Ionut Iftimoaie cucereste centura mondiala la ultimul meci al carierei.
Ionut Iftimoaie s-a retras din activitatea sportiva ca un erou
zeci de mii de comanesteni si oameni veniti din toata tara l-au sustinut la meciul de adio, in care a preluat de la Jorge Loren centura de campion mondial la Superkombat
Cunoscutul luptator K1 Ionut Iftimoaie, supranumit si Rocky al sportului românesc, a cucerit centura mondiala la categoria Super Cruiser (95 kg) in ultimul meci al carierei sale. Meciul a avut loc in cadrul Galei Superkombat Komanesti, organizata chiar in orasul in care s-a nascut si in care traieste Ionut Iftimoaie, un eveniment grandios, la care au participat zeci de sportivi din patru tari, dar si 30.000 de spectatori (dupa aprecierile organizatorilor).
Gala Superkombat a avut loc sâmbata seara (6 august) pe Dealului Galion, din Comanesti, locul special amenajat de Primarie (unul dintre principalii sustinatori ai evenimentului) pentru serbarile câmpenesti ale comanestenilor de peste an. De dimineata si chiar cu o zi inainte, zona a fost asaltata de localnici si de oameni veniti din multe localitati invecinate, iar unii si-au instalat acolo corturi pentru un veritabil week-end la sarbatoarea „Zilele orasului Comanesti”, in care era programata si Gala Superkombat.
Supergala sportiva de talie mondiala
Ionut Iftimoaie a luptat, in meciul sau de adio, cu un campion de talie mondiala, spaniolul Jorje Loren, dar disputa lor sportiva a fost precedata de meciuri demonstrative si de meciuri Super Fight, in care s-au intrecut sportivi din România, din Italia, din Germania, Anglia si din Croatia.
Spectacolul din ringul sportivilor a fost permanent dublat de unul al spectatorilor aflati in perimetrul amenajat special pentru Gala, dar si pe tot platoul framântat al Dealului Galion.
Multi dintre spectatori erau veniti „in echipa”, colegi de serviciu si membrii familiilor sau poate doar prieteni si cunostinte din Comanesti si din alte localitati. Ei au scandat mereu in favoarea sportivilor români, insa punctul culminant a fost atunci când a fost anuntata, spre miezul noptii, confruntarea dintre Ionut Iftimoaie si Jorge Loren.
Intâlnire de grad zero
Meciul, o veritabila intâlnire sportiva de grad zero, a fost precedata si de intonarea imnurilor de stat ale României si Spaniei, românii din tribune si cei de pe intregul platou Galion fiind la unison, in cântec, alaturi de insusi eroul serii, Ionut Iftimoaie.
Ionut a inceput foarte hotarât meciul, agresiv, cu lovituri directe si precise în special în zona fetei. Chiar din prima repriza a fost confirmata intentia sa de a iesi invingator. Repriza a doua a fost chiar una dramatica, atunci când Ionut a cazut pentru numai o fractiune de secunda in genunchi, dar sportivul a continuat sa aplice procedee tehnice cu piciorul drept si de genunchi. Ionut a fost vioi in ring, s-a deplasat continuu si i-a impus respect adversarului. La final, in uralele sustinatorilor sai, arbitrii-judecatori l-au declarat în unanimitate învingator. Centura de campion mondial i-a revenit.
Lacrimile de adio au udat fata victoriei
Momentele de final au fost absolut tensionate de emotii, cele mai mari fiind chiar din partea lui Ionut Iftimoaie, care s-a imbratisat in repetate rânduri cu Jorje Loren, caruia i-a multumit pentru companie. Pe fata sportivului nostru am incercat sa vad lachimi, pentru ca parea sa nu-si mai stapâneasca emotia, dar erau greu de distins pentru ca Ionut, dupa efortul depus, era lac de transpiratie. Nu a uitat totusi sa se invaluie in drapelul românesc, asa cum a procedat si adversarul sau, care a scos la iveala drapelul Spaniei. Ionut a mai avut putere sa se adreseze tuturor celor prezenti, cu glasul aproape sugrumat de emotie.
„Va spun din suflet – adeclarat sportivul -, m-am pregatit pentru acest meci timp de sase luni, am slabit 11 kilograme pentru a ma prezenta in fata dumneavoastra in cele mai bune conditii. Va multumesc ca m-ati sustinut pentru a obtine aceasta victorie frumoasa!”.
Impresionante au fost, pe tot parcursul meciului, dar si in momentele de dupa acesta, acordurile ritmice ale tobosarilor din trupele de ursari de pe Valea Trotusului, bine cunoscute si de bacauani, dar si de toti locuitorii oraselor din judetul Bacau si chiar din marile orase ale tarii. Ursarii au transmis, astfel, forta proverbiala a regelui padurii de la noi sportivului care a devenit un idol pentru toti.
[wonderplugin_gallery id=”644″]
Ionut ramâne un comanestean convins
Vineri, 5 august, la Hotelul Perla, din statiunea Slanic Moldova, la „Proba cântarului oficial” pentru sportivii inscrisi la Gala, Ionut Iftimoaie a transmis, de asemenea, un mesaj comanestenilor. „Tot ceea ce sunt eu in acest moment – a spus sportivul de performanta -, tot ceea ce am datorez acestui minunat sport. Este atât de placut pentru un sportiv care activeaza in strainatate sa poata sa aiba placerera, chiar marele noroc, binecuvântarea sa lupte in fata publicului de acasa.
Eu am marele noroc sa am o familie minunata si o cariera frumoasa, dar si marea posibilitate sa fac ultimul meci. Toate se intâmpla la timpul lor, iar pentru mine acum se intâmpla ceea ce imi doream de mult. Nu puteam sa-mi inchei cariera decât acasa, in România, alaturi de publicul meu minunat. România este casa mea, dar Valea Trotusului si orasul Comanesti au oameni minunati care, zi de zi, imi ofera foarte multa caldura.”
Gala Superkombat a putut fi urmarita în direct pe mai multe canale tv online si chiar pe cunoscutul canal Eurosport, astfel incât a fost vazuta in 95 de tari.
Motivarea sentintei lui Stavarache: Nimic nu a putut demonta interceptarile
Numeroasele interceptari ale convorbirilor telefonice sau ambientale au fost decisive in condamnarea fostului primar, Romeo Stavarache, si a apropiatilor sai, in dosarul de mita.
Concluzia magistratului de la Tribunal, dupa analizarea tuturor probelor, este aceea ca Romeo Stavarache a dat dovada de o perspicacitate deosebita, folosindu-se de complicii sai si evitând pe cât posibil intâlnirile cu „finantatorii”.
Discutiile erau trunchiate si mai mult prin semne. „Metoda principala de lucru era prin ceilalti inculpati – complici care duceau la indeplinire sarcinile trasate de primar.”
Judecatorul nu a tinut cont de declaratiile inculpatilor prin care au negat faptele, aducând ca argumente zeci de pasaje din interceptari.
Fostul primar al Bacaului, Romeo Stavarache, a fost condamnat, la mijlocul lui iulie, la sase ani de inchisoare cu executare in dosarul in care este acuzat de 5 fapte de luare de mita. Liviu Goian (administratorul televiziunii bacauane 1TV), Liviu Cenusa (patronul „Ziarului de Bacau”), Constantin Apostol, fost director la Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Est, acuzati de complicitate la luare de mita, au primit fiecare câte 3 ani închisoare.
Judecatorul de la Tribunalul Bacau a dispus încetarea procesului penal fata de Costel Casuneanu, pentru infractiunea de dare de mita, întrucât a intervenit prescriptia raspunderii penale. Potrivit rechizitoriului, in perioada 2008 – 2011, fostul primar Stavarache, direct sau prin intermediul celorlalti inculpati, ar fi pretins si primit, de la patru oameni de afaceri, mai multe sume de bani.
In total, spun procurorii, spaga ar depasi 2,3 milioane de lei, suma ce urmeaza sa fie confiscata daca sentinta va fi mentinuta si in apel.
Contracte fictive
Pe mai bine de 100 de pagini, magistratul de la Tribunalul Bacau expune probele care ar confirma vinovatia inculpatilor. Majoritatea interceptari ale convorbirilor in care inculpatii (sau martorii) vorbeau despre contracte de sponsorizare sau publicitate, strâns legate de contractele derulate de primarie.
Principala concluzie la care a ajuns instanta este ca apropiatii fostului primar au actionat numai la comanda acestuia si ca nicio miscare nu era facuta fara acordul edilului. „Din analiza acestei convorbiri în contextul întregului material probator administrat în cauza, rezulta urmatoarele concluzii: Inculpatul GL (Liviu Goian, n.r.) actioneaza ca intermediar al inculpatului SR (Romeo Stavarache, n.r.), transmitând hotarârile luate de acesta, fara a avea posibilitatea sa negocieze singur platile. (…)
Cu privire la sumele de bani încasate de SC LIGONE INTERNATIONAL SRL, se retin urmatoarele: Contractele de publicitate încheiate cu aceasta societate de catre SC ROMBET SA si SC BACON SRL sunt fictive, în sensul ca serviciile de publicitate la care postul de televiziune s-a obligat nu au fost efectuate. Singura justificare a acestor contracte a fost sa disimuleze faptul ca sumele de bani au fost achitate cu titlu de mita solicitata de catre inculpatul SR, cu complicitatea inculpatului GL”, apreciaza magistratul.
La aceeasi concluzie ajunge si in ceea ce priveste suma totala de 116.620 lei, virata în perioada septembrie – octombrie 2008, în conturile SC MEDIABAC SRL de catre SC ROMBET – „a reprezentat mita solicitata de catre inculpatul SR lui RC (denuntatorul Rusu Costica, n.r.) pentru derularea contractului privind asigurarea serviciului de iluminat public în municipiul Bacau”.
„Dând dovada de o perspicacitate deosebita, inculpatul purta discutii în mod trunchiat”
In fata numeroaselor interceptari care confirma implicarea si interesul crescut al fostului primar de a atrage sponsorizari pentru anumite firme, explicatiile lui Stavarache ramân fara valoare:
„Inculpatul SR s-a aparat si a aratat ca nu a avut nicio întâlnire directa cu denuntatorul RC si nu a negociat cu acesta termenii contractului si nu a solicitat sume de bani pentru mentinerea acestuia, dar apararea este contrazisa de probele administrate în cauza.
Dând dovada de o perspicacitate deosebita, inculpatul purta discutii, atunci când nu puteau fi evitate, în mod trunchiat, asa cum rezulta din înregistrarile ambientale si telefonice; evita a se întâlni de prima data cu denuntatorul tocmai pentru a-si asigura o anumita protectie si, atunci când totusi acest lucru se întâmpla, vorbea mai mult prin semne cunoscând ca acestea nu pot fi înregistrate. Iar metoda principala de lucru era prin ceilalti inculpati – complici care duceau la îndeplinire sarcinile trasate de primar”, este opinia judecatorului.
„Scopul contractelor încheiate nu a fost unul legitim”
Din interceptari reiese, mai arata magistratul, si legatura directa dintre sponsorizarile facute de denuntatorul Viorel Rusu, administratorul CONEXTRUST si RUSTRANS, si contractele pe care acesta le avea cu primaria.
„Aceasta convorbire este relevanta pentru demonstrarea faptului ca atât SR cât si AC (Apostol Constantin, n.r.) cunosteau faptul ca RV va plati suma de 150.000 lei doar daca i se deconteaza de catre primarie alte facturi pe care societatea sa le emisese, decontari ce urmau a fi facute la solicitarea primarului.
Urmatoarele plati a câte 50.000 de lei sunt facute de catre SC CONEXTRUST SA catre Asociatia TOP SPORT în datele de 9.02 si 11.02.2009, dupa ce societatea a primit de la Primaria Bacau, în intervalul 5.02 – 11.02.2009, suma totala de 293.224,12 lei”, argumenteaza instanta. Legat de contractele de publicitate incheiate de Viorel Rusu cu societatile administrate de Goian si Cenusa, magistratul arata ca unele nu s-au derulat in realitate, iar altele s-au respectat doar pentru a ascunde platile dispuse de fostul primar:
„În ceea ce priveste serviciile de mare publicitate pentru show room – ul Mitsubishi, din examinarea numerelor cotidianului „Ziarul de Bacau”, aparute în perioada de desfasurare a contractelor, rezulta ca acestea au fost efectuate.
Totusi, si aceste plati intra în continutul infractiunii de luare de mita întrucât, conform declaratiilor lui RV, acestea au fost ordonate de catre inculpatul SR, iar cuantumul lor urma sa fie scazut din suma totala pe care trebuia sa i-o remita. În aceste conditii, chiar în situatia în care a beneficiat de publicitate, scopul contractelor încheiate nu a fost unul legitim, justificat de un interes economic.”
Dupa un calcul logic, mai arata judecatorul, suma totala platita de Viorel Rusu, conform solicitarilor lui Stavarache, catre firmele celorlalti inculpati, a fost de 1.259.789,03 lei, iar valoarea contractului pentru care a fost ceruta aceasta suma a fost de aproximativ 11.319.721,27 lei, rezultând astfel ca „banii platiti cu titlu de mita reprezinta un procent de 11,12 %, foarte apropiat de cel solicitat de SR”.
„Inculpatul SR se apara si arata ca nu avea cum sa pretinda ceva pentru atribuirea acestor contracte pentru ca nu avea atributie de serviciu în acest sens: nu a numit comisia de licitatie, nu a facut parte din aceasta comisie, nu a semnat nici un document si nu avea cum sa influenteze atribuirea sau neatribuirea acestui contract. Si aceste afirmatii în aparare sunt contrazise de întelegerile pe care inculpatul SR le-a avut cu denuntatorul RV, de discutiile telefonice si ambientale pe care inculpatul le-a avut cu inculpatul AC dar si a celorlalte discutii ambientale dintre martori, relatate mai sus, coroborate si cu declaratia denuntatorului RV”, precizeaza instanta.
„In vederea încasarii banilor se folosea de aceiasi complici…”
La cele doua denunturi, se adauga si cel facut de Constantin Sosu, administrator al SC Soma, o proba la fel de importanta, in opinia instantei, care ar confirma modalitatea de derulare a contractelor incheiate de primarie.
„La data de 13.06.2014, SC, administrator al SC SOMA SRL Bacau, a formulat un denunt prin care a sesizat Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Bacau despre faptul ca, în anul 2010, pe fondul derularii contractului de gestiune al Serviciului public de salubrizare a municipiului Bacau, încheiat între SC SOMA SRL si Primaria municipiului Bacau, primarul municipiului Bacau, SR, i-a pretins încheierea unui contract de publicitate cu postul de televiziune local 1 TV Bacau (apartinând SC LIGONE INTERNATIONAL SRL Suceava – administrata de GL).
În aceste condiţii, între SC SOMA SRL si SC LIGONE INTERNATIONAL SRL Suceava a fost încheiat în anul 2010 un contract de publicitate în baza caruia SC SOMA SRL a achitat suma de 40.000 lei, iar în anul 2011, în baza unui nou contract, a fost achitata suma de 30.000 lei. Dupa achitarea sumei de 40.000 lei în anul 2010, Primaria municipiului Bacau a început sa achite din facturile restante emise de SC SOMA SRL Bacau.
Desi au fost încheiate cele doua contracte de publicitate si au fost achitate sumele de bani de mai sus, nu a fost prestat niciun serviciu de publicitate de catre SC LIGONE INTERNATIONAL SRL Suceava. În anul 2011,GL i-a solicitat lui SC sa mai vireze si alte sume de bani postului de televiziune însa acesta nu a mai fost de acord.
Si din declaratia acestui denuntator rezulta implicarea nemijlocita a primarului în încheierea contractelor de publicitate cu SC LIGONE INTERNATIONAL SRL pentru ca primaria sa isi execute în mod corespunzator obligatiile (…). Si acest martor expune aceeasi modalitate de lucru a inculpatului de a purta discutii în diferite locuri, mai putin în biroul sau, de expl. in cabinetul secretarului; discutiile nu erau facute în prezenta altor persoane, iar în vederea încasarii banilor se folosea de aceiasi complici pentru a diminua pe cât posibil implicarea sa personala”, conchide instanta.
Eliberarea unui certificat de urbanism, conditionata de sponsorizari
Alte interceptari ar demonstra ca fostul primar a conditionat eliberarea unui certificat de urbanism, solicitat de SC ASERO SRL (detinuta de fiii lui Casuneanu), de achitarea unei sume de bani cu titlu de sponsorizare catre Asociatia TOP SPORT.
„Având în vedere atitudinea lui SR de refuz de eliberare a certificatului, anterioara datei de 8.04.2009, si de cunoastere a importantei acestuia pentru CC (Costel Casuneanu, n.r.), singura explicatie pentru aprobarea cererii SC ASERO SRL este promisiunea lui CC ca va sponsoriza în continuare echipa de handbal.
Aceasta concluzie este sprijinita si de convorbirile ulterioare acestei date purtate de catre inculpati. (…) Din aceasta discutie rezulta ca în data de 9.04.2009, imediat deci dupa eliberarea certificatului de urbanism, inculpatul CC a decis sa încheie un contract în temeiul caruia sa puna la dispozitia inculpatului AC suma de 200.000 de lei.
Mai rezulta ca aceasta suma a fost stabilita anterior, în cursul unei discutii dintre inculpati, si ca AC are nevoie imediata de bani. Cursul acestor fapte, probate prin mijloacele de proba administrate în cauza, nu poate fi explicat decât prin existenta pretinderii de catre inculpatul SR a sumei de 100.000 de lei de la inculpatul CC, acceptarea acestei solicitari de catre acesta din urma fiind motivul pentru care opozitia primarului la eliberarea certificatului de urbanism nu s-a mai manifestat”, se arata in motivarea sentintei.
Romeo Stavarache, implicat direct in administrarea Asociatiei TOP SPORT
Din probele administrate, mai spune instanta, ar rezulta ca Romeo Stavarache, alaturi de Constantin Apostol, se ocupa de administrarea Asociatiei TOP SPORT.
„Astfel, inculpatul SR se implica în mod activ atât în politica de transferuri a echipei cât si în asigurarea surselor de finantare a Asociatiei TOP SPORT, atât din contracte de sponsorizare sau publicitate, cât si din fonduri publice. De asemenea, inculpatul era recunoscut ca factor de decizie atât de catre angajatii Asociatiei, cât si de catre jucatorii echipei.
Interesul sau în echipa îl depasea pe cel al unui suporter, fiind similar cu cel al unui administrator care urmareste anumite obiective si se implica în mod activ în atingerea acestora, atât prin stabilirea strategiilor cât si prin asigurarea mijloacelor necesare, financiare sau de alta natura.
Din convorbirile interceptate si înregistrate în cauza reies cu claritate toate aspectele susmentionate. (…) Fata de cele expuse, se constata ca inculpatul SR participa în mod nemijlocit la administrarea Asociatiei TOP SPORT, comportându-se ca un adevarat factor de decizie. În aceste conditii, solicitarea de sponsorizari de la denuntatorii RV, RC si de la CC s-a facut pentru sine, inculpatul beneficiind de acesti bani prin folosirea lor în cadrul Asociatiei TOP SPORT”, este concluzia instantei.
In cursul procesului, avocatii inculpatilor au invocat nelegalitatea interceptarilor, conform unei decizii din acest an a Curtii Constitutionale.
Solicitarea, insa, nu a fost luata in calcul, considerându-se ca deciziile Curtii Constitutionale „au putere numai pentru viitor” si nu se aplica in acest caz: „În cadrul dosarului nr. 92/D/P/2015, masurile de supraveghere tehnica au fost implementate în perioada 2009 – 2013, atunci când dispozitiile art. 142 alin.1 C.p.p. înca activau.
De asemenea, trebuie spus ca mandatele de supraveghere tehnica în baza carora au fost efectuate interceptarile convorbirilor telefonice contestate au fost solicitate de procuror si emise de judecatorul din cadrul Tribunalului Bacau, cu respectarea dispozitiilor art. 138 C.p.p si urmatoarele.”
Moralitatea indoielnica a denuntatorilor nu conteaza
Apararile inculpatilor care faceau referire la „profilul moral al denuntatorilor”, în special Viorel Rusu si Costica Rusu, „respectiv ca acestia au multe procese pe rol, sunt de o moralitate îndoielnica si ca sunt agenti provocatori”, nu au influentat in niciun fel decizia instantei.
„S-au depus acte din care rezulta implicarea martorilor în alte procese penale sau litigii economice. Or, aceste afirmatii nu contrazic cu nimic situatia de fapt de mai sus, nu altereaza continutul declaratiilor si nici a înregistrarilor.
De asemenea, nu s-a probat în nici un fel o alta situatie de fapt din care sa rezulte ca platile facute de societatile martorilor denuntatori au o baza legala, contractuala, si ca banii au fost dati strict pentru serviciile prestate catre primarie.
Desi se invoca ca martorii sunt mincinosi, nu s-a pornit nicio plângere penala împotriva acestora si nu s-a constatat prin nicio hotarâre judecatoreasca aceasta situatie de fapt”, arata magistratul.
„Controla întreaga activitate a primariei”
Perceptia judecatorului vizavi de persoana fostului primar, formata pe baza convorbirilor purtate de acesta cu inculpatii/martorii din dosar si confirmata de diversi angajati din primarie, este una total nefavorabila:
„Inculpatul SR, în calitatea sa de primar al municipiului Bacau, avea atributii directe în ceea ce priveste administrarea acestei unitati administrativ teritoriale. Desi, formal, si-a delegat o mare parte din aceste atributii, din actele aflate la dosar rezulta ca în fapt controla întreaga activitate a primariei, iar compartimentele de specialitate puneau în aplicare deciziile sale.”
Instanta aduce ca argumente si declaratiile fostului viceprimar Onica, administratorului public al municipiului si ale unor sefi/directori din primarie, din care rezulta ca Stavarache decidea în mod direct ordinea de plata si sumele efectiv platite, pentru agentii economici care aveau contracte cu primaria.
„Mai mult, tot din convorbirile interceptate si redate în cauza rezulta ca însusi inculpatul SR se comporta ca si cum încheierea sau derularea contractelor, precum si eliberarea unor documente de catre primarie depind de vointa sa.
Astfel, când discuta cu inculpatul AC despre contractul de lucrari tehnico-edilitare ce urma sa fie încheiat cu SC CONEXTRUST SA, inculpatul lasa sa se înteleaga în mod clar ca el este cel care se opune, nepunându-se în discutie decizia altor persoane din primarie. De asemenea, tot din discutiile interceptate si înregistrate în cauza, reiese ca inculpatul SR putea sa lase fara efecte contractul de iluminat public încheiat cu SC ELECTROCONSTRUCTIA ELCO SA prin oprirea emiterii de comenzi, fapt care de altfel s-a si întâmplat. Si mai evident reiese puterea discretionara pe care inculpatul o avea în primarie din refuzul comunicat lui AC de a elibera certificatul de urbanism pentru SC ASERO SRL – «Pentru ca nu i-l dau, de exemplu».
Întrucât împrejurarea ca inculpatul SR era cel a carui aprobare trebuia obtinuta era cunoscuta de catre operatorii economici, se explica de ce toti martorii denuntatori au fost de acord cu solicitarile acestuia. Perceptia tuturor a fost ca inculpatul SR are posibilitatea efectiva de a decide, în temeiul atributiilor sale, cu privire la toate aspectele ce tin de activitatea Primariei Bacau”, este descrierea facuta de judecator.
“Am inteles ca trebuia sa fiu indepartat din functia de primar si am inteles prea târziu, dar nu inteleg de ce trebuie sa fiu indepartat de familia mea. S-au facut lucruri, pe ascuns, fara stirea mea, mi s-a falsificat semnatura, s-au modificat date din contracte. (…) Nu e posibil sa vina cineva sa spuna ca eu am cerut ceva. Cred ca s-au gândit ca este singurul mod de a scapa de mine.”
Romeo Stavarache
Mai putine carnivore in padurile bacauane
Situatia comparativa pentru anii 2015 – 2016 in evaluarea speciilor de carnivore strict protejate (urs, lup, râs, pisica salbatica) de pe teritoriul judetului Bacau releva o tendinta de scadere a populatiilor de urs, lup si râs.
Efectivele de urs brun (Ursus arctos) sunt in scadere pe majoritatea fondurilor cinegetice, iar la nivel de judet se înregistreaza o reducere cu 1,33%. Pentru populatiile de lup (Canis lupus) s-a constatat, de asemenea, o usoara scadere a efectivelor, de 0,61%.
Populatiile de pisica salbatica (Felis silvestris) sunt deocamdata în echilibru, iar populatiile de râs (Lynx lynx) nu înregistreaza cresteri semnificative, cu toate ca începând cu anul 2012 vânatoarea acestei specii a fost strict interzisa.
Cauzele posible – spun evaluatorii – sunt comportamentul solitar si arealul vast de care are nevoie râsul pentru hranire, areal care a fost redus semnificativ de activitatile umane.
Evaluarea populatiilor speciilor de carnivore strict protejate a avut loc in perioada 30 martie – 20 mai si a fost realizata de gestionarii fondurilor cinegetice împreuna cu reprezentanti ai Agentiei pentru Protectia Mediului Bacau, ai Garzii Nationale de Mediu – Comisariatul Judetean Bacau, ai Garzii Forestiere si ai Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice.
Evaluarea din acest an a adus câteva elemente de noutate, în sensul ca întreaga suprafata a judetului a fost împartita în cuadrate cu latura de 10/10 km, care au fost suprapuse peste limitele fondurilor cinegetice.
„Într-un grup de lucru organizat la Agentia pentru Protectia Mediului Bacau împreuna cu reprezentantii fondurilor cinegetice – spune directorul executiv al institutiei, Paul Toderica -, în interiorul fiecarui cuadrat, s-au stabilit cel putin trei transecte a câte trei km pe drumuri forestiere, drumuri de exploatare, culmi si vai principale. Evaluarea urmelor sau a semnelor de prezenta pe aceste transecte s-a efectuat simultan pentru toti gestionarii, astfel încât s-a evitat dubla înregistrare a exemplarelor aflate în deplasare de pe un fond cinegetic pe altul”.
Situatiile centralizate la nivel de judet au fost înaintate Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, împreuna cu propuneri de plafon maxim de interventie. „Propunerile de plafon maxim de interventie – a precizat Paul Toderica – au avut la baza situatia efectivelor reale comparativ cu cele optime, tendinta si structura populatiei, inclusiv nivelul pagubelor înregistrate”.
Cu 190 km/h
Doi tineri de 19 și 21 de ani au fost depistați în această dimineață în timp ce conduceau autoturisme pe D.N. 2, în județul Bacău, cu viteze de 190 și respectiv 156 km/h.
Polițiștii i-au sancționat contravențional și le-au reținut permisele de conducere în vederea suspendării exercitării acestui drept pentru 90 de zile.
La data de 6 august în jurul orei 07.15, polițiștii rutieri care acționau pe D.N.2, au depistat în afara localității Faraoani un tânăr care conducea cu viteză excesivă.
Cel în cauză, în vârstă de 19 ani, din comuna Corbasca, a fost înregistrat de aparatul radar, conducând cu viteza de 190 km/h.
Acesta a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 2 500 de lei, iar ca măsură complementară, polițiștii i-au reținut permisul de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, pentru 90 de zile.
La scurt timp, pe același sector de drum, polițiștii rutieri au surprins cu aparatul radar un autoturism care se deplasa cu viteza de 156 km/h.
La volanul autoturismului, polițiștii au identificat un tânăr de 21 de ani, din județul Iași, față de care au luat măsura sancționării contravenționale cu amendă în cuantum de 1875 de lei și măsura complementară a reținerii permisului de conducere pentru 90 de zile.
Reamintim că depășirea limitelor legale de viteză și viteza neadaptată la condițiile de trafic reprezintă unele dintre principalele cauze ale accidentelor rutiere grave produse pe drumurile publice!
Polițiștii recomandă tuturor participanților la trafic să respecte regulile de circulație!
Perchezitii la Garleni
La data de 05 august a.c., în intervalul orar 07.00 – 12.00, polițiști din cadrul Poliției Orașului Buhuși, în colaborare cu jandarmi, au acţionat în comuna Gîrleni, pentru prevenirea și combaterea faptelor de natură penală și contravențională.
În cadul acțiunii, polițiștii au efectuat o percheziţie domiciliară la locuinţa unui bărbat de 44 de ani, bănuit de furt calificat.
Au fost identificate și ridicate în vederea cercetărilor mai multe aparate electro-casnice, o bicicletă, o drujbă electrică și o pompă de apă din inox, bunuri susceptibile a proven din săvârșirea de infracțiuni.
Din cercetări a rezultat că bunurile în cauză ar fi fost sustrase de bărbatul de 44 de ani, împreună cu alți doi de 19 și 23 de ani, din locuința unui bărbat din comuna Gîrleni.
În cauză se continua cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.
De asemenea, polițiștii au depistat în flagrant un bărbat din comuna Gîrleni care deținea o plasă de pescuit tip monofilament.
În cauză s-a întocmit dosar penal.
VIDEO: Peste 400 de masini, distruse de un incendiu in Portugalia
422 de autovehicule au fost distruse de un violent incendiu ce a avut loc la un festival in Portugalia. Festivalul Andancas, care tine o saptamana, a fost oprit si participantii evacuati, dupa ce masinile din parcare au luat foc.
Peste 200 de pompieri au intervenit si au stins focul. Nu s-au inregistrat victime.
Festivalul Andancas se tine din 1996 si la el participa, in fiecare an, circa 40.000 de persoane.
Politica la mijlocul secolului XIX
Unirea de la 1859 a fost facuta de moldoveni. Desi ideea unionista isi facuse loc in ambele principate, greul a fost dus de moldoveni, care au trebuit sa lupte aprig contra uneltirilor imperiilor vecine. Radu Rosetti ne povesteste cum au inceput „ostilitatile” la mijlocul veacului al XIX-lea.
„Pe când m-am trezit eu, ideea Unirii tarilor surori devenise banala în cercul marii boierimi moldovenesti si fusesem deprins sa privesc ca oameni de treaba numai pe acei care se împartaseau de dânsa.
Proclamata de Iordache Catargiu în comitetul de redactare al Regulamentului Organic, ea traise si se dezvoltase în chip mai mult tacit în tot timpul domniei lui Mihalache Sturdza. Acesta, daca prin nimica nu a încurajat-o, dar nici n-a combatut-o în chip serios, desi stia prea bine ca nu putea sa fie decît antipatica pravoslavnicii împaratii, protectoarei în umbra careia era osândit sa domneasca.
În cursul întâiului period al domniei sale, Grigore Ghica, partizan înflacarat al Unirii, nu a putut s-o sprijine pe fata din cauza atotputerniciei de care se bucura în tarile noastre, înainte de razboiul Crimeii, Rusia, care ar fi facut ca oricare manifestare unionista din partea domnului sa fie imediat urmata de cele mai grele urmari pentru el.
S-a multamit deci sa protejeze în chip tacut acea cauza, sfânta pentru dânsul si pentru prietenii sai. Dar imediat ce si-a luat iar în stapînire scaunul în urma retragerii mai mult grabite a rusilor din principate si a ocuparii acestora de catra ostirile austriace, s-a grabit, în chip fatis, sa întemeieze partidul Unirii în Moldova si sa lucreze din rasputeri la sporirea si la întarirea lui. Fara ca sa se îngrijasca de nemultamirea ce aceasta purtare o pricinuia Austriei si Portii, ale caror trupe ocupau principatele, el n-a neglijat nimica pentru ca sa asigure izbânda ideii în care, împreuna cu toti acei ce se împartaseau de dânsa, vedea temelia întregului viitor al neamului nostru.
S-a grabit sa numeasca în toate posturile care puteau sa aiba vro înrâurire în aceasta privinta, barbati tineri, câstigati ideii mântuitoare, fara a se preocupa daca apartin sau nu protipendei, având totodata grija sa curate, pe cât îi era cu putinta, administratia de elementele naravite si învechite de care consulatul rusesc si pasalele corupte din Tarigrad nu-l îngaduise pana atunci sa se mântuie. Si, în aceasta lucrare de curatire, nu a crutat chiar pe acei cu care era înrudit sau încuscrit.
Nemultamirea Austriei si a Portii a fost din cele mai vii când, la întoarcerea lui Grigore Ghica, l-au vazut punându-se în fruntea luptatorilor pentru Unire si pentru aducerea, pe scaunul Principatelor Unite, a unui principe strain, apartinând unei din familiile domnitoare ale Apusului.
Mai ales acea dintai, ale carei ostiri ocupau toata întinderea tarilor noastre, era încredintata ca domnul Moldovei se va multami sa domneasca sub umbra ei, pentru a-i asigura, prin protectia cabinetului de la Viena, reînnoirea puterilor încredintate lui pe sapte ani, care expirau la iulie 1856. Aceasta nemultamire si-a ajuns culmea când austriacii au vazut ca Grigore Ghica, nemultamindu-se sa se puie în fruntea luptatorilor pentru Unire, mai propovaduieste prin grai si prin scris asazarea pe scaunul principatelor astfeli unite a unui domn strain, constitutional si ereditar.
Perspectiva unui stat national român la granitile provinciilor sale locuite de români nu a putut decât sa stârneasca cele mai vii îngrijiri în sufletele conductorilor destinelor monarhiei Habsburgice. Acele pricinuite pasalelor turcesti nu au fost întru nimica mai mici, caci la îngrijirile politice se adaugeau acele ale intereselor lor materiale.
Unirea principatelor sub un domn strain ereditar avea fara îndoiala sa deie acestor tari un neasamanat spor de vaza, de putere si de neatârnare. Apoi statornicia adusa scaunului domnesc prin ereditatea, vaza si protectia de afara de care avea sa se bucure vlastarul unei dinastii domnitoare înrudit cu suveranii stând pe tronurile europene nu puteau decât sa puie, foarte curând si pe veci, capat foloaselor ilicite realizate de cei cu influenta în Stambul prin vecinicile schimbari de domni si amenintari de schimbari, prin nesfârsitele intrigi în mijlocul carora îsi urmau cu greu drumul nenorocitii nostri domni, scosi si pusi în scaun, când de intriga rusasca, când de acea turceasca, când de acele ale concurentilor din tara si din Fanar”.
Radu Rosetti
Bricolaje / Un cuvânt cu mare greutate
Am încă în față, după ce l-am citit în weekend, dosarul revistei Dilema , cu tema „Fericirea”, un cuvânt cu mare greutate. L-am răsfoit, puțin absentă, cu mari pauze, apoi l-am reluat, revenind la niște idei.
Dar mă tot opream din lectură, fiindcă îmi năvăleau în minte momentele mele de fericire trăită, pe care, incitată de tema anchetei, aș fi vrut cumva să le fixez într-o secvență de timp regăsit.
Mi-am dat seamă că, însumând acele momente, chiar am fost fericită de multe ori, mai ales atunci când nu conștientizam, când nu-mi făceam un scop din asta. Am fost fericită în copilărie, adolescență, în perioada studenției și mult timp după aceea. Iar fericirea nu era legată de ceva anume, un lucru, o întâmplare, ci era mai cu seamă o stare lăuntrică, de liniște, senin, de armonie.
O stare neconflictuală, în care aproape uitam de mine, pentru că, asta am realizat mult mai târziu, cheltuim îngrozitor de multă energie ca să ne afirmăm egoul. Când scăpăm de orgolii, de vanitate, când ne acordăm un timp de respiro, încercând să ne împăcăm cu noi înșine, cu viața, vedem și simțim altfel lucrurile.
Nu aș fi vrut să reiau clișeul: fericirea constă în lucrurile mici, simple, dar, cam tot la adevărul acesta ajung. Mă simt bine, adică fericită, de ce m-aș teme de acest cuvânt atât de greu, de pretențios? când fac lucruri care-mi plac: când citesc, merg la teatru, văd filme, ascult muzică bună, când sporovăiesc vrute și nevrute cu prietenii, când îmi petrec timpul cu băieții mei și știu că le merge bine, când îmi plimb micuțul câine (un mops adorabil, foarte zen) și râd cu poftă de poznașele lui figuri, când izbutesc să încheg o cronică de teatru sau o tabletă așa cum simt eu că e bine, că mi-a ieșit, și primesc semnale că am fost înțeleasă de către cei care mă citesc, în fine, lista rămâne deschisă.
Iar ceea ce mă fortifică este rezistența în timp a unor prietenii adevărate, loiale, pentru că am cultul acestora. Am o fire pacifistă (deși larghețea, maxima mea toleranță s-a întors de multe ori împotriva mea), care detestă tot ce este urât, vulgar, strident, încrâncenat, și am mare nevoie de lucruri așezate, calme, armonioase, care să-mi aducă acea dorită stare de confort lăuntric, de liniște, veselă detașare, de visare. Si recunosc asta fără să-mi fie teamă că „nu dă bine”. Fiindcă acum e cool să te arăți sceptic, îngrijorat peste măsură de vremurile tulburi, să pozezi în avertizor, să cauți cu lumânarea tot ce este disfuncțional, „cutremurător”, catastrofal.
Pentru astfel de indivizi, pesimiști de serviciu, alarmiști, surescitați, fericirea este o noțiune goală, un lux de prost gust. Mai ales, când se ocupă de comunicare, ei știu precis că fericirea nu vinde. Așa cum o fac tragediile, dramele, melodramele. Revenind la dosarul din „Dilema”, vreau să vă spun că nu am aflat nimic nou, dar și ăsta e un fix al nostru, să găsim neaparat ceva care să ne uimească, să ne lase cu gura căscată.
De parcă ar fi ceva nou sub soare, de parcă sufletul omenesc s-ar fi schimbat, în datele lui esențiale. Așa că, tot cei vechi au dreptate, Montaigne, de pildă, care spunea că scopul vieți este însăși viața. Nu căutarea, cu orice preț, a fericirii.
Nu ăsta e scopul, și aici îl contrazice pe Aristotel (îmi asum riscul trimiterilor, acoladelor culturale, deși știu că mulți sunt alergici la fasoane din astea, preocupați doar „de-ale gurii și de-ale bolilor”, de probleme cu potențial de scandal, de politichie, chestiuni strict practice, de cele cu profit material imediat), ci să fii viu și activ. Nu altul este „secretul fericirii”, care, oricum, e pasăre rară, e un sentiment în tranzit.
Spovedania unui invins victorios
,,1 000 de pasi” (Editura Corgal Press, 2016) este, daca am numarat bine, cea de a douazeci si treia aparitie editoriala a lui Cornel Galben. O carte-spovedanie. ,,Spovedania invinsului”, zice autorul in prefata: ,,Tentativa mea de evadare din lume si de impamântenire in spatiul sacru al unei manastiri a esuat lamentabil.
Dupa doi ani si jumatate de traire in haina monahala am revenit de unde plecasem, mai incarcat sufleteste cu dorinta de a-L cunoaste pe Dumnezeu, dar la fel de indecis când e vorba de a renunta la tot, a-mi lua crucea si a-I urma Mântuitorului”.
Atunci când o plecare este asociata cu dorinta arzatoare ,,de a-L cunoaste pe Dumnezeu”, nu credem ca este vorba despre spovedania unui invins, ci despre o spovedanie a unui invins victorios. Nu exista victorii in care sa nu locuiasca semnele infrângerii, dupa cum nu exista nici infrângeri in care speranta sa nu creada minunat intru izbânda care va veni.
Noua marturisire a lui Cornel Galben surprinde, sub masca unui jurnal, intervalul temporal 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2015. Cine face confesiuni? Un Om: ,,Sufocat de cei cel mult 1 000 de pasi pe care-i faceam pe zi, am preferat sa ma intorc la preocuparile anterioare, chiar daca sufletul meu continua sa fie indoit, si nici acasa nu ma simt deloc impacat, tânjind dupa minunatele trairi duhovnicesti si infiorându-ma la ideea ca as putea rata mântuirea”.
Confesiunile lui Cornel Galben sunt nefardate. Uneori, parca ar vorbi despre istoria netrucata a unui alt om. Iese cu istoria vietii sale in agora, o striga invesmântata in acorduri estetice, picura peste tot speranta, trimite la colt morale pe care le crede de subterana.
Daca ar fi sa-i creionez un portret lui Cornel Galben, onesteanul care a revenit acasa (intr-un apartament ,,din zona Catedralei”…) dupa 43 de ani, as cita dintr-un… ,,Autoportret” celebru: ,,Sufletul lui e în căutare,/în mută, seculară căutare,/de totdeauna, /şi până la cele din urmă hotare./ El caută apa din care bea curcubeul./ El caută apa din care curcubeul/ îşi bea frumuseţea şi nefiinţa”.(Lucian Blaga, Poezii, Editura Albatros, 1972, pag. 92).
Cu viata sa, Cornel Galben scrie o poveste care n-o sa inceapa niciodata cu acel clasic ,,A fost odata ca niciodata”. Omulconfesiunecornelgalben, desi este mereu locatarul acelei paradigme in care Credinta este liantul magic, este mai imprevizibil decât bobul de roua care poate rezista pâna in zorii apusului sau se poate risipi la primul zâmbet al Soarelui.
El isi scrie povestea marsaluind ca un hidalgo cu sufletul lipit de aventurile unui Don Quijote care stie ca morile de vânt pot macina uneori numai iluzii. Nu stiu daca a pipait, ca mine, in Spania, o moara de vânt autentica, dar cred ca stie mai multe secrete decât mine despre aceasta poveste-minune care macina optimism inocent.
Cred ca neprietenul lui cel mai important este Al-Khwarizmi, inventatorul algoritmului. Nu-l pot vedea pe Cornel Galben asezat intr-un pat al lui Procust. Scriind eu, de ceva vreme, ,,Ostaticul Umbrariei”– despre care discretul de el n-a slobozit nici macar o vorba, fie ea si otravita – mi l-am imaginat, chiar si dupa decriptarea amprentelor acelor minunati ,,1 000 de pasi”, tot nonconformist pe Cornel Galben. E un mod de viata care-l va bulversa chiar si Dincolo pe previzibilul genial Al-Khwarizmi.
,,1 000 de pasi” este, cum spuneam, spovedania unui invins victorios… ,,Ultima liturghie la care am participat in tinuta monahala”, aventurile de ,,fochist si bucatar” la manastire, mirarile triste raportate la unele aventuri ale mediului universitar (,,O intâlnire anosta, lipsita de dialog, presarata ici-colo cu mici ironii”…), ,,in afara de copii si frati, nu m-a sunat decât Iancu Grama sa-mi spuna La multi ani! O urare am primit, pe mail, de la doamna Rodica Lazarescu si, sub forma de sms, de la Gheorghe Iorga.
În rest, nimic! Nimeni nu si-a amintit ca fac si eu o vârsta rotunda si nici macar revistele la care colaborez nu au catadicsist sa scrie un rând despre viata si activitatea mea (…) Ma asteptam ca macar Uniunea Scriitorilor sau filiala din Galati sa fi trimis o felicitare, cumparata din banii pe care-i dau, de patru ani, drept cotizatie”…
Despre aceste confesiuni, despre alte tulburatoare confesiuni, in ,,1 000 de pasi”…
Unde-i ligura de lemn?
Când simt soarele asta cum arde si pestele nu trage, parca-mi vine s-o pun asa… de-o melancolie. M-am intâlnit acum vreo câteva zile cu Gelu Cociorva, mai albit si mai negru decât il stiam, dar la fel de hâtru. Tot ma provocase sa merg cu el la Valea Uzului – n-are masina. „Nelutule! Ma ocup eu de tot! O noapte sa stam, daca nu poti… doua.”
N-am putut nici una asa ca m-au apucat regretele când a-nceput sa povesteasca. A fost cu altcineva, saptamâna trecuta. „Uite-asa bucati! Unu si unu!” N-am de gând sa va amarasc dând detalii. L-am crezut. Este genul de pescar care arunca multa nada si e meserias la intepat. Intâlnirea cu el mi-a stârnit insa alte amintiri, din momentul in care l-am intrebat de când nu a mai participat la un concurs. „Cu timpul n-ar mai fi o problema, dar nu ma mai tin curelele” a dat-o el in gluma. Unde sunt competitiile de altadata?
Ce vremuri? Rubeziana (undita de treisprezece – paisprezece metri si jumatate, alcatuita din doua tronsoane) era un lux. Astazi un pescar care se respecta are cel putin doua sau trei. Scaunele de competitii sunt profesionale. Amplasabile, indiferent de configuratia malului si inclintia acestuia, te fac sa pescuiesti ca din fotoliu. A evoluat calitatea lansetelor, mulinetelor si taria firului. Mai mare dragul sa faci performanta daca pasiunea-i mare si ai si ceva bani.
Este clar. La nivel national, concursurile pentru pescarii deja profesionisti au un calendar cât de cât regulat. Reprezentativa pentru Bacau ramâne Familia Lozinca. Isabela si Florin ne reprezinta cu cinste, urcând destul de des pe treptele podiumului de premiere. A disparut insa acea provocare asa zis populara.
Competitiile deschise tuturor amatorilor, indiferent de vârsta si indemânare. Doar voluntarii de la Centrul Regional de Ecologie se mai straduiesc sa stârneasca in rândul celor tineri, interesul pentru natura si miscare in aer liber. Prima editie a concursului Pike Challenge, de pescuit la rapitor din barca sau caiac, desfasurata la inceputul lui iunie pe Lacul Bacau, s-a bucurat de succes. Poate vor mai face ceva si la toamna.
Bacauanii isi mai aduc aminte ca nu era luna in care, pe malul Bistritei din dreptul Casei de oaspeti, sa nu pregateasca pescarii ceva. Se organizau concursuri pe intreprinderi, firme, institutii precum cele al politiei si jandarmeriei. Si presa avea competitiile ei.
Cupa presei la pescuit
S-a demonstrat de-a lungul timpului ca si in aceasta breasla exista o „fauna” asemanatoare celei acvatice. Pescari de calibru dar si simpli chibiti. De la porcusor si babusca pâna la stiuca sau somn. Media, ca sa nu spun majoritatea, vireaza spre caras si crap. Nu pot sa nu amintesc de pescarii veterani precum Constantin Nancu, Eugen Verman, Mihai Buznea.
Prima Cupa a Presei, organizata asa cum scrie la carte, s-a desfasurat in anul 2002, pe lacul de la Antohesti. Ce-i drept, erau si mai multi jurnalisti activi atunci, la publicatii tiparite, posturi de radio si de televiziune. Nu aparusera inca bloggerii si nici pescarii de pokemoni. A fost intr-adevar o desfasurare de forte.
Tin minte ca m-am chinuit si eu sa intep un premiu, dar n-a fost sa fie. Sigur nu am iesit nici pe ultimul loc, sa patesc rusinea si sa fiu premiat cu Lingura de lemn. Cum de a ajuns acest instrument atât de necesar si util in bucatarie sa primeasca o conotatie atât de dubioasa. E drept ca zbenguit cum eram in copilarie, ca sa ma mai potoleasca, mama, când nu nimerea melesteul sau clestele pentru carbuni, punea mâna pe linguroiul cu care intorcea fiertura pentru porci, si ma mai scarpina usor pe spinare, sa vada care se indoaie.
[wonderplugin_gallery id=”641″]
Daca la inceput, ghinionistul savura cu jumatate de zâmbet premiul decernat, cu anii, Lingura de lemn a devenit chiar râvnita, unii ajungând sa triseze, aruncând pestele prins. Si era perioada frumoasa, când pestele prins ii ramânea concurentului. Nu mai retin cine a luat trofeul atunci la Antohesti dar stiu ca lingura de lemn i-a revenit lui Florin Albu, de la radio. Au urmat in fiecare an alte cupe, rotind locatiiile. Horgesti, Bibiresti, Oniscani, Traian, Orbeni.
Linguri cu autografele participantilor au mai ajuns si la Marius Fundulea, Eduard Cucu, Doina Timus, Laurentiu Botin. Au fost concursuri, cum a fost cel organizat de jandarmi la Racaciuni, in doua mii zece, când cel mai mare pestisor a avut doua sute cinzeci de grame, fiind pescuite in total doar sapte bucati.
Au cântarit toti… sub jumatate de kilogram. Capturi mari aveau sa fie un an mai târziu, in iazul privat de la Orbeni. Crapi de patru – cinci kilograme. Aici insa ii luai frumusel in brate si dupa ce le aflai greutatea, le dadeai pupicul de bun ramas. Cea mai mare captura a fost de aproape noua kilograme. Regretul unora ca n-au putut lua pestele acasa a fost compensat de gratarul si petrecerea care a urmat. Ultimul concurs de pescuit s-a organizat pe iazul de la Traian. Nu ne-am mai adunat ca altadata.
Am ramas mai putini. Lingura de lemn a luat-o Florin Filioreanu. Când am fost pe la el am vazut-o pusa la loc de cinste in vitrina. Mai primesc uneori câte o interpelare: „vreun peste? Un concurs? Ceva?” Ridic din umeri. Este vorba de implicare, timp, sponsori. Mai avem presa si jurnalisti, bloggeri pescari. Linguri se mai cioplesc. Poate gasim pe cineva?!
Ionut Iftimoaie, la proba cantarului
Vineri, la Hotelul Perla din Slanic Moldova, a avut loc proba cântarului pentru sportivii participanti la gala SuperKombat de la Comanesti
Ceremonial militar-religios la Cimitirul international al ostasilor cazuti în Primul Razboi Mondial din Comanesti
– evenimentul a deschis suita de manifestari „Zilele orasului Comanesti 2016”, organizata in perioada 5 – 7 august
„Zilele orasului Comanesti 2016”, manifestare organizata an de an de Primaria localitatii, a debutat si in acest an cu ceremonialul militar si religios de comemorare a ostasilor cazuti în Primul Razboi Mondial, care s-a desfasurat, vineri, 5 august, la Cimitirul International, locul in care sunt înmormântati 3.007 fosti combatanti români, rusi, maghiari, austrieci si germani.
Se implinesc 100 de ani de la intrarea României in prima conflagratie mondiala, iar ceremonialul a fost dedicat acestui centenar. Primaria orasului a invitat la acest eveniment reprezentanti ai Ministerului Apararii Nationale, ai autoritatilor judetene, cât si atasatii militari ai ambasadelor Austriei, Germaniei, Rusiei si Ungariei la Bucuresti. Zeci de coroane de flori au fost depuse, astfel, la mormintele eroilor.
,,Zona orasului Comanesti – a spus primarul Viorel Miron – a fost locul unde în Primul Razboi Mondial s-au dus crâncene lupte care au facut numeroase victime în rândul tuturor armatelor care s-au înfruntat. Au fost victime comune ale unei confruntari nedrepte, iar localnicii au crezut de cuviinta, ca un semn de împacare, dar si ecou în timp pentru ceea ce aduce tragic razboiul, sa-i înmormânteze împreuna”.
La debutul ceremoniei, Garda de Onoare a prezentat onorul, apoi un sobor de 30 de preoti a oficiat o slujba de pomenire a eroilor. Pe catargele cimitirului au fost ridicate, in acordurile imnurileor nationale si al imnului Uniunii Europene, drapelele Austriei, Germaniei, Rusiei, Ungariei si al UE. Depunerea coroanelor de flori a inceput cu cele din partea Parlamentului României, ambasadelor Austriei, Germaniei, Rusiei si Ungariei la Bucuresti, Ministerului Apararii Nationale, autoritatilor judetene si locale bacauane, si a continuat cu cele ale unor firme si institutii din Comanesti.
„Prin acest ceremonial – a spus in alocutiunea sa presedintele Consiliului Judetean, Sorin Brasoveanu -, vrem sa dovedim ca suntem o natiune civilizata, un popor care îsi asuma istoria, cu toate faptele lui bune ori mai putin bune, asumarea trecutului fiind o dovada de tarie, de maturitate si de responsabilitate. Este acum o întâlnire cu trecutul, o zi a demnitatii, dar si speranta pentru viitor, într-o lume grabita care trebuie sa ia aminte la ceea ce a fost tulbure si gresit, dar si la istoria româneasca plina de fapte marete, de eroi simpli din popor, care au stiut sa lupte pentru tara, în fata carora ne plecam fruntile pentru a pastra în amintire jertfa lor. Faptele lor de vitejie sa ne fie calauza în viitor”.
În Cimitirul International din Comanesti sunt înmormântati 169 de militari români, 191 austrieci, 46 germani, 370 maghiari, 2.142 rusi, dar si trupurile a 89 combatanti necunoscuti.
Suita de evenimente „Zilele orasului Comanesti” cuprinde, între altele, lucrarile Simpozionul stiintific International ,,Dimitrie Ghika – In memoriam”, la care vor fi prezenti membri ai Academiei Române, istorici militari si civili si profesori universitari.
Weekendul saptamânii este dedicat si concertelor. Pe scenele montate pe dealul Galionului vor urca Trupele Vama si Zdob si Zdub, tarafului Cleante si interpretilor Nicoleta Nuca, Sore, Vescan, Mioara Velicu si Ionut Dolanescu.
Sâmbata seara, dupa spectacol, localnicii si oaspetii lor vor urmari meciul de retragere din activitatea sportiva a luptatorului de K1 Ionut Iftimoaie, în Gala Superkombat cu 14 meciuri, în care îl va întâlni pe campionul mondial, spaniolul Jorge Loren. Suita de evenimente se va încheia în noaptea de sâmbata spre duminica cu un urias foc de tabara.
[wonderplugin_gallery id=”643″]
Socant: Un batrân de 94 de ani a fost agresat sexual de un recidivist
– agresorul a fost deja arestat preventiv pentru 30 de zile – acesta a mai fost condamnat in trecut pentru viol, dupa ce a batjocorit un alt batrân de 77 de ani, care n-a mai suportat rusinea si s-a spânzurat
Un individ de 40 de ani a fost arestat preventiv de magistratii de la Judecatoria Bacau pentru infractiunile de agresiune sexuala si violare de domiciliu. Intr-una din noptile trecute, acesta a intrat in casa unui batrân de 94 de ani, dintr-o comuna apropiata municipiului Bacau, si l-a supus la perversiuni sexuale.
Bietul bunic, veteran de razboi, nu-si mai poate reveni dupa experienta cumplita si chiar daca agresorul a fost incatusat ii este teama sa mai stea in propria casa.
„I-a oprit curentul din strada si a intrat pe fereastra, ca el sta noaptea si se uita la televizor. L-a strâns de gât, l-a amenintat si l-a pus sa-i faca ce i-a facut. Dar nu este la prima fapta. Acum câtiva ani a facut la fel cu un alt batrân, a fost la puscarie, s-a intors si acum l-a batjocorit pe tata”, spunea fiul batrânului.
Dimineata, omul s-a dus plângând la nepoata lui si i-a povestit prin ce a trecut. Initial femeii i nu i-a venit sa creada ce aude, dar când a vazut ca are leziuni pe fata si gât a anuntat politia.
Agentii de la post au demarat imediat cercetari, au strâns probe si l-au identificat pe faptas. In fata lor acesta a recunoscut ce a facut si a fost incatusat. El nu este la prima fapta.
In urma cu câtiva ani a violat un alt batrân de 77 de ani, din localitate, si a fost condamnat la trei ani de inchisoare cu executare.
Dupa eliberare, s-a intors in sat si s-a angajat cioban la o stâna.
Recent, batrânul de 77 de ani s-a spânzurat, iar oamenii din sat cred ca si-a pus capat zilelor de rusine dar si de frica, pentru ca agresorul sau trecea frecvent pe lânga locuinta sa si probabil s-a speriat ca o sa-i faca din nou rau.
Deprinderi „antidrog” prin arta, pentru copii si tineri din sistemul de protectie sociala
Tinerii voluntari ai Centrului de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog (CPECA) din Bacau impreuna cu beneficiari ai Centrului Rezidential „Henri Coanda” din Bacau petrec, in luna august, momente din vacanta impreuna. Aceasta, in beneficiul ambelor parti, in cadrul unui nou proiect derulat de CPECA Bacau in parteneriat cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau, intitulat generic, Ateliere de Vacanta.
Un grup de 15 voluntari antidrog au pregatit astfel trei tipuri de ateliere de prevenire a consumului de alcool, tutun si alte tipuri de droguri pentru 33 de copii, adolescenti si tineri beneficiari ai Centrului Rezidential „Henri Coanda”, activitati in cadrul carora cei din urma sa afle informatii corecte si utile despre implicatiile consumului de droguri, dar sa poata si identifica si asuma mecanisme care sa ii ajute sa stea departe de tentatia consumului.
„Voluntarii nostri au pregatit ateliere de informare cu privire la problema drogurilor, precum si ateliere de muzica si teatru si ateliere de cretivitate prin care beneficiarii vor dobandi pana la finalul vacantei, cunostinte muzicale, vor invata cantece, acompaniati de voluntari, vor realiza scurte piese de teatru, dar vor descoperi si exersa si abilitati practice precum cusutul, crearea si personalizarea propriei salopete, gatitul etc. Beneficiarii vor lua, de asemenea, parte la experimente precum ‘Baloane de sapun’ sau ‘Sticla fumatoare’, toate avand ca scop constientizarea faptului ca a sta departe de droguri este cea mai potrivita alegere”, a spus inspector Marta Butnaru, CPECA Bacau.
Din cadrul activitatilor nu va lipsi vizionarea de filme tematice, iar tinerii rezidenti vor pregati, la randul lor, pentru voluntarii antidrog, ateliere prin care isi propun sa-i invete pe cei din urma, jocuri si informatii interesante despre alte activitati interactive si distractive.
De la an la an, tot mai multe mamici din Bacau sarbatoresc Saptamana Internationala a Alaptarii
Numeroase mame din Bacau, insotite de prunci si sustinte de partenerii de viata, au „ocupat” joi dupa-amiaza aleile Parcului Cancicov din municipiu, pentru a-si arata sustinerea, pentru a promova si conttientiza totodata comunitatea cu privire la alaptatul in public.
Mesajul pe care, de la an la an, tot mai multi proaspat parinti din Bacau il sustin, este acela ca alaptatul in public nu este o rusine, mai mult, el reprezinta o nevoie absolut fireasca pentru bebelusii dependenti de alaptat.
Actiunea s-a petrecut in cadrul Saptamanii Internationale a Alaptarii, proiect initiat si derulat in Bacau de catre Centrul Parintii Spun Prezent, in colaborare cu SAMAS si Stefana Bosoanca, Clubul Oblio si, in acest an, Salina Bacau.
In intervalul 1-4 august asadar, in Bacau s-au desfasurat activitati – proiectie documentare, ateliere, reuniri in comunitate – adresate proaspetelor mamici si viitoarelor mamici, in cadrul carora s-a vorbit despre alaptare, despre posibile dificultati in alaptarea pruncilor, dar si despre alte provocari pe care mamele le pot resimti, imediat dupa nastere, in relatia cu nou-nascutul.
Evenimentul care a marcat finalul Saptamanii Internationale a Alaptarii a avut loc joi, 4 august, dupa orele 18.00, prin reunirea mamicilor pe „Aleea Alaptarii”, in zona Lacusor din Parcul Cancicov.
„Aleea Alaptarii reprezinta, de fapt, un manifest pro alaptare in public, pentru ca a-ti alapta copilul acolo unde acestuia ii este foame, nu este o rusine, este o nevoie a lui. Ne-am adunat si pentru a crea un filmulet cu mesaje pro alaptare si am facut o parada a alaptarii in sisteme de purtare santoase. Toate acestea pentru a marca, pentru al treilea an, si in Bacau, Saptamana Internationala a Alaptarii, pentru a incuraja viitoarele mamici sa aleaga alaptarea si pentru sustine proaspetele mame in a nu renunta.
Ne-am bucurat de sustinerea unui numar mare de mamici, fie ca alapteaza, au alaptat, au vrut dar n-au putut sau vor alapta. Toate actiunile au avut un consilier in alaptare”, ne-a spus Celina Ivan, Centrul Parintii Spun Prezent, consilier parental totodata.
Inca o investitie marca “Betania”: Dispensarul Medical Cabesti
In urma cu doua saptamâni, 18 voluntari din Olanda soseau in Bacau pentru a realiza un nou proiect initiat de Asociatia “Betania”: dispensarul uman din satul Cabesti, comuna Podu Turcului.
“Au devenit interesati, locuitorii si oficialii, când am inaugurat dispensarul din Motoseni. Am constatat ca, intr-adevar, au nevoie de aceasta investitie. In acest moment, nu au niciun medic acolo”, declara, in luna iunie, Andre Muit, presedintele asociatiei.
Acum, investitia se afla pe ultima suta metri. Voluntarii olandezi monteaza gresia si faianta in grupurile sanitare, pun in functiune instalatiile sanitare si termice ale cladirii, apoi vor face ultimele retusuri.
In acest timp, Andre Muit pregateste inaugurarea. Evenimentul va avea loc marti, 9 august 2016, incepând de la ora 13,30.
Centrul medical din Cabesti a costat 60.000 de euro. Pe lânga fonduri a mai fost nevoie de un teren, pus la dispozitie de primarie, si de munca celor 18 voluntari pentru ca proiectul sa devina realitate.
“Cladirea a fost ridicata in doar doua saptamâni de inimosii nostri voluntari de la Werkgroep Zegveld veniti din Olanda si cu sprijinul fara retineri oferit de autoritatile din Podu Turcului.
Suntem mândri ca am reusit sa inchidem cu succes inca o etapa a programului nostru si promitem ca vor urma si altele”, afirma Andre Muit, presedintele Asociatiei “Betania”.
Biciclist accidentat in comuna Pargaresti
La data de 04 august a.c., în jurul orei 11:00, polițiștii au fost sesizați despre faptul că un bărbat a fost victima unui accident rutier, produs pe D.J. 116 C, în comuna Pârgăreşti.
Din cercetările efectuate de polițiști la fața locului a rezultat că un bărbat de 44 de ani, din comună, care circula cu bicicleta transportând pe portbagaj un bagaj voluminos, pe sector de drum în pantă accentuată și curbă deosebit de periculoasă la stânga, s-a dezechilibrat şi a căzut în sanţul pluvial betonat din dreapata sensului său de mers.
În urma accidentului, biciclistul a fost transportat la Spitalul Municipal Oneşti şi ulterior a fost tranferat la sectia Neurochirurgie a Spitalului Județean Bacău pentru investigaţii suplimentare.
Biciclistul a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat valoarea de 1,54 mg/l alcool pur in aerul expirat.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
Intârziere de 12 ore a cursei aeriene Dublin-Bacau
Avionul care ar fi trebuit sa soseasca de la Dublin si sa aterizeze in Bacau vineri dimineata, la ora 7, a fost asteptat in zadar de rudele calatorilor.
“Aeronava a semnalizat o defectiune tehnica si nu a mai decolat. Pasagerii au fost redirectionati, aseara, la un hotel deoarece problema nu se putea rezolva imediat.
Acestia vor ajunge in tara in dupa-amiaza zilei de vineri sau spre seara, cu o alta aeronava”, a declarat Oana Chelaru, directorul RA Aeroportul International “George Enescu” Bacau.
Avionul care trebuia sa vina de la Dublin urma sa efectueze cursa Bacau-Torino, cu decolare la ora 8.
“A venit o alta aeronava de la Otopeni si i-a preluat. Decolarea a avut loc cu o mica intârziere pentru care ne cerem scuze”, a mai spus Oana Chelaru.
