vineri, 26 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 3033

„Perla” statiunii Slanic Moldova si-a recapatat coroana oficiala

    Hotelul Perla, o legenda a turismului românesc legata de faima Statiunii Slanic Moldova, ea insasi supranumita „Perla Moldovei” pentru izvoarele sale de ape minerale, a fost inaugurat oficial vinei, 15 iulie, dupa etapa de renovare si modernizare integrala prin care a trecut in perioada 2015 – 2016. Evenimentul a avut loc in prezenta unei numeroase asistente formata din reprezentanti ai partenerilor firmei patronatoare a hotelului, ai arhitectilor si constructorilor, ai unor institutii si organizatii judetene si ai autoritatilor locale.

    Clasificat acum cu patru stele, Hotelul Perla a fost modernizat printr-o investitie de 8,5 milioane de euro facuta de un german care a aflat de peoiect acum opt ani. Modernizarea hotelului a insemnat dotarea corespunzatoare standardelor de clasificare turistica a celor 91 de camere, amenajarea unui centru de relaxare si spa, a unei baze de tratament, a doua sali de conferinte (care poarta numele lui Mihai Eminescu si George Enescu), a unui restaurant si a unui salon tirolez, dar si a unei galerii comerciale, a unei terase la ultimul etaj si a unui club de noapte. Au fost extinse capacitatile existente si s-a facut o reclasificare si o repozitionare a noii unitati in sistemul structurilor de primiri turistice. Hotelul este o clarire aparte, atât prin felul in care este construita, dar si dupa cum este amenajata.

    Un hotel cu o istorie de 40 de ani

    Hotelul Perla a fost construit la inceputul anilor ’70 ai secolului trecut, ca vârf de excelenta arhitectonica si al infrastructurii turistice a Statiunii Slanic Moldova. In anii ’80 hotelul si statiunea deveneau un centru de sanatate recunoscut in Scandinavia, Austria, Germania si Franta. Si statiunea si hotelul au traversat, insa, dupa 1989, o perioada mai dificila, la fel ca si economia României, pentru ca in ultimii zece ani sa inceapa reconstructia statiunii, a parcului de izvoare, a cailor de acces, a indiguirii naravasului pârâu Slanic.

    Trebuia innoit si Hotelul Perla, care avea un nou proprietar, Societatea Perla Moldovei. Astfel, pe parcursul a cici ani s-a lucrat la modernizarea spatiilor de cazare, a restaurantelor, a salilor de conferinte, dar si pentru construirea unui centru spa care contine o piscina pentru adulti si una pentru copii, jacuzi, sauna umeda, sauna uscata, cabinete de masaj si de tratamente balneo.

    Realizarea acestui proiect nu se putea finaliza fara implicarea capitalului german, reprezentat de investitorul Klaus Kunze. Practic – a subliniat noul administrator al societatii Perla Moldovei, Marius Savin – acum investitorii germani s-au reintors la Slanic Moldova, locul unde vechii germani puneau piatra de temelie a statiunii.

    Carte de vizita pentru arhitecti si constructori

    Organizarea functiunilor, dimensionarea spatiilor, ambientul, sunt lucruri importante pentru confortul oaspetilor, dar si pentru usurinta in exploatare a unui hotel cu staif. Din acest punct de vedere, la Slanic greul proiectului a cazut pe umerii proiectantului, compania Lef Proiect Bacau, fondata de arhitectul Cristian Lefter.

    „Am lucrat la finalizarea cladirii Hotelului Perla de mai multa vreme – a precizat Cristian Lefter. Dar am fost implicat si sentimental in finalizarea investitiei, pentru ca la origine proiectul a fost realizat de unul dintre cei mai respectati arhitecti, Constantin Blebea, profesorul si mentorul meu. Este o lucrare deosebita si ii felicit pe cei de la Inter-Print si de la Conbac Bacau pentru ca in mai putin de un an de implicare au finalizat constructia, fara rabat la calitate.

    Sper ca ceea ce se vede ca am realizat ca proiectanti, ca manager de proiect, ca executanti, vorbeste de la sine in numele nostru. Constructia aceasta este extrem de complexa, mai mult decât o uzina care asigura functionarea fara repros„.

    O suta de operatori intr-un hotel de patru stele

    Deschiderea si operarea unui hotel nu este, insa, o treaba usoara. Lansarea pe piata, dotarea corespunzatoare, crearea unei echipe performante, relatiile cu oaspetii sunt tot atâtea provocari care stau in fata oamenilor operationali ai hotelului. De toate acestea are grija, acum, managerul Hotelului Perla, Mihai Gospodin.

    „Noi – a declarat managerul – ii multumim investitorului pentru oportunitatea creata, pentru dezvoltarea acestei locatii de exceptie, pentru sprijinul pe care ni-l acorda in continuare. Dar, anticipat, si pentru proiectele pe care le are in vedere in Slanic Moldova. Echipa de circa 100 de oameni condusa de mine va depune toate forturile pentru ca serviciile prestate de noi sa se ridice la cele mai inalte standarde”.

    Hotelul Perla ramâne emblema statiunii

    Investitia in noul hotel aduce beneficii considerabile si comunitatii locale, pe lânga locurile de munca nou create, pe lânga fluxurile de turisti. Hotelierii spun insa ca si ei au nevoie in continuare de tot sprijinul autoritatilor locale.

    „Ma bucur ca acest obiectiv se redeschide, ca aceasta necesitate a Slanicului se materializeaza – a fost raspunsul noului primar, Gheorghe Baciu.

    Sper ca turistii sa revina in aceste locuri, sa le regaseasca mereu mai frumoase, mai prietenoase. Si asigur si investitorii ca voi fi aproape de ei si voi incerca, pe masura posibilitatilor, sa rezolv toate problemele. Va invit, in acelasi timp, pe toti in proiectul nostru, sa fiti cu sufletul alaturi de Slanic Moldova.

    Fiti fiecare dintre dumneavoastra frate cu Slanicul inclusiv prin donarea unui arbust ornamental, care va purta numele donatorului si care va fi plantat si ingrijit aici. Iar pe donatori ii invit sa revina sa revada arbustii, sa se bucure pret de câteva zile de aceasta zona. Sigur, si proiectul Aqua Park si alte proiecte initiate de administratia precedenta a orasului sunt in viziunea noastra. Avem proiecte pe care trebuie sa le continuam, dar si proiecte noi pe care trebuie sa le pornim si sa le finalizam”.

    Investitorul are primul si ultimul cuvânt

    Nimic din toate realizarile proiectului noului Hotel Perla nu s-ar fi intâmplat daca nu ar fi fost cineva cu initiativa si cu bani. Klaus Kunze a avut curajul sa se implice si sa investeasca aici. Si decizia sa are un iz sentimental, pentru ca orasul sau de bastina este statiunea germana Baden Baden, care are multe similaritati cu Slanicul Moldovei, intre care izvoarele de apa minerala si aerul curat. La Slanic se pot practica si sporturi de iarna, la fel ca in statiunile din Muntii Padurea Neagra, deci are cele mai bune conditii pentru a veni turistii aici si vara si iarna.

    Investitorului german i-a fost prezentat proiectul noului Hotel Perla acum opt ani. Si l-a acceptat, tocmai pentru ca statiunea Slanic era pe un trend bun. „In acest sens – a spus investitorul -, vreau sa-i multumesc intâi fostului primar Andrei Serban, care a sprijinit acest proiect cu toata puterea. Dar, imi doresc sa pot sa aplic noi proiecte in Slanic Moldova, cu sprijinul noului primar”.

    Primarul orasului Slanic Moldova in mandatele caruia au fost facute investitii in renovarea si modernizarea Hotelului Perla, Andrei Serban, ne-a declarat cât de mândru este ca a reusit, ca edil, sa fac o statiune despre care toti turistii vorbesc frumos. „Dovada – a argumentat Andrei Serban – este si ca am reusit sa atrag investitori care au si alte planuri pentru Slanic, iar mândria mea este ca in 2004 am luat in primire «o groapa de gunoi», iar in 12 ani am reusit sa fac aici una dintre cele mai frumoase statiuni din România. Am in credere in acesti investitori, pentru ca stiu ca in urmatoarea perioada vor sa deschida si alte unitati in Slanic. Iar eu sper ca astfel Slanicul sa redevina cu adevarat Perla Moldovei”.

    [wonderplugin_gallery id=”628″]

    „Intr-o lume in care este stimulata cu exacerbare consumul nerational de alimente, de tutun, de alcool si de medicamente – a opinat Marius Savin -, noi, echipa Perla Moldovei va propunem acum reintorcerea la valorile morale si spirituale ale inaintasilor nostri, verificate de mai bine de 200 de ani pe aceste meleaguri: o viata sanatoasa, sustinuta printr-o alimentatie echilibrata, prin miscare in aer liber, prin diminuarea consumului de medicamente, prin folosirea apelor curative ale statiunii Slanic Moldova”.
    Marius Savin, administratorul societatii Perla Moldovei

    Georgiana Aniței, campioană europeană de cadete la triplusalt

    Atleta bacauana Georgiana Aniței a cucerit, vineri, titlul european si medalia de aur în cadrul primei ediții a Campionatelor europene de atletism pentru cadeți de la Tbilisi, cu un rezultat de 13,19 m, reușit din ultima săritură, încă o dovadă a talentului excepțional al sportivei băcăuance antrenate de Cristi Nemțeanu, campioană mondială de cadete anul trecut la Cali (Columbia), în aceeași probă.

    Medalia de argint a revenit slovenei Eva Pepelnak — 13,03 m, în timp ce medalia de bronz a fost obținută de Tene Cisse (Franța) — 12,79 m.

    În finala de la triplusalt feminin a concurat și o altă sportivă româncă, Diana Ana Maria Ion, care a terminat concursul pe locul 6, cu 12,47 m.

    AGERPRES

    Afacerile Agricola au crescut cu peste 12% în primul semestru

    Foto: «agricola» - Grigore Horoi anunta un target de 1.000 de tone de salamuri crud-uscate Agricola in 2018

    Cresterile generate de vânzarile companiilor proprii au adus cifra de afaceri a Grupului Agricola Bacau la aproape 345,5 milioane de lei in primele sase luni ale anului. Cresterea este de 12,7% fata de aceeasi perioada a anului trecut, când sporul a fost de numai 3,5%.

    Nu sunt luate in calcul rezultatele Avicola Lumina Constanta, unde cifra de afaceri a scazut cu 11% prin scaderea preturilor de vânzare in piata de profil, si ale companiei Agricola Magazine, cu acelasi procent de scadere.

    Agricola International, cea mai importanta companie a Grupului Agricola, a înregistrat o cifra de afaceri mai mare cu 17,6% fata de anul trecut si s-a ajuns la circa 202 milioane de lei. Cifra de afaceri a companiei Salbac a crescut cu 26% si a ajuns la aproape 60 de milioane de lei (fata de 47,5 milioane de lei în 2015), iar categoria semipreparate si produse de tip ready-meal, obtinute la fabrica Europrod, a înregistrat o crestere a cifrei de afaceri de 29% (18,222 mil. lei fata de 14,044 mil. lei în primul semestru din 2015). Vânzarile acestor produse au înregistrat 17% crestere în volume, în special din exporturi în tarile UE.

    „În luna septembrie – spune Grigore Horoi, presedintele Grupului Agricola – finalizam o investitie de aproape 5 milioane de euro în dezvoltarea capacitatii business-ului de salamuri crud-uscate cu 80 de tone lunar. Producerea a 1.000 de tone pe an este un obiectiv pe care conducerea companiei Salbac îsi propune sa-l atinga pâna în 2018.

    Astfel, daca în anul 2015 Salbac a vândut, în medie, 190 de tone de salamuri crud-uscate pe luna, estimarile pentru 2016 indica o medie de 210 tone lunar, iar obiectivele stabilite sunt 240 tone pe luna în 2017, respectiv 270 tone pe luna în 2018. Actuala fabrica de salamuri crude Salbac va ramâne exclusiv pentru producerea Salamului de Sibiu Agricola.”

    Retea de traficanti de droguri, destructurata de politistii bacauani

      Polițiștii de combatere a criminalității organizate și procurorii D.I.I.C.O.T., cu sprijinul Direcției Operațiuni Speciale, au ridicat 5.917 grame de fragmente vegetale, 131 de grame de substanță susceptibilă a avea efecte psihoactive, 21.000 de lei și alte bunuri, în urma a 27 de percheziții în 5 județe și organizării a 3 acțiuni de prindere în flagrant delict. 10 persoane au fost arestate preventiv, iar față de alte 9 a fost dispusă măsura controlului judiciar.

      La data de 13 iulie a.c., poliţiştii din cadrul structurilor de combatere a criminalității organizate din Bacău, Iași, Constanța, Neamț și Vaslui, sub coordonarea D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Bacău, au efectuat 27 percheziţii domiciliare în județele Bacău, Neamț și Constanța.

      La activități au participat și polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău, precum și jandarmi.

      Perchezițiile au vizat destructurarea unei grupări infracționale organizate, specializată în trafic de substanțe susceptibile a avea efecte psihoactive.

      De asemenea, polițiștii au surprins în flagrant delict, în municipiul Constanța, un trei dintre persoanele cercetate, respectiv doi bărați, de 20 și 25 de ani și o femeie, de 26 de ani, toți din Bacău, asupra cărora au fost găsite 17 grame de substanțe susceptibile a avea efecte psihoactive.

      În aceeași zi, în municipiul Bacău, a fost depistat un bărbat, de 22 de ani, din Bacău, cunoscut ca fiind liderul grupării infracționale organizate, asupra căruia au fost găsite 5.900 de grame de astfel de fragmente vegetale mărunțite.

      În total, în cadrul acțiunii au fost ridicate 5.917 grame de fragmente vegetale mărunțite, 131 de grame de substanță susceptibilă a avea efecte psihoactive, cutii cu țiple autosigilante, resturi de țigarete confecționate artizanal, 3 grindere, 4 cântare electronice, 5 laptopuri, o tabletă, 2 hard disk-uri, 2 memory stick-uri, 36 de telefoane mobile, 35 de cartele SIM, un iPod, 4 microSd-uri și 21.000 de lei.

      22 de persoane au fost conduse la sediul D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Bacău, pentru audieri şi dispunerea măsurilor legale.

      În urma administrării probatoriului, 10 persoane, cu vârste cuprinse între 19 și 37 de ani, au fost reținute, iar față de 9 persoane a fost dispusă măsura controlului judiciar, pentru o perioadă de 60 de zile.

      Ulterior, cele 10 persoane reținute au fost prezentate Tribunalului Bacău, care a emis pe numele a zece persoane mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile, iar pentru celelalte două persoane măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

      Cercetările continuă, pentru stabilirea întregii activități infracționale.

      Acțiunea a beneficiat de suportul de specialitate al Direcței Operaţiuni Speciale a Poliției Române.

      Duminica, extragerea lunara a Loteriei bonurilor fiscale

      O noua extragere a Loteriei bonurilor fiscale va avea loc duminica, 17 iulie, pentru bonurile emise între 1 si 30 iunie 2016. Fondul de premiere pentru extragerea lunara este de un milion de lei si vor fi acordate maxim 100 de premii.

      Selectia câstigatorilor se face în doua etape. Prima va avea loc duminica si va consta în extragerea bilelor care vor desemna ziua si valoarea bonurilor câstigatoare. Daca numarul cererilor de revendicare depaseste o suta, va fi organizata cea de-a doua extragere, deoarece nu pot fi decât de 100 de bonuri câstigatoare.

      Primul numar extras din urna va indica ziua emiterii bonurilor câstigatoare, iar urmatoarele trei numere extrase vor indica valorii bonurilor norocoase.

      Cererile de revendicare pot fi depuse începând cu prima zi dupa efectuarea extragerii, timp de 30 de zile. Posesorii bonurilor câstigatoare trebuie sa depuna bonurile fiscale (în original), alaturi de copia actului de identitate si de o cerere, la orice administratie fiscala din structura Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

      Pompierii au donat sange

        Astăzi, aproape că nu există evenimente care pun în pericol viaţa omului şi la care pompierii militari să nu fie solicitaţi. Pompierul este prezent nu doar ca să salveze, ci şi să înţeleagă și să aline suferinţa celui care l-a chemat în ajutor.

        Astfel, înscriindu-se pe această traiectorie, cadrele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Maior Constantin Ene” al judeţului Bacău (I.S.U.J. Bacău) au donat sânge, atât de necesar în cazul unor intervenţii chirurgicale.

        Principalele trăsături ale unui pompier sunt altruismul și compasiunea. Astfel că, atunci când membrii comunității se află în dificultate, chiar și atunci când acestea nu sunt determinate de către situații de urgență, salvatorul nu poate sta deoparte.

        Criza acută de sânge cu care se confruntă Centrele de Transfuzie Sanguină la nivel național i-a determinat de pompierii salvatori băcăuani să inițieze campania de donare de sânge – Din inimă pentru inimi – pe care o desfășoară în fiecare an, încă din anul 2009, mult mai devreme decât de obicei.
        Campania Din inimă pentru inimi se va desfășura în perioada 15.07. – 05.08.2016.

        [wonderplugin_gallery id=”627″]

        Cu toate că motivaţia profesională oferită de vieţile salvate zi de zi reprezintă pentru pompierii militari o „medalie”, acest moment marchează şi dovedeşte solidaritatea faţă de semeni.

        Prin gestul lor, cadrele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Maior Constantin Ene” al judeţului Bacău doresc să facă un lucru demn de urmat de către populaţia judeţului Bacău și să conștientizeze comunitatea cu privire la importanța donării de sânge.

        Moinesti: Habitat mai inaugureaza o casa pe strada Plopilor

          Pe strada Plopilor din Moinesti, devenita celebra pentru “vilisoarele” construite de Habitat for Humanity (HFH), sâmbata va avea loc o noua inaugurare. Habitat va inmâna cheile pentru casa construita in parteneriat cu Grupul REWE România.

          “Investitia financiara facuta de REWE România in cadrul acestui proiect este parte din angajamentul pe care compania si l-a asumat in a oferi comunitatilor in care activeaza resurse sustenabile ce pot imbunatati calitatea vietii si de a crea sanse reale pentru un viitor mai bun, mai sigur, mai linistit”, arata Loredana Modoran, manager comunicare HFH.

          Efortul participantilor si implicarea mass-media au insemnat foarte mult pentru familiile Banica, Curelaru si Vrinceanu, mai arata Loredana.

          Evenimentul va avea loc pe str. Plopilor, incepând de la ora 13. Dupa discursurile reprezentantilor organizatiilor implicate in proiect si ale oficialilor vor fi prezentate locuintele si vor fi inmânate cheile.

          La inaugurare vor participa, fireste, beneficiarii, managerii si voluntarii REWE, membrii echipei Habitat for Humanity si reprezentantii Primariei Moinesti.

          Constantin Avram: “ALDE Bacau si-a indeplinit cu brio obiectivul”

            Opt primari si treisprezece viceprimari a obtinut filiala judeteana a Aliantei Liberalilor si Democratilor (ALDE), la alegerile locale, plus un post de vicepresedinte al Consiliului Judetean, ocupat de Marius Gheorghita.

            Cei mai importanti primari sunt Viorel Ilie, reales edil al municipiului Moinesti, si Toma Constantin, fost subprefect, care va gospodari orasul Darmanesti.

            Dintre cei 13 viceprimari ai ALDE, trei sunt in municipii (Bacau, Onesti, Moinesti) si doi in orase (Tg. Ocna, Darmanesti). “Nu am obtinut functia de viceprimar in Comanesti, Slanic Moldova si Buhusi”, arata deputatul Constantin Avram, presedintele filialei judetene. ALDE Bacau mai are 122 de consilieri comunali, 15 orasenesti si 14 municipali.

            Desi sperantele organizatiei se duceau mai sus, “rezultatul e bun pe judet”: 11,69 la suta, fata 13-14 la suta, cât era targetul. Conducerea filialelor care au obtinut sub 5 la suta va fi dizolvata, urmând sa fie numiti lideri interimari.

            “Am ramas cea mai puternica filiala din tara. La votul politic suntem sub Satu Mare cu 0,2 la suta, asta insemnând 2 voturi la 1.000, dar la numarul de primari, viceprimari si consilieri nu ne-a depasit nimeni”, a explicat Constantin Avram.

            El a adaugat ca ALDE Bacau va aborda cu incredere alegerile parlamentare din toamna pentru ca si-a consolidat structurile politice in teritoriu.

            “Ne-am indeplinit cu brio obiectivul de a fi a treia forta politica a judetului Bacau”, a declarat, in final, Constantin Avram.

            Seara cu miros de vara si talent la “Saloanele Moldovei”

              Cu mult inainte de ora fixata (17.00), spatiul in care functioneaza Galeriile de Arta ALFA, din Bacau, forfotea de oameni. Era joi si era cald. Urma vernisajul Expozitiei cu lucrarile nominalizate si premiate la Saloanele Moldovei, editia a XXVI-a.

              De parca nu s-ar vazut de multi ani, artisti plastici, din Bacau si Chisinau, scriitori, oficialitati locale, recent alese sau numite pe functii importante, schimbau impresii sau se plimbau de la un tablou la altul, comentând discret o opera de arta, pictura, grafica sau fotografie. Carmen Mihalache, cu fermecatorul ei zâmbet, il tachina pe Dumitru Braneanu, reales in Consiliul Judetean, caruia i s-a publicat in Ateneu un grupaj de poezii, maestrul Ilie Boca, se oprea in fata câte unui tablou si, cu generozitatea-i cunoscuta discuta cu autorul. Ilie Bârzu a venit cu sotia, director al Colegiului National de Arta, Aurel Stanciu, autorul celebrelor de acum “ferestre”, isi cauta un prieten din Chisinau, insa, aveam sa aflam mai târziu, fusese intors de la granita (!), in sala fiind insa un grup numeros de artisti din Chisinau – Dumitru Bolboceanu, proaspat presedinte al UAP, Dumitru Iazan, Octavian Romanescu.

              Moinesteanul Dumitru Macovei, intr-o tinuta sport, era cautat insistent de colegii din tara, Dionis Puscuta, presedinte al UAP Bacau punea la punct ultimele detalii inainte de vernisaj, impreuna cu Mariana Popa, director al complexului Muzeal “Iulian Antonescu”, gazda si organizator al acestei editii a “Saloanelor…”.

              Doamnele, in tinute decente, dominate de culorile verii, domnii, lejeri, fara pretentii mondene, unii stingheri, alcatuiau o prezenta neasteptat de bogata pentru un asemenea anotimp, lipseau totusi, ca de fiecare data, artisti foarte cunoscuti, insa deosebit de scumpi la vedere la asemenea evenimente. S-a facut liniste, au sosit, in premiera, Sorin Brasoveanu, presedinte al Consiliului Judetean, Sorin Ailenei, noul subprefect, si consilierul local Madalin Pârâianu, urmeaza proba de microfon, care se lasa greu induplecat sa-si indeplineasca menirea.

              S-au spus vorbe frumoase, au fost supralicitate greutatile in organizarea unui asemenea eveniment, mai ales in aceste vremuri tulburi. Atmosfera de sarbatoare si nu prea, ceva nedefinit, apasator, plutea deasupra salii, fata de alti ani, in surdina, s-au auzit voci nemultumite de prestatia juriului, chestiune transata de Mariana Popa: “Componenta juriului a asigurat autoritate, obiectivitate si competenta”. Rând pe rând, premiantii si-au luat diplomele si banii (sume cuprinse intre 1500 si 3500 de lei): Catalin Aprofirei (Iasi) – Premiul Ministerului Culturii din R Moldova, Mihai Pamfil – Premiul Complexului Muzeal “Iulian Antonescu” Bacau, Octavian Romanescu (Chisinau) – Premiul Consiliului Judetean Bacau, Dumitru Iazan (Chisinau) – Premiul Primariei Bacau, Vladimir Palamarciuc (Chisinau) – Premiul Centrului “George Apostu” Bacau, Ilie Boca – Premiul Muzeului de Arta din Republica Moldova, Sorin Otânjac (Iasi) – Premiul “Mihai Grecu”, Republica Moldova, Bogdan Hojbota (Bucuresti) – Premiul Uniunii Artistilor Plastici din România, Viorel Ion Cojan (Bacau) – Premiul Primariei Chisinau, acordat, in premiera, pentru fotografie digitala.

              Invitatii speciali au asigurat oganizatorii, artistii de pe cele doua maluri ale Prutului, ca se pot baza pe sprijinul institutiilor pe care le reprezinta, astfel ca si editia a XXVII-a sa provoace interes, inspiratie si ambitie.

              [wonderplugin_gallery id=”626″]

              Participantii au fost invitati apoi sa viziteze la Galeriile Frunzetti, si de Arta Contemporana de la Centrul de Cultura “George Apostu”, toate cele peste 300 de lucrari intrate in concurs. Si, cum este obiceiul din strabuni, artisti si invitati au fost tratati cu binecunoscuta licoare, datatoare de speranta.

              Casa Cancicov, in proprietatea Hotelului Dumbrava

                Casa Liberalilor Bacauani nu mai este sediul Partidului National Liberal. De fapt, partidul urma sa fie evacuat din momentul in care instanta de judecata a decis in martie 2015 sa retrocedeze imobilul urmasilor rudelor familiei Cancicov, pe linia sotiei Georgeta Jurjea Cancicov, care au revendicat cladirea si s-au judecat mai bine de trei ani pentru a intra in posesia lui.

                Liberalii au folosit sediul pâna joi, 14 iulie, iar a doua zi, la intrare se aflau doua insemne de rezervare pe care scria „proprietate Hotel Dumbrava”, imobil aflat in imediata vecinatate a fostului sediu de partid.

                Proprietarul acestuia, societatea Agroindustriala SA a cumparat Casa Cancicov si a inceput sa o amenajeze.

                Usile erau larg deschise, o angajata se ocupa de florile de afara iar altii toaletau copacii.
                De la intrare a disparut si firma luminoasa pe care scria cu albastru Casa Liberalilor Bacauani.
                Imobilul este inscris in Lista monumentelor istorice, Ministerul Culturii având intâietate la cumparare, drept pe care a decis sa nu-l foloseasca.

                Urmatoarea institutie care a refuzat sa-si exercite drept de preemptiune a fost Consiliul Judetean, apoi Consiliul Local. Pretul cerut de Georgeta Bohateret si Radu Bogdan Giurgea Tara Lunga, descendentii familiei Cancicov, a fost de 400.000 de euro, plus cheltuielile notariale si impozitul pe venit datorat statului dupa transferul proprietatii, aproximativ 12.000 de euro.

                „Casa Cancicov”, numita in mandatele lui Romeo Stavarache si „Casa Liberalilor Bacauani”, are circa 260 mp, terasa cladirii are 31 mp, iar curtea, 1607 mp. Chiria lunara platita de PNL Bacau a fost de circa 200 euro.

                Formatiunea politica ar fi putut sa cumpere imobilul, dar suma a fost prea mare. In plus, dupa fuziune, partidul a dobândit un al doilea sediu, pe strada Vasile Alecsandri pe care il va folosi de acum incolo pentru activitatile curente.

                Potrivit reglementarilor in vigoare, imobilul – monument istoric ar putea capata orice destinatie, în functie de dorintele proprietarului, si ar putea fi modificat doar la interior, fiind monument din categoria B, de interes local.

                Nu am reusit sa-l contactam pe noul proprietar pentru a afla detalii cu privire la destinatia pe care o va da imobilului.

                Istoria unui imobil-monument istoric

                Casa Mircea Cancicov a fost construita pe la inceputul secolului al XX-lea. Ilustru om politic si de stat, Mircea Cancicov a fost jurist, iar sotia, Georgeta Cancicov, pianista si scriitoare. Primele documente in legatura cu acest monument de arhitectura dateaza de la 6 aprilie 1925, când avocatul Mircea Cancicov, printr-o cerere adresata Primariei orasului Bacau, solicita sa i se elibereze autorizatia pentru refacerea acoperisului si adaugarea unor camere. Locuinta avea la inceput doar 5 camere, nedispunând de cele doua turnuri de pe colt, care au fost adaugate la o data ulterioara. Casa nu a fost retrocedata urmasilor familiei Cancicov dupa anul 1989, deoarece acesta nu a fost reabilitat politic (a fost arestat in 1946 pentru crima de razboi, fiind ministru de Finante in Guvernul Antonescu), fiind socotit in continuare tradator de tara. Dupa 1989, casa a fost data spre folosinta Directiei Sanitare Bacau, Prefecturii Bacau, apoi a devenit sediul PNL Bacau. (Prof. dr. Dorinel Ichim,
                Cercetator)

                Cu masina in Bistrita

                  FOTO: Păgânu Bogdan

                  Pompierii au intervenit, astazi, la Gheraiesti, pentru a scoate din apa Bistritei un autoturism.

                  Se pare ca soferul, in varsta de 45 de ani, ar fi vrut sa intoarca pe malul Bistritei si, in timp ce dadea cu spatele, a scapat-o in albie. Nu s-au inregistrat victime, desi in autoturism se mai aflau inca trei persoane, intre care doi adolescenti.

                  [wonderplugin_gallery id=”625″]

                  FOTO: Păgânu Bogdan

                  Alesii rectifica bugetul judetului. Bani pentru comunele afectate de inundatii

                    Localitatile afectate de inundatiile din lunile mai-iunie 2016 vor primi bani, de la Guvern, pentru refacerea infrastructurii. Asta dupa ce suma totala repartizata judetului Bacau (912.000 de lei) va fi introdusa in bugetul anual, prin rectificare, in sedinta din 19 iulie.

                    Tot atunci, va fi aprobata si suma destinata sprijinirii copiilor cu cerinte educationale speciale care invata in scolile de masa. Pentru acestia, judetul Bacau a primit 1.545.000 de lei, care vor intra la capitolul “Sume defalcate din TVA”.

                    Banii vor fi folositi pentru asigurarea rechizitelor, a imbracamintei si incaltamintei si a alocatiei de hrana zilnice.

                    Pe lânga acestea, consilierii vor mai avea pe ordinea zi 15 puncte, intre care transferul unor bunuri, contul de executie bugetara pe trimestrul II si propunerea de neexercitare a dreptului de preemtiune la cumpararea cladirii in care a functionat Scoala Comerciala. C

                    amera de Comert si Industrie, actualul proprietar, cere pentru imobil 450.000 de euro.

                    Comuna Asau: Sarbatoare in cinstea unui veteran de razboi care a implinit 100 de ani

                      – sublocotenentul (rtr.) Ioan Bâlcu a implinit venerabila vârsta de 100 de ani – familia sa din comuna Asau l-a sarbatorit cu fast, iar la eveniment au fost invitati militari, veterani de razboi, rude, preotul satului si primarul comunei Colonesti, locul sau de bastina – titlul de cetatean de onoare pe care i l-a conferit primarul din Colonesti si promisiunea ca o strada din comuna ii va purta numele, au fost cele mai neasteptate cadouri ale zilei

                      Pe Ioan Bâlcu l-am zarit pentru prima data, in curtea casei cu numarul 150, din comuna Asau. Masinile parcate la poarta si forfota din gospodarie, trada ca aici avea sa se intâmple ceva important. Veteranul in vârsta de 100 de ani, se odihnea pe un scaun asezat la umbra casei, ferit de multimea care se agita prin curtea casei. Dupa primele fotografii facute la foc automat, m-am apropiat de el, i-am strâns mâna si l-am felicitat.

                      Pe o voce stinsa, m-a intrebat cine sunt si i-am raspuns. Nu mi-a dat drumul la mâna imediat, ci abia dupa ce am mai schimbat câteva vorbe. In scurt timp am realizat ca strângerea de mâna era contactul lui cu lumea, pentru ca, la 100 de ani, vederea i-a slabit mult. In rest, nenea Bâlcu, era “verde” – cum se spune in popor – cu pofta de vorba si cu amintiri inca proaspete. La 100 de ani, vorbeste inca despre razboi, despre experientele traite pe front si despre viata pe care a avut-o. Dupa razboi, a fost agricultor, iar mai apoi s-a angajat factor postal.

                      “Mi-a placut intotdeauana sa duc vestile la oameni. Fie ca erau bune sau rele, eu eram cumva mesagerul. La pensie, m-am apucat din nou de agricultura, iar dupa ce mi-a murit sotia, a fost din ce in ce mai greu sa ma descurc singur. M-au adus copiii in Asau, ca sa nu-mi mai duca grija la distanta si de vreo 8 ani convietuim impreuna”, declara Ioan Bâlcu

                      Dialogul nostru este intrerupt de venirea musafirilor. Intrasera in curtea casei militari din Garnizoana Bacau, Centrul Zonal Militar Iasi si Centrul Militar Judetean Bacau. Pe rând, ograda s-a umplut de lume. A venit la eveniment Valentin Mirzac, primarul comunei Colonesti, preotul satului si rudele apropiate. Surprizele au venit apoi una dupa alta. Col. Cezar Cobuz, cmdt. CZM Iasi i-a inmânat tricolorul, i-a transmis mesajul ministrului Apararii, Mihnea Motoc si i-a acordat o diploma de excelenta.

                      [wonderplugin_gallery id=”624″]

                      Cu aceasta ocazie, veteranul Ioan Bâlcu a fost inaintat in grad, de la sergent la sublocotenent. O alta surpriza a venit din partea primarului comunei Colonesti. Acesta i-a acordat o diploma aniversara, placheta de cetatean de onoare al comunei Colonesti si a lansat promisiunea ca va propune Consiliului Local ca o strada sa poarte numele lui Ioan Bâlcu. In tot acest timp, membrii familiei au fost atenti la toate detaliile. Maria Bâlcu, nora veteranului, spune ca nenea Ion le bucura zilele si nu le este povara.

                      “Ne umple timpul si nu avem motive sa ne plângem. Nenea Ion este de 8 ani la noi si are tot ce isi doreste: familia aproape. Are zile in care ii place sa mearga in livada, la vie sau la fântâna. Refuza apa de la robinet si nu a luat o pastila la viata lui. Este un om cumpatat si asta cred ca l-a tinut in viata”, declara Maria Bâlcu

                      La cei 100 de ani ai sai, Ioan Bâlcu le spune apropiatilor ca vinul nu trebuie baut ca sa te innebuneasca, ci ca sa-ti dea puteri. N-a facut excese la viata lui si de aceea crede ca munca si cumpatarea sunt secretul longevitatii.

                      La 14 iulie 2016, sublocotenentul (rtr.) Ioan Bâlcu, veteran al celui de-al Doilea Razboi Mondial, a implinit vârsta de 100 de ani. Fiul lui Antohie si Ileana, s-a nascut in comuna Colonesti, judetul Bacau. A inceput serviciul militar in anul 1938 la Regimentul 5 Artilerie Tecuci si a fost deconcentrat in anul 1940, cu gradul de sergent, specialitatea militara radiotelegrafist. Retras acasa, se casatoreste in anul 1942, are 4 copii (2 fete si 2 baieti), 8 nepoti si 4 stranepoti. Sotia Ilena, a decedat in anul 1998. Pâna in anul 1960, Bâlcu isi desfasoara activitatea ca lucrator agricol, iar in anul 1960 se angajeaza la Posta Româna, unde este dat afara in anul 1962 pentru ca s-a opus colectivizarii. Ulterior, in anul 1963, se reangajeaza la Posta si lucreaza ca factor postal pâna in anul 1983, când iese la pensie. Pentru faptele sale de arme savârsite in perioada razboiului a fost decorat cu “Crucea comemorativa a celui de-al Doilea Razboi Mondial”. Ioan Bâlcu se prezinta intr-o stare buna de sanatate, este bine ingrijit si are alaturi de el o familie deosebita.

                      Aerostar premiata la cel mai important târg aeronautic mondial

                      De la stânga la dreapta: Rob Soen, Grigore Filip si Kevin Cummings, CEO al GKN Aerospace, la momentul premierii

                      Compania Aerostar Bacau a fost premiata miercuri, 13 iulie, ca ,,Cel mai bun subfurnizor al anului” de al doilea cel mai important producator mondial pentru industria aeronautica, GKN Aerospace. Evenimentul a avut loc la Farnborough International Airshow, cel mai mare târg international pentru produse din aceasta industrie, organizat anual la Londra.

                      „Acest premiu – a spus presedintele Aerostar, Grigore Filip – confirma pozitia câstigata de compania noastra in lanturile globale de furnizare din domeniul aeronautic. Aerostar este unul dintre furnizorii semnificativi de piese si componente de aerostructuri si ansambluri de aviatie, cu un volum anual de milioane de repre sau cu o pondere majoritara a ansamblurilor din programe de anvergura globala, de volum, pe termen mediu si lung”.

                      Rob Soen, vicepresedintele GKN Aerospace, considera ca Aerostar a avut o evolutie remarcabila si a demonstrat un sprijin consecvent exceptional. „Echipa Aerostar – a declart Rob Soen -a demonstrat un sprijin consistent si exceptional pentru afacerea noastra. Ei au recunoscut necesitatea de a lucra îndeaproape cu noi si, ca urmare a acestui parteneriat, performanta în toate aspectele legate de munca lor a fost remarcabila.”

                      Aerostar a realizat, în ulitmii 30 de ani, avioanele usoare si de antrenament YAK-52, din care s-au livrat pâna acum mai bine de 2.000 de aparate,  modernizarea avionului de vânatoare MiG 21, transformat în modernul MiGLancer, care are compatibilitate NATO. În ultimii ani, insa, Aerostar este producator pentru aviatia civila, furnizor de componente, aerostructuri si ansambluri pentru industria de aviatie globala, dar si furnizor de servicii de mentenanta pentru avioane civile mari. Gbrigore Filip a apreciat ca intrarea Aerostar in elita producttorilor din aviatia mondiala are la baza „calitatea fara cusur a produselor, livrarea cu precizie a acestora la termenele prevazute în contracte, precum si situatia economico-financiara a firmei, analizându-se cu mare atentie în special gradul de solvabilitate, lichiditatile disponibile”.

                      Aerostar este una dintre cele mai importante întreprinderi din judetul Bacau si una dintre cele mai mari unitati de productie aeronautict din România, cu un capital de aproape 49 de milioane de lei si aproape 2.000 de salariati. În primul trimestru al anului a ajuns la vânzari de peste 81 de milioane de lei, din care vânzari la export de aproape 75 de milioane de lei.

                      ,,Este un succes onorant si care atesta preocuparile manageriale din ultimii 20 de ani de integrare a Aerostar în industria globalizata de aviatie. Aceasta orientare prospectiva, însotita permanent de retehnologizare si pregatire profesionala, adaptate la noile cerinte mondiale, au condus la obtinerea de certificari în domeniu, care au deschis larg poarta catre investitori si producatori de notorietate în lume.”
                      Grigore Filip, presedinte director general al Aerostar

                      De ASTAZI, onestenii au apa potabila cu program

                        foto: George Dragoi / YouTube

                        In loc de a se putea intrevedea o solutie pentru rezolvarea problemei apei potabile in municipiul Onesti, unde nu mai curge apa la robinete pe timpul noptii de câteva saptamâni, situatia acesteia se agraveaza. SC Apa Canal Sa Onesti face cunoscut faptul ca „incepând cu data de 15 iulie se va furniza apa potabila locuitorilor din oras zilnic intre orele 5.00 – 10.00 si 17.00 – 22.00.

                        In cartierele Slobozia, 6 Martie, Buhoci si Borzesti, unde mai exista fântâni si cismele, utilizatorii au apa potabila intre orele 5.00 – 10.00”. SC Apa Canal SA mentioneaza ca aceasta situatie este „urmare a scaderii debitului de apa primit de la Statia de tratare Darmanesti si se va mentine pâna la intrarea in normalitate, aceasta insemnând refacerea rezervei de apa in rezervoarele Statiei Cuciur si primirea unui debit constant si satisfacator”.

                        Masura restrictiva vine dupa ce in zilele trecute SC Apa Canal SA a dat „cu program” apa potabila in cartierele municipiului. Onestenii sunt foarte nemultumiti de aceasta stare de lucruri si se gândesc ca sa iasa in strada pentru a protesta.

                        „Trebuie sa devenim interesanti in fata studentilor nostri”

                        – spune prof.univ.dr. Neculai Lupu, rectorul Universitatii „George Bacovia” din Bacau

                        Inspectoratul Scolar a pierdut definitiv procesul impotriva a trei fosti inspectori

                          Curtea de Apel a respins apelul facut de Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) in procesul deschis impotriva fostilor inspectori scolari Livia Sibisteanu, Constantin Nastac si Ionel Ardeleanu, carora le cerea plata prejudiciului produs ISJ ca urmare a achitarii sumei de 10.000 de lei drept daune morale unei profesoare.

                          In urma cu câteva luni, Tribunalul Bacau a respins actiunea Inspectoratului, iar acum decizia este definitiva. Prejudiciul suportat de ISJ a fost stabilit tot de instanta in urma unui proces deschis, in 2003, de Margareta G., profesoara de limba engleza, impotriva ISJ. Ea a reclamat atunci ca, in urma concursului de ocupare a unui post de profesor, desi a obtinut cel mai mare punctaj, postul a fost atribuit unei alte candidate clasate imediat dupa ea.

                          Profesoara a avut câstig de cauza in instanta si a obtinut nu doar postul de profesor, dar si daune morale, ISJ fiind executat silit pentru suma de 11.445 lei. Consiliul de Administratie al ISJ ar fi vrut, insa, ca suma achitata ca daune morale sa fie recuperata de la fostii angajati care s-ar face vinovati de emiterea deciziei din 2003, anulata ulterior de instanta. In opinia conducerii ISJ, acestia ar fi fost prof. Livia Sibisteanu, la acea vreme presedintele Comisiei de mobilitate si inspector scolar general adjunct, prof. Ionel Ardeleanu si prof. Constantin Nastac, desi intreg Consiliul de Administratie al ISJ ar fi fost raspunzator dupa ce a decis, la acea vreme, respingerea contestatiei facute de profesoara, asa cum au reclamat fostii inspectori.

                          De altfel, si instanta le-a dat dreptate, aratând ca, in 2005, nu a fost anulat un act emis de Comisia de mobilitate a Inspectoratului, ci o decizie administrativa semnata de inspectorul general al Inspectoratului Scolar, in baza hotarârii Consiliului de Administratie.

                          „Pe cale de consecinta, responsabilitatea pentru primul abuz ce a stat la baza acordarii de daune morale catre GDM pe cale judiciara apartinea membrilor Consiliului de Administratie al Inspectoratului Scolar Judetean Bacau care au participat la sedinta Consiliului de Administratie din 09.06.2003 si care nu au depus toate diligentele profesionale, respingând contestatia reclamantei GDM.

                          Referitor la al doilea abuz care a generat crearea unui prejudiciu în patrimoniul Inspectoratului Scolar Judetean Bacau de 11.445,56 lei, constând în cheltuieli de executare, Inspectoratul Scolar Judetean Bacau nu a facut nicio dovada din care sa rezulte faptul ca cei trei pârâti chemati în judecata erau membri ai Consiliului de Administratie la 23.06.2006, data la care, prin decizia conducerii Inspectoratului Scolar Judetean Bacau, GDM a fost efectiv titularizata, dupa 6 luni de la data la care decizia judecatoreasca a ramas irevocabila”, se arata in decizia primei instante, mentinuta si in apel.

                          Astfel, instanta a considerat ca prejudiciul trebuie suportat de ISJ si nu de catre fostii inspectori. Conducerea ISJ nu a dorit sa comenteze decizia instantei.

                          FILIPENI: Celebra livada de la Godovana renaste ca pasarea Phoenix

                          Pe cele 200 de hectare cresc…ciulini, acum

                          – noii proprietari – un grup de investitori din Bacau – tintesc refacerea livezii, mizând pe o investitie de peste 1,2 milioane de euro

                          Bacauanii isi mai amintesc, probabil, de celebrele cirese de Godovana, premiate la numeroase competitii de gen, dar si de merele care indulceau gusturile consumatorilor de fructe de peste tot. Livada, care se intindea pe o suprafata de 200 hectare, producea, in anii buni, si 12 tone de fructe la hectar.

                          Firma care administra plantatia de pomi dispunea si de dotari gen hala pentru pastrat fructe, depozit pentru pesticide, cantina, ateliere mecanice dotate cu strung, forja s.a., precum si doua tractoare etc. Din pacate, brandul Godovana a disparut, de aproape doua decenii, desi statul incercase sa o privatizeze, fiind chiar curtata, la un moment dat, de investitori din Anglia si din Franta, ba chiar si de peste Ocean.

                          [lock_content]

                          Din trecut…

                          Livada a fost casata la mijlocul anilor ’90, disparând practic odata cu retrocedarea terenurilor fostilor proprietari. „Livada de la Godovana a devenit celebra intrucât a fost cea mai veche din judet, fiind infiintata dupa ce au aparut IAS-urile, in anii ‘50. Apartinea de IAS Traian. Asadar, dupa Revolutie, livada era deja imbatrânita.

                          Prin 1995, am adus fonduri de peste un miliard de lei vechi de la Ministerul Agriculturii si am amennajat circa 54 de hectare de livada de livada, dar, din pacate, la circa doua saptamâni, o mare parte din pomi au disparut pur si simplu”, a explicat ing. Ioan Viorel Rati (foto), unul dintre proprietarii din prezent a ceea ce a mai ramas din livada de la Godovana.

                          A urmat perioada de declin maxim, când investitiile si celelalte de cheltuieli de intretinere nu mai puteau fi sustinute din productiile de fructe (cele mai multe erau din soiurile rustice Cretesc, Patul si Parmen, care nu prea mai erau apreciate de consumatori), la care s-au adaugat presiunile Legii 18/1991 a fondului funciar, cresterea dobânzilor pe credite cu pâna la 130 la suta si, nu in ultimul rând, un ger cumplit dintr-o toamna târzie, toate ducând la inevitabilul final al livezii din Godovana.

                          …in prezent

                          Din fericire, incepând cu anul 2000, un grup de investitori a inceput sa cumpere terenurile care compuneau vechea plantatie de pomi fructiferi de la Godovana, astfel ca, in prezent, livada sa revina la…celebritatea demult apusa.

                          „Intentia noastra este sa accesam doua proiecte de start prin PNDR. P o suprafata de 30 de hectare, vom pune 60 la suta ciresi in sistem intensiv si superintensiv, altoiti pe Gisella 5, si diferenta mar altoit pe M9. Materialul saditor se produce la firma mea, Fructex, unde deja am importat portaltoi «virus free», din Cesena, Italia si Olanda, tocmai pentru a fi acceptat de proiectele din UE”, a completat Ioan Viorel Rati.

                          Investitiile se vor ridica la circa 1,2 milioane de euro. Livada va incepe sa produca peste 3-4 ani de la finalizarea lucrarilor (plantarea de pomi in sistem intensiv, inclusiv cu spalieri si plasa antigrindina). „Asadar, in câtiva ani, vom auzi din nou de ciresele de Godovana, motivul principal pentru care am dorit sa «reinviem» livada fiind microclimatul de exceptie de acolo, favorabil speciilor pomicole”, a incheiat Ioan Viorel Rati.

                          [/lock_content]

                          Bricolaje / Nuante

                          Asupra unui fapt am fost, dintotdeauna, sigura, si anume acela ca a judeca în bloc ceva este profund gresit, neadevarat, stupid, în ultima instanta. Nu poti sa emiti senin generalitati de tipul: scotienii sunt…, francezii sunt…, britanicii sunt….

                          Nuantele sunt esentiale pentru o gândire supla, si numai având grija la ele poti cuprinde si întelege aspectele realitatii. De pilda, nu toti britanicii sunt aroganti. Dar excentrici sunt, insulari, cultivându-si cu obstinatie diferenta. Cine s-ar fi asteptat de la niste infatuati cu aere de vechi imperialisti neconsolati sa aiba asa o reactie de calda, empatica, umana în fond, cum au demonstrat-o locuitorii orasului Norwich, unde unui magazin de produse românesti i s-a dat foc.

                          Dupa acest infam incident rasial, proprietarii au fost însa coplesiti de mesaje de simpatie, s-a facut apoi o cheta, urmând ca fondurile strânse sa fie folosite la refacerea magazinului, la repunerea pe picioare a micii afaceri.

                          Un gest admirabil de solidaritate umana, dupa cum spuneam. De altfel, britanicii sunt plini de contradictii si, pe lânga vestita lor politete, faimosul lor calm, umorul lor sec, specific, nu duc lipsa nici de manifestari odioase, primitive, huliganice, de o violenta extrema. Se stie ca o presa excelenta, profesionista, serioasa, dar si tabloide îngrozitoare, fara mila, pe care daca le storci, curge sânge, dupa o cunoscuta butada. Îsi respecta traditiile, dar se dau în vânt si dupa noutati cât mai bizare. Si, chestiune la care am sa ma opresc un pic, au multi cercetatori, care au timp berechet (si conditii excelente) sa descopere o multime de lucruri. Unele dintre ele cel putin ciudate, amuzante.

                          Desigur, ei se ocupa, în primul rând, de probleme serioase, servind în cel mai înalt grad stiinta, dar uneori lasa impresia si ca se joaca. Pentru ca jocul este o activitate umana pe care nu o putem ignora, cercetatorii britanici îl trateaza cu maxima responsabilitate. Iar sociologii lor se arata interesati, în anchetele pe care le întreprind, de cele mai intime probleme umane. Ei au purces, de exemplu, la studii care sa lamureasca la ce anume se gândesc femeile în momentul maximei placeri sexuale, si au ajuns la concluzia ca mare parte din ele nu sunt atente la ce li se întâmpla, în timp ce altora le fuge gândul la covrigei de tip bretzel, la pisicute, la ce vor gati diseara, la ce facturi mai au de achitat.

                          Dar sunt si dintre acelea, sustin ei, care pot rezolva probleme de matematica sau rebusuri în cursul actiunii mai sus amintite. La polul opus acestor persoane absente din focul actiunii erotice sunt pasionalii, cei care adora sexul sonor. Ei bine, ne avertizeaza autorii studiului, acestia (si ei si ele) sunt infidelii, cei care pun coarne în mod constant partenerilor de viata.

                          „Conform studiului, tacutii sunt cei mai fideli”. E de verificat, desigur, ca sa nu mai avem dubii. În fine, am ales niste exemple amuzante, stiind cât de mult îi preocupa pe oameni sexul. Dar, pe primul lor ramâne hrana, evident. Si aici cercetatorii din domeniul medicinii ataca, spunându-ne cât de nociv este un obicei pe care, pâna mai ieri, îl credeam foarte bun pentru organism, pentru sanatate. Acum cica nu este deloc în regula sa consumi cinci portii de legume si fructe pe zi, pentru ca fructoza din fructe si amidonul din unele legume duc la depozitarea unor grasimi nesanatoase în celule.

                          Alt mit legat de sanatate sustine ca e musai sa bei doi litri de apa pe zi, dar apa în stare pura nu este singura sursa de hidratare, ea fiind continuta si de legume, fructe, ceai, cafea, bere, sucuri, etc. Despre alcool, si mai cu seama despre cockteiluri se stie ca îngrasa, ca sunt doldora de calorii si favorizeaza depunerile de grasime.

                          Totusi, ce anost, ce frustrant ar fi sa nu poti consuma în serile de vara, când iesi la o terasa, ceva acolo, cât mai nevinovat cu putinta. Și aici ne vin în ajutor câtiva nutritionisti mai îngaduitori, sugerându-ne un cockteil Cosmopolitan, de pilda. Pentru ca sucul de lime din compozitia lui chiar e benefic pentru silueta. În fine, cel mai bine este sa ne aratam precauti când ni se pun în fata rezultatele de la tot felul de cercetari, pentru ca nu va trece mult timp pâna ce stiintificii se vor contrazice. Totul este sa nu ne pierdem umorul si sa privim nuantat lucrurile.

                          Spovedania unui invins victorios

                          ,,1000 de pasi” (Editura Corgal Press, 2016) este, daca am numarat bine, cea de a douazeci si treia aparitie editoriala a lui Cornel Galben. O carte-spovedanie. ,,Spovedania invinsului”, zice autorul in prefata: ,,Tentativa mea de evadare din lume si de impamântenire in spatiul sacru al unei manastiri a esuat lamentabil. Dupa doi ani si jumatate de traire in haina monahala am revenit de unde plecasem, mai incarcat sufleteste cu dorinta de a-L cunoaste pe Dumnezeu, dar la fel de indecis când e vorba de a renunta la tot, a-mi lua crucea si a-I urma Mântuitorului”.

                          Atunci când o plecare este asociata cu dorinta arzatoare ,,de a-L cunoaste pe Dumnezeu”, nu credem ca este vorba despre spovedania unui invins, ci despre o spovedanie a unui invins victorios. Nu exista victorii in care sa nu locuiasca semnele infrângerii, dupa cum nu exista nici infrângeri in care speranta sa nu creada minunat intru izbânda care va veni. Noua marturisire a lui Cornel Galben surprinde, sub masca unui jurnal, intervalul temporal 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2015. Cine face confesiuni? Un Om: ,,Sufocat de cei cel mult 1000 de pasi pe care-i faceam pe zi, am preferat sa ma intorc la preocuparile anterioare, chiar daca sufletul meu continua sa fie indoit, si nici acasa nu ma simt deloc impacat, tânjind dupa minunatele trairi duhovnicesti si infiorându-ma la ideea ca as putea rata mântuirea”.

                          Confesiunile lui Cornel Galben sunt nefardate. Uneori, parca ar vorbi despre istoria netrucata a unui alt om. Iese cu istoria vietii sale in agora, o striga invesmântata in acorduri estetice, picura peste tot speranta, trimite la colt morale pe care le crede de subterana. Daca ar fi sa-i creionez un portret lui Cornel Galben, onesteanul care a revenit acasa (intr-un apartament ,,din zona Catedralei”…) dupa 43 de ani, as cita dintr-un… ,,Autoportret” celebru: ,,Sufletul lui e în căutare, / în mută, seculară căutare, / de totdeauna, / si până la cele din urmă hotare./ El cauta apa din care bea curcubeul. / El cauta apa din care curcubeul / isi bea frumusetea si nefiinta”. (Lucian Blaga, Poezii, Editura Albatros, 1972, pag. 92). Cu viata sa, Cornel Galben scrie o poveste care n-o sa inceapa niciodata cu acel clasic ,,A fost odata ca niciodata”.

                          Omulconfesiunecornelgalben, desi este mereu locatarul acelei paradigme in care Credinta este liantul magic, este mai imprevizibil decât bobul de roua care poate rezista pâna in zorii apusului sau se poate risipi la primul zâmbet al Soarelui. El isi scrie povestea marsaluind ca un hidalgo cu sufletul lipit de aventurile unui Don Quijote care stie ca morile de vânt pot macina uneori numai iluzii. Nu stiu daca a pipait, ca mine, in Spania, o moara de vânt autentica, dar cred ca stie mai multe secrete decât mine despre aceasta poveste-minune care macina optimism inocent. Cred ca neprietenul lui cel mai important este Al-Khwarizmi, inventatorul algoritmului.

                          Nu-l pot vedea pe Cornel Galben asezat intr-un pat al lui Procust. Scriind eu, de ceva vreme, ,,Ostaticul Umbrariei”- despre care discretul de el n-a slobozit nici macar o vorba, fie ea si otravita – mi l-am imaginat, chiar si dupa decriptarea amprentelor acelor minunati ,,1000 de pasi”, tot nonconformist pe Cornel Galben. E un mod de viata care-l va bulversa chiar si Dincolo pe previzibilul genial Al-Khwarizmi. ,,1000 de pasi” este, cum spuneam, spovedania unui invins victorios… ,,Ultima liturghie la care am participat in tinuta monahala”, aventurile de ,,fochist si bucatar” la manastire, mirarile triste raportate la unele aventuri ale mediului universitar (,,O intâlnire anosta, lipsita de dialog, presarata ici-colo cu mici ironii”…), ,,in afara de copii si frati, nu m-a sunat decât Iancu Grama sa-mi spuna La multi ani! O urare am primit, pe mail, de la doamna Rodica Lazarescu si, sub forma de sms, de la Gheorghe Iorga. În rest, nimic! Nimeni nu si-a amintit ca fac si eu o vârsta rotunda si nici macar revistele la care colaborez nu au catadicsist sa scrie un rând despre viata si activitatea mea (…) Ma asteptam ca macar Uniunea Scriitorilor sau filiala din Galati sa fi trimis o felicitare, cumparata din banii pe care-i dau, de patru ani, drept cotizatie”… Despre aceste confesiuni, despre alte tulburatoare confesiuni, in ,,1000 de pasi”…