau, pe vârful Geamana. Arborii marcati special pentru concurs au fost molizii, numerotati de la 1 la 18, iar concurentii au tras numerele la sorti. Sub ochii brigazii de arbitri, condusa de arbitrul international Gheorghe Gafita, fasonatorii au pornit drujbele din dotare, au ales directia de cadere a fiecarui arbore si au pornit la lucru. La fiecare copac s-a inceput cu decuparea tapei care da directia de cadere, apoi s-a facut taierea orizontala de doborâre. Nu a fost deloc usor, pentru ca terenul era in panta de cira 25 de grade, iar desisul padurii a mai oprit câte un copac din caderea libera.
Fasonatorii cu mai putin noroc nu s-au dat insa batuti, pentru ca intr-un poligon special amenajat in punctul Terpea, de lânga satul Grigoreni (Scorteni), urmau alte patru probe de maiestrie profesionala. Ni le-a deschis, initial, Marius Iftime, presedintele Comisiei de organizare a Concursului fasonatorilor, inginer la Serviciul intern de prevenire si protectia muncii a Directiei Silvice. „Concursul fasonatorilor – am aflat de la presedinte – are ca scop cresterea aptitudinilor si constientizarea regulilor privind sanatatea si securitatea in munca la lucrul in padure. Rezultatul principal al actiunii este gospodarirea durabila a fondului forestier national. De aceea probele din poligon au fost demontarea si montarea lamei fierastraului mecanic, curatarea de craci a arborilor, taierea de precizie a acestora si taierea combinata.”
Fasonatorii, chirurgii padurilor
Drujbele au fost din nou pornite, iar arborii din poligon au ramas, rând pe rând, iute fara crengile inchipuite din tarusi batuti special, conform regulamentului. Felii mari din fiecare trunchi au cazut apoi, la secunda, de sub lamele fierastraielor, iar precizia taieturilor si timpul necesar au determinat, in final, câstigatorii. Astfel, lânga Dumitru Matel pe podium au mai urcat, dar numai pentru locul al treilea, Iulian Lucaci, din Ocolul silvic Caiuti, si Stefan Apistei, de la Ocolul Moinesti.
Premiul pentru locul al doilea nu s-a acordat. „Am participat si acum trei ani la acest concurs, dar acum am fost si premiant – ne-a declarat Dumitru Matel. In padure am dat jos arborele, iar in poligon am incercat sa obtin cât mai multe puncte. Lucrez de 11 ani in aceasta meserie, dar de 24 de ani in padure. Nu m-am pregatiti in mod special pentru acest concurs, doar experienta mea a stat la baza priceperii cu care am abordat probele. Sper sa fac o figura buna si la faza nationala, pentru care ma voi pregati”.
„Directia Silvica Bacau este certificata in managementul forestier in sistem FSC (Forest Stewardship Council), iar pregatirea profesionala este o componenta importanta in gospodarirea durabila a padurilor, cu armonizarea echilibrata a intereselor sociale, economice si de mediu. Participarea la concursul fasonatorilor, dar si pregatirea profesionala continua, presupun ca angajatii sa fie instruiti periodic, iar cunostintele lor sa fie testate. Concursul este un principiu al acestui sistem de certificare.”
Marius Iftime, presedintele Comitetului de organizare
Interventiile pompierilor in zonele afectate de inundatii
În ultimele 24 de ore (intervalul 26.05.2016, ora 07:00 – 27.05.2016, ora 07:00), 42 de pompieri salvatori din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Mr. CONSTANTIN ENE” al Judeţului Bacău, cu 18 de mijloace de intervenție, au desfășurat misiuni pentru limitarea efectelor fenomenelor meteorologice periculoase.
Astfel, în cursul zilei de ieri, 26.05.2016, în comuna Bogdăneşti, sat Bogdăneşti, patru pompieri militari din cadrul Detaşamentului de Pompieri Oneşti, cu o autospecială de intervenţie şi trei motopompe transportabile, au acţionat pentru evacuarea apei din patru gospodării (4 beciuri).
În comuna Oituz, sat Marginea, pentru evacuarea apei dintr-o gospodărie (1 beci) au acţionat patru pompieri militari din cadrul Detaşamentului de Pompieri Oneşti, cu o autospecială de intervenţie și o motopompă remorcabilă.
Cinci pompieri din cadrul Detaşamentului de Pompieri Bacău au acţionat în municipiul Bacău, strada Arcadie Șeptilici, cu o autospecială de intervenţie şi o motopompă remorcabilă, pentru evacuarea apei dintr-un canal de scurgere.
În municipiul Oneşti, strada Zemeş, patru pompieri militari din cadrul Detaşamentului de Pompieri Oneşti, au evacuat apa dintr-o gospodărie (1 beci) cu ajutorul unei autospeciale de intervenţie. Totodată, în orașul Tg. Ocna, alți patru pompieri salvatori din cadrul Detașamentului de Pompieri Onești au acționat cu o autospecială de intervenție și trei motopompe transportabile pentru evacuarea apei din două gospodării (2 beciuri).
Pe parcursul ultimelor 24 de ore, 5 echipaje din cadrul Gărzilor de Intervenție Comăneşti și Podu Turcului, precum şi a Detaşamentelor de Pompieri Oneşti şi Moineşti au executat misiuni de recunoaştere şi monitorizare a cursurilor de apă.
Pe timpul monitorizării nu s-au constatat probleme deosebite.
În cursul zile de ieri, la ora , s-a reluat circulația pe un singur fir cu restricţionare de tonaj pe drumul județean DJ 115 Oneşti – Mănăstirea Caşin, la km 14+700 m, în punctul Prisaca, după ce în data de 26.05.2016, la ora 11:45, circulaţia rutieră a fost oprită pentru executarea unor lucrări de reparaţii.
Pompierii salvatori băcăuani vor rămâne la datorie pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative generate de fenomenele meteorologice periculoase până când comunitățile vor reveni la starea de normalitate.
GALERIA FOTO: Bucuria absolvirii / „Alecsandrieni” in marsul festiv
291 de elevi de la Colegiul National „Vasile Alecsandri” (CNVA) Bacau, impartiti pe 10 clase – cinci de uman (filologie, stiinte sociale) si cinci de real (matematica / informatica si stiinte ale naturii), si-au strigat vineri, 27 mai, bucuria in strada. A fost, si pentru ei, cursul festiv, asta dupa traditionala defilare prin oras, care a inceput la ora 11.00, din fata colegiu, si a continuat pe traseul Ateneu – Prefectura – Primarie – Teatrul de Vara, unde s-a sarbatorit finalul anilor de liceu. Ansamblul „Ciucurelul” (condus de prof. Mitica Pricopie), emblema institutiei de invatamânt, a deschis defilarea, din care nu au lipsit voia buna, vuvuzelele, hora si muzica populara.
Fiecare clasa a purtat robe, de culori distincte, dar si pancarde pe care erau scrise sloganuri de tipul „Ai curajul sa-ti asculti inima si intuitia. Ele stiu deja ce vrei tu sa devii cu adevarat”, „And so the adventure begins!” (Asa incepe aventura!), „Am fost si vom fi mereu o legenda” sau „Fii realist, doreste-ti mereu imposibilul”. Le-au fost alaturi profesori, colegi, prieteni si parinti.
„Este o mare sarbatoare pentru Colegiul National «Vasile Alecsandri», pentru ca termina o generatie numeroasa, valoroasa, cu tineri ambitiosi si performanti care vor pleca in cele mai mari universitati din tara si din strainatate. Suntem mândri de ei si le dorim mult succes in cariera si in viata”, a declarat prof. Calin Boamba, directorul colegiului.
Anul acesta, CNVA are trei sefi de promotie, care au finalizat anii de liceu cu media generala 9.99. Sunt trei eleve, de la clasele a XII-a B, filologie, bilingv engleza – Elena Madalina Cioineag si Thea Hatman, si de la clasa a XII-a J – Anca Teodora Solot, de la matematica / informatica.
„Este un sentiment foarte placut sa fii sefa de promotie. Am mai fost si in gimnaziu, dar acum, la liceu, e altceva. Nici nu-mi vine sa cred. Nu se compara cu ce e acum. Sentimentele si emotiile te coplesesc. Sunt foarte fericita, mai ales ca am defilat in centrul, am simtit ca totul este bine si ca va fi bine. In viata mea va urma Facultatea de Drept la Cluj, iar apoi, imi doresc o cariera de diplomat, undeva, nu stiu inca. Mai este pâna atunci.”
Elena Madalina Cioineag, clasa a XII-a B, sefa de promotie CNVA 2016
[wonderplugin_gallery id=”565″]
„Sunt complesita. Nu ma asteptam sa ajung sefa de promotie, la fel ca Madalina. Suntem prietene, suntem din aceeasi clasa, mereu am fost impreuna si ma bucur ca impreuna suntem si sefe de promotie, alaturi si de Anca. Ne bucuram ca putem imparti acest titlu. E un sentiment foarte frumos. Succes tuturor colegilor, bafta, noroc, sa se concentreze, sa fie resposabili. Vom pastra legatura intre noi, chiar daca vom fi departe. Eu, cu siguranta, voi fi departe, la 3.000 de kilometri, pentru ca deja am fost admisa la o facultate din Marea Britanie, la literatura engleza.”
Thea Hartman, clasa a XII-a B, sefa de promotie CNVA 2016
„Ma simt mândra. Sunt mândra ca onorez acest liceu, ca am intrat in acest liceu si ca, acum, il termin asa de frumos. Sunt momente unice. Le urez tuturor colegilor mei mult succes, multa incredere in ei si sa mearga inainte, intotdeauna. Eu ma voi indrepta spre Politehnica de la Bucuresti.”
Anca Teodora Solot, clasa a XII-a J, sefa promotie CNVA 2016
Alesii judetului se vor intilni la Observatorul Astronomic
Prima activitate pe care o gazduieste Observatorul Astronomic dupa modernizarea si dotarea sa prin proiectul «Restaurarea si Valorificarea Durabila a Patrimoniului Cultural – Obsevatorul Astronomic Victor Anestin», initiat Consiliul Judetean (CJ) Bacau si finantat de UE prin Programul Operational Regional – Axa 5, este chiar sedinta CJ Bacau a lunii mai, ultima, probabil, din acest mandat.
Spun probabil deoarece in luna iunie, inainte de constituirea noului consiliu rezultat din alegeri, mai poate avea loc o sedinta in actuala formula.
Modernizarea obiectivului a costat 12,8 milioane de lei. Sedinta CJ a lunii mai se va desfasura luni, 30 mai, iar inaugurarea Obsevatorului, marti, 31 mai, de la ora 18.
Constantin LAZAR, un viitor sigur pentru ONESTI
Într-o perioadă în care candidații propun diverse proiecte fanteziste, recurg la tot felul de „inginerii” electorale – promit că vor face în următorul mandat ceea ce nu au făcut în ultimii patru ani, că vor împărți sărăcia, în Onești, poate cel mai greu încercat oraș din județ, din cauza dezastrului administrativ, candidatul PNL la funcția de primar, Constantin LAZĂR, propune poate cel mai ambițios proiect, pentru a garanta un viitor sigur.
Un om care, pe plan local, nu mai are nevoie de prezentare, fiind unul dintre puținii oneșteni care mai oferă locuri de muncă, subliniază că obiectivul său după alegerile locale este să creeze bunăstare și nu să împartă sărăcia, așa cum au făcut-o foștii primari ai Oneștiului.
Își propune să aducă în Onești zeci de milioane de euro, nu să împartă același buget local subnutrit unor oneșteni sărăciți.
Omul de afaceri Constantin Lazăr, candidatul PNL la Primăria Onești, susține că principala problemă a municipiului o reprezintă locurile de muncă. „Ăsta e mesajul meu principal: avem o singură șansă, în 5 iunie, un singur vot, prin care putem desemna pe altcineva decât cei care au fost până acum. Vreau în primul rând locuri de muncă, în al doilea rând acestea să fie bine plătite, iar pentru asta trebuie sprijinit și cel care creează locuri de muncă. Trebuie să aibă utilități de calitate, ca să nu plătească pierderile; trebuie să aibă taxe și impozite scăzute, ca să-și permită să investească, să facă față concurenței și să aibă resurse pentru a mări salariile. Taxele sunt mult prea mari pentru ceea ce vedem în oraș de pe urma lor. Din punctul meu de vedere, toți cei de până acum au întreținut sărăcia, au împărțit sărăcia. Eu vreau să creez bunăstare. Am un pliant în care spun ce fac, am un pliant în care spun și sursele de finanțare, sunt singurul care m-am pregătit la modul ăsta. Nici măcar o promisiune nu este fără acoperire”, spune hotărât Lazăr.
Proiecte pentru un viitor sigur
Într-un oraș îngenuncheat de cei care au condus în ultimii ani destinele oneștenilor, Constantin Lazăr nu își permite să vină în fața oamenilor cu „lecția nefăcută”, cu promisiuni neacoperite, cu povești de adormit electoratul. Lazăr le prezintă oneștenilor proiectul său administrativ, unul pe cât de ambițios, pe atât de viabil. Spre exemplu, fiecare obiectiv este însoțit de sursele de finanțare. „Toată lumea vorbește de fonduri europene, dar puțini sunt cei care știu ce înseamnă. Eu am creat locuri de muncă în producție cu fonduri europene, știu ce înseamnă, tocmai am ridicat o hală pentru producție, aici, în Onești. Inclusiv locuri de muncă directe putem crea cu fonduri europene, și aici mă refer, de exemplu, la spațiile unde erau serele. Consider că locurile de muncă și bunăstarea se obțin prin investiții în producție și în dezvoltare, prin viziune și angajament, nu prin împărțirea plaselor cu făină și ulei. Știm ce vrem să facem, avem cu cine și avem cu ce. Oneștenii nu mai pot fi amăgiți. Vreau să le ofer un viitor sigur. Consider că repararea străzilor, astuparea gropilor, alocarea de fonduri pentru copii și tineret, alocarea fondurilor pentru învățământ, pentru Spitalul Municipal, sprijin pentru biserici, găsirea de soluții pentru un cimitir sau ajutorarea celor mai nevoiași sunt obiective firești, care intră în fișa postului unui primar. Nu promit ceva ce intră în fișa postului, e ca și cum aș promite că mă duc la serviciu”, subliniază candidatul PNL.
„Onești, hub industrial”
Un alt proiect ambițios cu care Constantin Lazăr se prezintă în fața oneștenilor este dezvoltarea conceptului de „Onești, hub industrial”, având în vedere tradiția și poziționarea geografică a orașului. Candidatul PNL propune o serie de proiecte în parteneriat public – privat pentru transformarea zonei industriale într-o zonă cu facilități care să păstreze locurile de muncă existente și să atragă investitorii; identificarea și viabilizarea unor terenuri pretabile pentru a fi platforme logistice, în așa fel încât să fie pregătite pentru investitori. „Crearea unor zone libere pentru investiții, în parteneriat cu entitățile din „zona periurbană”, dezvoltarea acestora cu ajutorul fondurilor europene și / sau viabilizarea acestora, pentru investitori (acces rapid la infrastructura feroviară, rutieră și aeriană), realizarea punctuală a investițiilor publice solicitate de marii angajatori, pentru păstrarea locurilor de muncă în Onești, alocarea punctuală a unei sume fixe anuale pentru susținerea start-up-urilor în producție, pe baza unor proiecte a căror evaluare va fi realizată de oameni de afaceri reprezentativi pentru comunitate, sunt doar câteva obiective concrete cu care doresc să schimb Oneștiul”, mai spune Lazăr.
Modernizarea infrastructurii
Modernizarea căilor de acces către zonele industriale, către viitoarea autostradă Brașov – Bacău și către stația CFR, reprezintă un capitol distinct din proiectul administrativ ce ar urma să schimbe radical viața oneștenilor. Candidatul PNL spune că obiectivul tuturor societăților comerciale, spre exemplu platforma petrochimică, este să-și transporte cât mai rapid produsele către beneficiari, cu costuri cât mai reduse, măsură prin care ar urma să rămână mai mulți bani pentru investiții, pentru modernizarea întreprinderilor, pentru salarii. „Consider că Primăria are datoria să acționeze în două direcții: să vină în întâmpinarea celor care creează locuri de muncă în Onești și să vină în întâmpinarea investițiilor anunțate ale statului. Oneștiul nu trebuie să aștepte autostrada, Oneștiul trebuie să fie pregătit deja pentru ea. Acest obiectiv, coroborat cu investițiile în modernizarea infrastructurii de utilități în zona industrială, prin proiecte punctuale, va crește atractivitatea orașului pentru investitori”, susține Lazăr.
Parteneriate între Onești și toate primăriile din zona metropolitană a Oneștiului
Oneștiul nu poate trăi izolat de comunele din jur, fie că vorbim de cele mai îndepărtate, ca Urechești, fie că vorbim de cele din vecinătate: Gura Văii, Cașin, Buciumi și așa mai departe, susține Constantin LAZĂR. Dezvoltarea unei piețe agricole zonale, sprijinirea producătorilor de pe Valea Trotușului pentru creșterea valorii adăugate a produselor (prin depozitare, procesare etc.), îmbunătățirea infrastructurii de acces în toată zona metropolitană a Oneștiului sunt câteva din temele avute în vedere de către candidatul PNL. Oneștenii trebuie să consume în primul rând produsele locale, cât mai sănătoase, iar autoritățile locale au datoria de a-i sprijini pe toți cei care lucrează în producție sau vor să-și creeze mici întreprinderi de prelucrare. „Consider că Primăria Onești nu este în concurență cu primăriile din jur pentru absorbția de fonduri europene, ci în parteneriat. Putem face mai multe în echipă decât dacă suntem interesați fiecare doar de curtea noastră. De multe ori, din cauza orgoliilor, s-au pierdut bani, fără a se avea în vedere că pe locuitori nu-i interesează orgoliile unui primar sau ale altuia, ci condițiile de trai”, este de părere LAZĂR.
Nu mai avem ce sărăcie împărți!
Constantin Lazăr: „Mizez pe voturile tuturor, indiferent de partid ori dacă sunt sau nu membri. Vreau voturile tuturor oneștenilor care vor bunăstare, pentru că m-am săturat ca Primăria să împartă sărăcia. Nu mai avem ce sărăcie împărți”.
Cea mai bună echipă
Constantin Lazăr: „Avem cea mai bună echipă, asta o spune toată lumea. Îl avem pe domnul director de producție Mihai Dumitru, de la Chimcomplex, un om ale cărui idei vor ajuta, dacă le aplicăm în administrație, vor ajuta și fabrica asta să o ducă mai bine. Un om care conduce sute de salariați și răspunde pentru peste 500 locuri de muncă. Avem medici excepționali în echipa noastră: domnul dr. Sârghiuță, șeful secției de Cardiologie de la Spital, dl dr. Grădinar, șeful secției Terapie Intensivă, oameni care știu ce e nevoie ca să avem mai puțină suferință și să avem condiții și calitate a actului medical pentru fiecare oneștean. Avem oameni care au arătat că se dedică administrației locale, Elena Pașcu Apăvăloaie, Gheorghe Ene, Ciprian Zarzu, dar și multe nume noi, specialiști în finanțe, în IT, în domeniul juridic, oameni care au condus întreprinderi recunoscute, doamne și tineri”.
Echipa Lazăr pentru Consiliul Local Onești, o echipă de specialiști:
Principalele direcții ale proiectului administrativ susținut de Constantin Lazăr:
Mai puțini bani la întreținere. Apa, prioritatea zero.
1. Susținerea investițiilor pentru schimbarea integrală a conductei de aducțiune de la Valea Uzului, pentru eliminarea avariilor pe tronsonul vechi
2. Identificarea și realizarea de investiții pentru o a doua sursă de apă, care să crească independența Oneștiului față de aducțiunea principală de la Valea Uzului
3. Investiții în asigurarea unor rezerve de apă pe perioadă mai îndelungată și înlocuirea prioritară a rețelelor cu pierderi mai mari, în așa fel încât eventualele avarii să fie resimțite mai puțin sau deloc
4. Investiții în infrastructura de instalații a blocurilor de locuințe, acolo unde locatarii sunt de acord, pentru înlocuirea conductelor cu pierderi
5. Creșterea confortului în blocurile de locuințe, prin realizarea de șarpante uniform urbanistic, anveloparea acestora cu soluții superioare (vată minerală, acolo unde locatarii sunt de acord), reabilitarea subsolurilor
6. Creșterea eficienței energetice a tuturor clădirilor publice aflate în responsabilitatea Primăriei (șarpante, anvelopare cu soluții superioare, subsoluri)
Siguranța cetățeanului
1. Înființarea Poliției Locale
2. Crearea unui dispecerat funcțional și implementarea unui sistem mobil de monitorizare video a străzilor
3. Reacție rapidă la orice situație (infracțiune, contravenție, câini comunitari, oameni ai străzii, accident, vandalizare a spațiului public, nerespectarea normelor de conviețuire în comunitate etc.)
Nici măcar un oneștean lăsat deoparte
Rezolvarea tuturor cazurilor sociale, direct de către Primărie sau prin parteneriate cu entități care se pot implica (ONG, Biserică etc.)
reacție rapidă față de orice situație identificată (oameni ai străzii, familii cu probleme, abuz etc.)
stimularea reușitei celor care reușesc reinserția socială și pe o perioadă de timp agreată de comun acord: renunțarea la consumul abuziv de alcool, angajarea persoanelor sprijinite etc.
Petrecerea timpului liber
Obiectiv: facilități de petrecere a timpului liber accesibile oricărui oneștean
Mijloace: – studiu de fezabilitate pentru reamenajarea zonei Belci ca principală zonă de agrement pentru Valea Trotușului
modernizarea tuturor terenurilor în aer liber ale școlilor pentru cei care doresc să facă sport și pentru a se feri practicanții, copii și adulți, de accidentări, și deschiderea acestora pentru doritori
Sistem self service: 200 biciclete, 15 stații
Urbanism
A. Marile proiecte de infrastructură
Mijloace: – Bd. Oituz pietonal (crearea unor facilități de parcare, în condițiile scăderii traficului ca urmare a realizării viitoarei autostrăzi Bacău – Brașov)
Consolidarea tuturor podurilor peste Trotuș și transformarea lor în elemente estetice de referință
parcări subterane și zone verzi la suprafață: program ancoră (parcări pilot de la A 30 locuri în zonele aglomerate dintre blocuri)
transferarea în subteran a tuturor cablurilor și trecerea către un iluminat public pe soluții eco
reconfigurarea ansamblului Pieței, pentru a deveni un pol de urbanism (funcțional, estetic) / arhitectură și transformarea Pieței într-un mall de prezentare a produselor locale
B. Pentru fiecare oneștean
Obiectiv: – transformarea fiecărei zone, indiferent de apropierea sau depărtarea de zona centrală, într-un spațiu atractiv
Mijloace: dezvoltarea, pe baza unor concursuri de idei, a unor oaze de urbanism în cartiere, pe baza unor proiecte care să îmbine elementul funcțional (acces, parcări, trafic, pietoni, spații de joacă) cu elementul estetic (peisagistică)
Undă verde pentru evitarea timpilor de stat la semafoare, sistem sincronizat de semaforizare, inclusiv verde intermitent pentru virarea la dreapta
Satul Catolic, Slobozia, Borzești, TCR: maxim trei ani până la introducerea utilităților (apă, canalizare, asfalt pe TOATE străzile și pentru TOATE casele)
Să ne hrănim sănătos cu produse locale
Să ne hrănim cu produsele noastre locale este un alt scop al proiectului administrativ al lui Constantin LAZĂR, prin identificarea și punerea la dispoziție a spațiului public disponibil, în weekend, pentru producătorii de pe Valea Trotușului și Valea Muntelui, în toate cartierele. „Consider că un program de piețe volante, în cartiere, în care săptămânal să fie oferite oneștenilor produse ale agricultorilor din zonă, va aduce pe masă produse mai sănătoase, mai aproape de casă: de la legume și fructe până la produse lactate și produse din carne”, mai spune candidatul PNL la Primăria Onești.
Proiect distinct pentru școli
Un capitol distinct în proiectul administrativ promovat de Constantin LAZĂR îl reprezintă reabilitarea și dotarea instituțiilor de învățământ cu profil tehnic din Onești cu echipamente moderne, pentru ca elevii să fie familiarizați cu mijloacele de producție utilizate în industria avansată. Creșterea șanselor de angajare după absolvirea unei instituții de învățământ trebuie să fie un obiectiv prioritar, susține candidatul PNL la Primăria Onești. Constantin LAZĂR: „Consider că învățământul trebuie evaluat și după numărul celor angajați în profilul absolvit. Pentru a oferi șanse suplimentare de angajare elevilor din profilul tehnic și pentru a oferi un viitor industriei Oneștiului, este important să investim în dotări moderne, care să-i familiarizeze pe tineri cu echipamentele utilizate în industria europeană. Nu le putem pretinde tinerilor să se angajeze, dacă aceștia își fac ucenicia pe echipamente și utilaje învechite, neadaptate la actualele solicitări ale angajatorilor. Cred că aceste dotări, ce pot fi realizate inclusiv cu fonduri europene, am această confirmare, vor contribui la creșterea șanselor de a veni noi investitori în Onești, care vor găsi forță de muncă în curs de calificare. Îmi doresc ca acest proiect să fie susținut de întregul Consiliu Local, dar și de către managerii întreprinderilor oneștene. Pentru viitorul acestui oraș, trebuie să avem grijă de resursele umane, fiind de datoria noastră să nu abandonăm niciun tânăr.”
PUBLICAT LA COMANDA PNL, CUI 21160042
Când va inota Insula?
Un cetatean al Bacaului raspunde la un sondaj de opine, referitor la ce parere are despre evolutia lucrarilor de la Insula. Mama…! Ce nostalgie! Parca eram pe vremea când circulau bancurile difuzate la Radio Erevan. Interpelarea s-a soldat cu o contraintrebare, transata sec. „Care insula? O mai poti numi insula?” Unul din raspunsurile de nota zece ar fi fost: când apele Bistritei ii vor da roata. Ar mai fi si altele?
Pâna atunci antrenorii – scuze, antreprenorii – o pun sa faca exercitii pe uscat. Nu ca n-ar mai ploua din când in când. Sa nu uitam ca si sportivii nostri, participanti la ultima Olimpiada la probele de inot, s-au antrenat sarind de la trambulina pe… saltele. Si au mai luat si medalii. Deci se poate! Când va fi finalizata, downloadarea si upgradarea acestui efort de echipa, dintre stat si privat, cineva isi va asuma meritele si va taia panglica! Ce e drept, se lucreaza si progresele se vad. De la sfârsitul toamnei si pâna acum s-a muncit. Cât in trei ani! De opt ani au curs promisiunile. Oare de ce? Pentru ca se pierd fonduri europene?
Vin alegerile? Inginerul hidrotehnist Iordache Bucalau, din partea beneficiarului, Administratia Bazinala de Apa Siret Bacau, care supravegheaza si raspunde de evolutia lucrarilor de decolmatare, are o concluzie simpla. „Tehnologia e clara. Se lucreaza dupa proiect. Fiecare stie ce are de facut. Când sunt bani, si vin la timp, si constructorul trage mai cu inima sa se incadreze in termene. Nu-i asa ca se vede?!” Facem impreuna un tur, pentru a completa galeria de fotografii, marturie in timp a evolutiei lucrarilor. Imaginile pot vorbi de la sine. Depinde si de unghiul din care sunt facute.
„Ghita! Zâmbeste si tu!”
Esplanada, cu vedere spre podul de la Serbanesti, mult mai larga, facuta si sprijinita pe stâlpi din lemn, i-ar duce pe cei mai in vârsta cu gândul la cum era extins abatorul, peste apa. Din animalele sacrificate aproape totul era folosit. Doar cheagurile de sânge spalate si continutul intestinelor razuite pentru salamuri, deveneau hrana pentru pesti. Si ce pesti! Abatorul vechi era situat cam in dreptul podului, renovat acum, ce permite accesul pe insula. I-as spune terasa din lemn, dar are dimensiuni prea generoase.
[wonderplugin_gallery id=”564″]
Esplanada? Da! Gândita! Cu platouri situate la cote diferite de nivel, unite prin trepte lungite generos. Si se insiruie, intrerupta doar de accesul spre debarcader, pe toata partea estica, de la nord la sud, pâna spre insula mica. Cutiile de bere si mucurile de tigari ce vor fi aruncate nu cred ca vor mai hrani pestii. Debarcaderul este finalizat. Muntele de aluviuni, ridicat dupa decolmatare, se imputineaza in fiecare zi incarcat in camioanele de mare tonaj. Unul pleaca abia incarcat, altul ii ia locul, asteptând sa se elibereze calea de acces. Dirigintele de santier il striga pe excavatoristul care incarca pamântul in bena.
Ii face cu mâna. „Ghita! Zâmbeste si tu! Iti face domnu’ de la ziar poza!” Distanta dintre noi este destul de mare. Ghita sta la pozat, luând atitudinea clasica, serioasa. Reflexul multora când privesc spre obiectiv, acela de a avea o pozitie cât mai demna.
„Ploile ne dau inapoi cu o saptamâna”
Proiectul prezentat pe hârtie arata ca un mic copil fata de cum este dezvoltat in realitate. Acum nu ma mir de ce accesul persoanelor neautorizate, chiar si al presei, a fost restrictiv in zona. Aqcualand-ul a prins forma si este ingradit. Pistele pentru role amenajate. Se pun pavele. Cladirile ridicate isi arata insa doar structura de rezistenta.
Pe insula mica, amfiteatrul in aer liber are scaunele montate. Si arinul batrân isi etaleaza scorbura afumata, asteptând sa fie doar putin toaletat. Un brat i-a ramas fara frunze. Podul de legatura este terminat. Excavatiile de pe malul drept, facute la cotele din proiect, au ajuns aproape pâna la jumatatea distantei dintre insula mica si barajul, situat in dreptul sensului giratoriu ce duce spre Izvoare. Seful punctului de lucru, din partea constructorului, inginerul Dan Maftei, este tocmai in mijlocul albiei abia excavate.
Sunt probleme. Ne face cu mâna dupa ce este apelat prin telefon, si semn sa-l asteptam putin. Profit de timp si mai fac fotografii din partea dinspre sud, cu ideea de a le uni intr-o panorama. Cam din locul unde era altadata acel tobogan din beton. Nimic nu mai seamana cu ce stiam. Ajung la timp, exact când inginerul, aflat cam la a doua tinerete, urca malul abrupt, ocazie sa-i intindem, in tandem, o mâna de ajutor. Se vede ca-i santierist cu experienta. Are zâmbetul la el si glumele de complezenta. „Merge! De la binisor spre bine. Cred ca ne apropiem de ce ne-am propus.
Au inceput sa apara capcane inspre firul Bistritei. Sunt pungi de argila, namol, când facem drumurile de acces. Nu ai de unde sa le stii dinainte. Nici proiectantul nu avea cum sa le prevada. Asta presupune timp pierdut si costuri suplimentare. Trebuie sa le umpli cu balastru, sa le tasezi, altfel camioanele care vin sa preia ce s-a excavat, sa care la groapa de gunoi a orasului, când sunt incarcate… se scufunda. Avem trei excavatoare, il aducem si pe al patrulea. Este in baza, pentru o mica reparatie. Marim ritmul. Pentru un randament optim, fiecare este deservit de sase camioane, sa fie flux continuu.
Acum decolmatam pâna in firul Bistritei, urmând ca in timp, sa ne consolidam accesul spre malul stâng. Ce ne incurca este vremea. Ploile care se anunta ne dau cu o saptamâna inapoi.” Discutia avea loc luni, dupa ora prânzului, pe o vreme insorita. Prognoza meteo este vitala pentru cei care lucreaza in astfel de mediu. Miercuri, dupa doua zile de cod galben, pe ploaie, cam la aceasi ora, am trecut sa vad. Cele doua excavatoare dinspre sud erau grupate in mijlocul canalului, pe teren sigur. Si o masina de asistenta tehnica. Oamenii erau acolo.
Profitau de ragaz pentru a se ingriji de utilajele care le asigura pâinea. Detalii despre proiect, costuri, am scris in pagina publicata asta toamna. Nu prea sunt impresionabil dar marturisesc ca mi-a placut ce-am vazut. Devoalez doar putin in imagini, cu dorinta de a-i lasa bacauanului bucuria de a vedea proiectul finalizat.
Lucrari de reabilitare si modernizare la Barajul Poiana Uzului
Administratia Bazinala de Apa Siret, care efectueaza lucrari de reabilitare a barajului Poiana Uzului si înlocuieste vanele la doua goliri de fund ale acumularii, a încheiat procedura de montaj la una dintre vane. Noua vana isi dovedeste, deja, utilitatea si functionalitatea în conditii de ape mari, pe fondul avertizarilor hidrologice actuale. Cea de a doua vana urmeaza sa fie montata pâna la sfârsitul lunii octombrie.
Aceste lucrari sunt necesare atât datorita uzurii fizice si morale a vanelor existente, cât si pentru ca în timp s-a constatat ca vanele functioneaza cu vibratii din cauza vitezelor mari la trecerea apei prin ele. Mai mult, pentru a spori gradul de siguranta a constructiei s-a stabilit montarea unui alt tip de vana decât cele montate initial, respectiv vane tip lamâie în loc de vane tip fluture. Acest tip de vane este adecvat la conditiile de curgere cu viteze foarte mari a apei, fara producerea de vibratii si cu posibilitatea de reglare a gradului de deschidere.
„Dificultatea – spune directorul ABA Siret, Emil Vamanu -consta în faptul ca aceste vane trebuie proiectate, executate pe bucati si asamblate la fata locului, având în vedere ca partile componente trebuie introduse printr-o galerie de acces de 1,10 metri latime si 1,70 metri înaltime.”
Barajul Poiana Uzului a fost construit în perioada 1965-1972, cu scopul de a crea în aceasta parte a Moldovei o acumulare care sa asigure alimentarea cu apa potabila a zonei. Astfel, toate localitatile de pe Valea Trotusului, orasele Moinesti, Onesti, Comanesti si partial municipiul Bacau, primesc apa de la Poiana Uzului.
Lacul de acumulare are un volum de 88 de milioane de metri cubi de apa si o suprafata de 335 de hectare, iar barajul are o înaltime de 80 de metri si o lungime de 500 de metri la coronament. Este o constructie de o deosebita raritate în Europa si prima de acest fel din România, cu contraforti tip ciuperca. Originalitatea barajului consta în faptul ca nu este un monolit de beton, ci este construit din 33 de bucati numite ploturi, sistem care îi confera elasticitate maxima si o comportare extrem de buna în caz de cutremur de pamânt.
Un milion de lei pentru a-i ajuta sa se angajeze
* DGASPC Bacau a obtinut o noua finantare pentru tinerii din 35 de comunitati rurale * Acesti vor fi informati, consiliati, orientati profesional si calificati
Tinerii de la tara, care au putine sanse de a se califica si a se angaja, unii dintre ei fosti sau actuali rezidenti ai centrelor de ocrotire, vor beneficia de un nou proiect derulat de Centrul de Resurse pentru Tinerii in Situatii de Risc, infiintat de DGASPC (Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului) anul trecut si finantat din Fondul Român de Dezvoltare Sociala, prin facilitatea PLUS.
„28 de specialisti si 140 de tineri in situatii de risc vor deveni beneficiari directi si vor avea oportunitatea de a fi formati in domeniile solicitate pe piata muncii”, arata Marian Vatamanescu, purtator de cuvânt al DGASPC. Cei 140 de tineri, cu vârsta intre 16 si 19 ani, precum si voluntarii vor participa la o tabara de 6 zile cu caracter educational care va fi stimula socializarea si dezvoltarea personala.
Prin facilitatea PLUS au fost prelungite activitatile de identificare, evaluare, informare, orientare, dezvoltare profesionala si integrare sociala, noul termen de finalizare a proiectului fiind 31 decembrie 2016. Proiectul va avea un buget de 1.179.607,43 lei si va acoperi 35 de comunitati rurale.
„Prin activitatile prevazute de noua finantare, DGASPC Bacau va veni in sprijinul mai multor tineri in situatie de risc si a specialistilor care lucreaza cu astfel de tineri”, afirma pr. Vatamanescu. Programul vizeaza calificarea in meseriile de instalator, confectioner, operator PC si lucrator comercial.
Reabilitarea termică a blocurilor – scăderea facturilor pe timp de iarnă!
Cosmin Necula, candidatul PSD la Primărie, propune reabilitarea termică a 100 de blocuri
Tema reabilitării termice a blocurilor a fost folosită pe post de promisiune electorală de către administrația PNL. De promisiuni s-a ales praful, iar Bacăul a pierdut fonduri europene importante la acest capitol.
În 2012, 2013, 2014, Primăria cerea administratorilor dosare pentru reabilitarea termică a blocurilor. După selectarea a 40 de astfel de blocuri, Primăria PNL a anulat licitațiile, iar astăzi am rămas în același punct: NU a mai fost reabilitat niciun bloc!
„Planul meu urmărește reabilitarea a 100 de blocuri în următorii 4 ani, având ca sursă de finanțare fondurile europene și bugetul local. Este o țintă realistă la care am ajuns după o analiză a bugetului local și a ceea ce s-a întâmplat în alte orașe din România”, precizează deputatul Cosmin Necula, candidatul PSD la funcția de primar al Bacăului, în programul său de guvernare locală.
În Bacău există aproximativ 1200 de imobile de locuințe
Pe subiectul reabilitării termice a blocurilor s-a vorbit mult, dar s-a făcut puțin spre deloc. În ultimii 25 ani, doar 80 de blocuri au fost reabilitate. Prin programul de reabilitare termică atingem obiective importante:
vom crea locuri de muncă aici în oraș, prin societățile de construcții;
economiile la energia termică nu vor fi deloc neglijabile, se vor reduce substanțial costurile la întreținere, chiar și cu până la 40%, apartamentele devenind mai călduroase iarna și mai răcoroase vara;
vom genera o transformare urbană de amploare, schimbând aspectul cenușiu al blocurilor.
PUBLICAT LA COMANDA PSD, CUI 21160002
Traian Basescu, in vizita-fulger la organizatia judeteana PMP
Presedintele Partidului Miscarea Populara, Traian Basescu, a descins ieri, intr-o scurta vizita, de mai putin de doua ore, la sediul organizatiei judetene Bacau a PMP, pentru a-si arata sustinerea pentru candidatii la alegerile locale.
Alaturi i-au stat Constantin Scripat, candidatul PMP la functia de primar al Bacaului, Irina Balan, candidata la Onesti, Elena Sava, candidata la Racova si Constantin Darie, candidat la Primaria Moinesti. Vizita lui Traian Basescu face parte dintr-un turneu pe care acesta il face la organizatiile PMP din judetele Moldovei.
In discursul sau de la Bacau, presedintele s-a referit in principal la avantajele pe care PMP le are in fata celorlalti competitori politici: 85% dintre membrii sai nu au mai facut politica si nici macar un singur membru nu are vreo problema cu justitia. Basescu nu a uitat sa precizeze si faptul ca organizatia bacauana este singura din tara care a ratat depunerea unei liste de candidati la Consiliul Judetean, ceea ce, in opinia presedintelui, va avea urmari serioase in scorul general la alegeri.
Mentionam ca o lista a fost depusa, dar a fost respinsa de Biroul Electoral Judetean fiindca nu a avut suficiente semnaturi valide. Basescu a mentionat importanta administratiei locale, dat fiind ca pe plan local sunt pârghiile directe catre sistemul de invatamânt sau de sanatate.
De asemenea, a precizat si faptul ca partidul pe care il conduce mizeaza pe electoratul satul de fraudele politicienilor.
In discursul sau, Constantin Scripat i-a invitat pe toti fostii membri simpli ai PDL sa se alature PMP.
Proiect UNICEF la Scoala Gimnaziala Balcani
In cursul zilei de joi, 26 mai, la Scoala Gimnaziala Nr. 1 Balcani s-a desfasurat o noua activitate din cadrulul proiectului de colaborare cu UNICEF-ul, proiect realizat sub numele de „Incluziune sociala prin servicii integrate la nivel comunitar”. Activitatea desfasurata sub premisa educatiei in scoli, in cadrul micrograntului „Cu drag la Scoala”, a fost coordonata de dl. profesor Bucataru Mihai si s-a intitulat „Impreuna ne este mai usor”.
Cu aceasta ocazie, elevii si parintii acestora, au avut oportunitatea sa demonstreze importanta si rolul definitoriu al educatiei in viata de zi cu zi. Activitatea a constat in elaborarea unor colaje pornind de la aforismele unor personalitati, cu scopul de a evidentia rolul primordial pe care educatia il ocupa in dezvoltarea personala a individului. Proiectul isi doreste, in acelasi timp, sa ajute la combaterea absenteismul si la reducerea numarului cazurilor de violenta in scoala.
In vederea desfasurarii activitatii, elevii si parintii au format grupe mixte de 8 persoane. Pornind de la mesaje cheie precum „Cel ce deschide o Scoala, inchide o temnita” – Victor Hugo, „Scoala este tot ce vezi si tot ce auzi” – Nicolae Iorga, „Educatia este inaintarea din intuneric catre lumina” – Allan Blloom, „Omul fara educatie si fara cultura este ca un animal care poate fi usor dresat si manipulat sa faca ce vor stapanii” – George Budoi etc. Si cu ajutorul materialelor puse la indemana, ei au realizat postere si afise cu scopul de a evidentia rolul educatiei in societate. Dorinta de colaborare, spiritul de echipa, tendinta de afirmare, sunt doar cateva dintre caracteristicile definitorii ale membrilor echipelor.
Dupa o munca temeinica, lucrarile au fost prezentate in fata participantilor. In urma discutiilor s-a putut constata faptul ca o mai mare implicare a parintilor in activitatile elevilor poate duce la o mai puternica motivatie a acestora din urma catre invatare. Intr-o lume dominata de nevoile personale si mai ales individuale si intr-o societate actuala in care atentia se pune pe individ si nu pe grup, importanta colaborarii dintre parinti si elevi s-a facut simtita. Parintii au realizat faptul ca implicarea lor in educatia copiilor este vitala, iar, la randul lor, elevii si-au dat seama ca cel mai aproape de ei sunt chiar parintii lor. Prin activitatea propusa s-a demonstrat ca intr-adevar „Impreuna ne este mai usor”.
Prof. Oana Gaboreanu
Caravana „Sanatatea incepe din farfurie” a revenit in Bacau
Al treilea an, a treia scoala din Bacau participanta in proiectul „Sanatatea incepe din farfurie”, o actiune derulata de Selgros Cash & Carry si Asociatia „Chef Cezar Munteanu”.
Dupa ce in anii anteriori elevii scolilor „George Bacovia” si „Constantin Platon” s-au bucurat de acest eveniment, de aceasta data a fost rândul copiilor de la Scoala Gimnaziala „Mihail Sadoveanu” sa primeasca vizita lui Chef Cezar si a prietenilor lui, acestia având misiunea de a-i invata pe cei mici importanta legumelor si fructelor pentru o alimentatie sanatoasa.
La aceasta activitate organizata recent au participat 250 de copii de la clasele pregatitoare si I-IV. „A fost o actiune de promovare a alimentatiei sanatoase, dar din pacate nu toti elevii au posibilitatea de achizitionarea produselor sanatoase, din cauza resurselor financiare scazute in unele familiile din care provin”, a precizat prof. Iustin Antonie, directorul Scolii Gimnaziale „Mihail Sadoveanu”.
Acest program se deruleaza la nivel national in scoli din 16 orase, pâna in acest moment numarul copiilor participanti fiind de 47.000. „Proiectul nostru se adreseaza copiilor din clasele pregatitoare si I-IV, pentru ca la aceste vârste acestia mai pot fi formati si educati cu privire la alimentatia lor. Este un proiect foarte bun si suntem foarte incântati ca proiectul nostru a fost nominalizat la Gala Premiilor Comunitatii Bacauane”, a declarat Irina Stanciuc, director Selgros Bacau.
La final, copii au primit si câte un cadou (cu materiale promotionale si educationale) si shake-uri de fructe cu lapte.
