luni, 22 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2244

Sprijiniți-vă pe țărani! Împroprietăriri, confiscări, retrocedări

La 5 ani după Unirea Principatelor Române, guvernul condus de Mihail Kogălniceanu în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, a făcut primul pas pentru modernizarea statului român. Anul acesta se împlinesc 155 de ani de la prima Reformă agrară, prin care țăranii clăcași erau eliberați de obligații față de boieri, fiind împroprietăriți cu pământ. Legea a fost promulgată în august 1864. Atunci Domnitorul proclama: „Claca este desființată pentru de-a pururea și de astăzi voi sunteți proprietari liberi pe locurile stăpânirii voastre!”. Loturile erau distribuite în funcție de numărul de vite deținute, țăranii urmând să le răscumpere, achitând timp de 15 ani o anumită sumă. Terenurile expropriate nu trebuiau să depășească 2/3 din suprafața moșiilor boierești.

Subiectul cel mai mediatizat în Deșteptarea după 1990 a fost cel al propietății. În toate formele. Proprietatea asupra terenurilor agricole a fost unul dintre ele. Legea nr 18 din 19 februarie 1991, (Legea fondului funciar) și Legea nr 1 din 12 ianuarie 2000, au modificat în câțiva ani modelul comunist, care timp de 40 de ani a trecut suprafețele agricole în proprietatea statului.

Sate uitate, pământuri nelucrate, legi întârziate

Pentru agricultorii băcăuani și nu numai, sfârșitul de an 1990 a venit cu incertitudini. Organizarea era tot cea de tip cooperatist însă liberalizarea prețurilor și inflația au dat leul peste cap. Legea fondului funciar se afla tot în fază de proiect. Era necesară, ca o reparație pentru „marea confiscare” a terenurilor după modelul rusesc. Era necesară o lege privind proprietatea asupra pământului și o nouă lege a pensiilor pentru agricultori. „Pământ, vite, păduri, credință, libertate – totul fiind confiscat, catastrofa neoprindu-se aici” consemna economistul Gheorghe Epuran în ziarul din 27 noiembrie 1990. „Lipsa proprietății a condus la lipsa interesului și la pierderea în bună parte a tradițiilor: tinerii au părăsit satele și s-au îndreptat către industria gigant-falimentară a orașelor, actuala țărănime fiind îmbătrânită, neîncrezătoare și lipsită de mijloace.”

În acele zile, proaspeții noștri aleși prin vot erau interesați să-și consolideze puterea politică.Țăranului i s-a promis inițial un lot de pământ, pentru subzistență. Prima vizită a unui oficial de la București, consemnată în Deșteptarea după 1989, a fost cea a lui Petre Roman, prim-ministru al Guvernului României, pe 6 aprilie 1990. Acesta a coborât dintr-un avion al companiei LAR, însoțit de Paul Cornea, ministru-adjunct la Ministerul Învățământului. Oaspeții au fost întâmpinați la Aeroportul Bacău de Viorel Hrebenciuc, prefectul județului, și Gheorghe Popa, președinte C.J.P.U.N.(Consiliul Județean Provizoriu de Uniune Națională) Bacău. Au vizitat împreună câteva întreprinderi importante pentru economia județului: Fabrica de Confecții, pe locul căreia funcționează astăzi un complex comercial, Întreprinderea de Avioane, Întreprinderea „Avicola” și Institutul de Subingineri. Ion Iliescu avea să ajungă abia pe 2 noiembrie în orașul nostru, Bacăul fiind la fel de neiluminat și cu rafturile din magazine goale, ca pe vremea când se dădea hidrotehnist dizident.

Noi vrem pământ!

Pe 28 februarie 1991 este publicat în Deșteptarea, conform art. 11 din Legea fondului funciar, Regulamentul de constituire a comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, modului de atribuire a titlurilor de proprietate și punerea în posesie a proprietarilor. Tot în baza acestei legi, se înființa Banca Agricolă, iar unitățile agricole de stat deveneau societăți comerciale și foștii proprietari ai terenurilor, acționari.

În sfârșit, majoritatea agricultorilor a primit pământul confiscat sau „cedat de voie bună”. Mai bine spus moștenitorii lor. Divizat, fiecare pe unde a demonstrat că l-a avut, să nu mai poată fi lucrat intensiv, științific. Puțini au mai dat cu sapa, cultivându-l prin forțele proprii odată ce l-au primit. Majoritatea l-au arendat sau l-au vândut mai târziu. „Puneți în funcțiune sistemele de irigații” a fost una dintre doleanțele celor care au înființat primele asociații agricole. Cine să le pună? În anii care au urmat s-a distrus și ce mai era. CAP-urile au fost primele vandalizate. Au dispărut animalele, acoperișurile grajdiurilor, cercevelele și geamurile, utilajele agricole. Au fost scoase la licitație și cumpărate la a doua, a treia strigare, pe nimic. Nou înființata Bancă Agricolă, societate pe acțiuni, fiind de stat, puterea politică a impus acordarea unor credite neperformante către diverse societăți fantomă, bani care numai pentru agricultură nu au fost folosiți.Creditele nu au mai fost recuperate, aducând banca în stare de faliment. Prejudiciul total a fost de peste 800 de milioane de dolari, pe care le-au plătit tot contribuabilii.

Aruncatul cu prăjina

Majoritatea viilor s-au uscat sau au devenit arătură. Livezile, lemn pentru foc. Zeci de mii de prăjini au rămas pârloagă, mai ales în jurul satelor. O prăjină, în funcție de regiune, are între 180-210 metri pătrați. Adică intră cam 50 la un hectar. Asta așa, pentru a face o vizualizare. Desființarea întreprinderilor și închiderea multor mine, i-a determinat pe tinerii, deveniți maturi și cu familii, să revină de unde au plecat. Mulți dintre copiii lor au ales însă calea pribegiei. Abia după mai bine de un deceniu am început să ne dumirim ce s-a întâmplat, când mai bine de o treime din terenul agricol avea stăpâni din afara granițelor noastre, cumpărat pe nimic. Conform statisticilor, în anul 2000, 40,6% din populația României lucra în agricultură.

În 2004 apare legea prin care se înființează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), cu personalitate juridică, finanțată integral de la bugetul de stat. Din 2005 urma să producă efectele prevăzute pe plan intern, pregătind și structura instutițională necesară gestionării fondurilor europene de sprijin, finanțate începând de la 1 ianuarie 2007 din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA). Subvențiile se acordau sub formă de plăți directe la hectar, gestionate de Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS). Mulți nu au înțeles mecanismele comerciale ale Politicii Agricole Comune din UE și programele de finanțare. De aici deturnările de fonduri și utilizarea lor în alte scopuri, soldate cu condamnări penale și impunerea restituirii banilor. La nivel de an 2019 suntem paradoxul Europei. Avem cele mai mari societăți (asociații) agricole, unde utilajele sunt conduse prin satelit și cele mai multe gospodării care practică agricultura de subzistență, unde porcul este pușcuța cu bani a familiei.

Nu ne dă nimeni de pomană

Comunitatea Europeană oferă subvenții nerambursabile tocmai ca să învățăm să pescuim. Sa nu stăm cu mâna întinsă pe la porți străine.În paginile ziarului Deșteptarea au fost consemnate toate etapele acestei tranziții prelungite. Numai că producătorii noștri nu sunt ajutați tocmai de instituțiile statului în care trăim.„Înverzirea productivă”, acele alimente eco sau bio cum le mai spunem, la care folosim mai puține pesticide sau deloc, aduce un preț mai mare la raft, dar și costurile sunt mai mari. Importăm din toată lumea produse la jumătate din prețul nostru de producție și ne mirăm de ce acolo sunt așa de ieftine? Răspunsul este foarte simplu: „acolo statul subvenționează masiv agricultura. În România combustibilul are un preț la arat, și niciodată mai mic sau egal la recoltat. Când ajungem să vedem și la noi o bătaie pe străzi cu roșii, nu cu jandarmii, ca în Bunol (la 40 km de Valencia, Spania), dacă nu te înduri să arunci cu un ou, la discursul unui politician care a trecut prin toate partidele și își votează pensii nesimțite?

Preferi să te îneci cu gălbenușul, drept scuză că taci. Deșteptarea !!!

24 ianuarie 2019

    De ce îmi place pâinea ungurească

    Din capul locului, trebuie să explic tuturor celor care ar fi iritați de titlul acestui editorial, că nu e vorba cumva de a fi în simbrie la vreo organizație (de orice fel) maghiară, ci chiar de savoarea unui produs atât de bine făcut, încât m-a acaparat. Da, îmi place pâinea, în general, am chiar o obsesie în acest sens, probabil din copilărie, de când așteptam cuminte la rând, la magazin, ca pâinile calde aduse cu un camion de la fabrică să fie date, câte două odată, din mână în mână, precum cărămizile pe șantier, astfel încât cumpărătorii să nu aștepte prea mult descărcarea mărfii.

    Doamne, cum mai pleoscăiau pâinile rotofeie în palmele voluntarilor înfipți la acest travaliu și, mai ales, ce aromă minunată se răspândea de la pâinile abia scoase din cuptor! De atunci probabil nu mă satur la masă dacă nu mănânc, goală, și măcar o bucățică de pită, separat. Poate că nu e chiar sănătos obiceiul meu, dar îi las pe nutriționiști să mă certe.

    În altă parte vreau eu să bat șaua. Adică acolo unde vreau să fim bun înțeleși: avem, noi, românii obișnuiți, ceva anume cu maghiarii sau cu oricare alți minoritari din țara noastră? Au ei, minoritarii cetățeni obișnuiți, ceva cu noi, majoritarii? Aproape cu toții am fost de mai multe ori de acord că nu. Atunci cine ne învrăjbește? Tot noi, cei mulți am ajuns, cred, deja la concluzia că vina o cam poartă mai ales politicienii și, în unele situații, cei care sigur au ceva interese în acest sens. Nici vorbă, sunt în toate mediile și în toate „taberele” și extremiști, care au un fel de ură viscerală pe evrei, pe unguri, pe țigani, alții pe români sau poate chiar pe nemți, cehi și pe toți câți mai sunt pe tabel. Nu asta vrem să discutăm, acum, chiar când pe la Târgu Mureș iar s-a umflat orzul în câțiva maghiari sau tocmai când drăguțul de Tokes o ținea langa și tot mai insistent cu „autonomia Ținutului Secuiesc”, sub curentul care bătea tare dinspre Crimeea.

    Situația creată prin mișcările separatiste din multe zone ale lumii și mai ales ale Europei, nu-i deloc liniștitoare. Dar iar vă spun, nu pe acest subiect aș vrea să bat monedă. Are cine să se ocupe, iar în presa de toate felurile îi tot vedem și îi auzim.

    Eu am aflat, acum două zile, chiar de la unul de-ai noștri, un român care din Cluj-Napoca bate toba de mulți ani prin presă pe regionalizare, pe „să ne vedem fiecare de zona lui istorică” etc., ceva extraordinar. Amicul de pe Dealul Feleacului vine, ocărându-i pe politicienii care ne învrăjbesc, cu un exemplu superb: Pe undeva, prin Occident, un ungur și un român au împreună o afacere cu pâine ungurească, de aia adevărată, cu cartofi, cu coaja crocantă și cu miros divin de câmp pârguit. De la ei cumpără, pe de o parte, cunoscuții maghiari ai ungurului, pe de alta cei de sânge românesc, ai românului.

    Vestea și damful de pâine s-a dus, desigur, și printre occidentalii locului, iar cererile de pâine au crescut simțitor. Ungurul și românul sunt, astfel, în culmea fericirii și s-au legat prieteni pe viață.
    Am și eu, personal, câteva exemple de acest fel, dar nu mai insist. Cred că ați înțeles. De aia îmi place mie pâinea ungurească. Și, poate, și pentru că, de câte ori am trecut, prin Transilvania, pe la ungurii săcui, am cerut să cumpăr pâine de-a lor, excepțională, și nu m-au refuzat nici măcar în românește, darmite în ungurește. Igen! (Apropo, sunt român ortodox și așa voi rămâne!).

    Noul colonialism

    Răzvan Bibire

    În iulie 2015, Papa Francisc ținea în Bolivia un discurs la Întâlnirea mondială a mișcărilor populare în care expunea trei mari sarcini care sunt cerute popoarelor. Una dintre sarcini este ca economia să fie pusă în slujba oamenilor, nu în slujba capitalului. A doua: apărarea Naturii, care este jefuită, devastată și murdărită.

    A treia sarcină este necesitatea ca toate popoarele să se unească pe calea păcii și a dreptății. Aici, papa spune ceva extrem de interesant: „Noul colonialism adoptă diferite chipuri. Uneori este puterea anonimă a idolului ban […]. Cu alte prilejuri, sub nobila aparență a luptei contra corupției, a traficului de stupefiante sau a terorismului […] vedem cum se impun statelor măsuri care au prea puțin de-a face cu rezolvarea acestor chestiuni și nu rareori chiar înrăutățesc lucrurile”.

    Cine a urmărit dezbaterile din ultimii ani din România nu se poate să nu tresară citind aceste cuvinte. Pentru că descriu exact ceea ce s-a întâmplat în ultimul deceniu în țară, când, sub pretextul luptei împotriva corupției, au fost decise măsuri legislative care au dus la grave abuzuri în Justiție.

    Iar aceste abuzuri au fost săvârșite nu pentru a condamna corupții și a recupera prejudiciile, ci pentru a impune o anumită agendă colonialistă, care a dat la o parte oameni politici, a distrus companii, a modificat legislația economică și a bătătorit calea unor firme străine generând raptul resurselor naturale ale țării.

    Nu suntem singura țară în care s-a întâmplat așa ceva; în alte părți s-au declanșat războaie contra drogurilor cu singurul rezultat că economiile și clasele politice au fost subordonate coloniștilor, războiul împotriva terorismului a făcut la fel în alte regiuni.

    Noul colonialism se folosește de sloganuri, de manipulări și de eșecul sistemelor de educație pentru a-și impune hegemonia; pretextele sunt ușor de găsit iar idioții utili pot fi culeși de pe stradă și învățați că trebuie să-i iubească pe cei care le sunt călăi și-i lasă fără viitor.

    Cu lebăda în portbagaj

      În zona Sascut, de ceva vreme și-au făcut apariția două lebede. Acestea au intrat în atenția lui Viorel Dobrea, agent principal la Poliția Animalelor Bacău, care locuiește în localitate. Polițistul și-a anunțat șefa, pe Elena Sava, comisar șef la Poliția Animalelor Bacău, iar aceasta i-a recomandat să urmărească păsările.

      „I-am spus să fie atent cu păsările, în caz de se întâmplă ceva și îngheață să putem interveni. Noi nu strângem animalele, dar în cazuri deosebite și ca iubitori de animale nu putem rămâne impasibili”, a declarat Elena Sava.

      Una dintre lebede a fost observată marți, 22 ianuarie, de viceprimarul de la Sascut iar agentul principal Viorel Dobrea a prins pasărea. Primăria din localitate le-a pus la dispoziție o mașină cu care au adus pasărea în Bacău, a doua zi.

      „Lebăda este în stare bună. I-am dat să mănânce și acum trebuie să o predăm undeva, dar…”, a spus Viorel Dobrea. Prima încercare a fost la Vivariu, acolo unde cei doi s-au izbit de un refuz categoric, angajații de acolo invocând tot felul de motive, cel mai vehiculat fiind cel al gripei aviare. Reprezentanții Poliției Animalelor au cerut recomandări, ce să facă cu lebăda, iar cei de la Vivariu, neștiind cea mai bună variantă, i-a îndrumat catre Direcția Sanitar Veterinară.

      Nici la această instituție lucrurile nu au stat prea bine într-o primă fază, directorul adjunct de la Direcția Sanitară Veterinară punându-i, până la urmă, în legătură cu reprezentanții Centrului Regional de Ecologie (CRE). Așa că au luat drumul către CRE, acolo unde au predat lebăda. Reprezentanții CRE au spus că pasărea va fi controlată, și dacă vor fi probleme medicale va fi trimisă la Focșani unde există un centru specializat pentru astfel de cazuri.

      Dacă totul este în regulă, lebăda va fi pusă „pe picioare”, monitorizată și eliberată, cel mai probabil pe lacul Bacău II, acolo unde mai sunt câteva exemplare din această specie. Păsările se pare că s-au adaptat foarte bine la condițiile de la noi, cunoscând faptul că lebedele sunt migratoare, ele deplasându-se în zonele mai calde.

      Peste 2.000 de părinți au renunțat la indemnizația de creștere a copilului

        De mai multă vreme, deși pare incredibil, tot mai mulți părinți, aflați în concediul de creștere a copilului, aleg să renunțe la acest drept și să revină în activitate.

        Dacă în urmă cu 7 ani, respectiv în august 2012, numai 404 părinți dintre cei 4.604, care se găseau în concediu pentru a avea grijă de bebelușul lor, au optat să se întoarcă la lucru mai devreme și să beneficieze, pe lângă veniturile salariale, de stimulent de inserție, acum numărul lor este infinit mai mare.

        Astfel, în luna decembrie 2018 în evidența Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Bacău erau nu mai puțin de 2.158 părinți, cu peste 600 mai mulți decât în 2017, care primeau stimulent de inserție, ei renunțând la concediul de creștere a copilului, pentru a-și relua activitatea. Alți 3.828 beneficiau de indemnizație de creștere a copilului, cuvenită celor care au optat pentru a fi în concediu.

        Așadar, în total, aproape 6.000 familii iau indemnizație sau stimulent de inserție, cu peste 1.300 mai mult decât acum 7 ani. Și sumele plătite acestor familii sunt impresionante. Lunar, AJPIS Bacău achită indemnizații de creștere copil în valoare totală de 1,7 milioane euro, iar stimulentele se ridică la 300.000 euro.

        Se poate lucra și în concediu

        Numărul tot mai mare al părinților care decid să revină în activitate înainte de terminarea concediului era previzibil, mai ales, începând cu anul 2017, când legislația în domeniu s-a modificat în favoarea celor care vor să aleagă varianta amintită. Mai exact, din aprilie 2017, stimulentul de inserție pentru cei care își reiau munca mai devreme a fost majorat de la 500 lei la 650 lei, suma fiind acordată în plus la salariu (venitul impozabil) obținut.

        Apoi, dacă părintele revine la lucru cu cel puțin 60 zile înainte de împlinirea de către copil a 2 ani, respectiv 3 ani (cel cu handicap) primește stimulentul de inserție o perioadă mai mare. Acest stimulent se acordă până ce copilul ajunge la vârsta de 3 ani, respectiv 4 ani, în cazul celui cu handicap. Creșterea spectaculoasă a celor care decid să renunțe la concediu mai devreme are și o altă explicație. Potrivit OUG 111/2010, modificată, indemnizația lunară pentru creșterea copilului este de 85 la sută din media veniturilor nete realizate pe 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului, dar nu mai mică de 1.250 lei.

        De la 1 ianuarie 2018, cuantumul nu poate fi nici mai mare de 8.500 lei. Anterior, dacă un părinte realiza venituri impozabile impresionante, el avea posibilitatea să ia 85 la sută din acestea, indiferent de cuantumul rezultat. La începutul anului 2018, însă, s-a stabilit un plafon maxim (8.500 lei) al indemnizației, astfel că pentru părinții cu salariu mare este mai convenabil să lucreze și să beneficieze și de stimulent.

        Pe de altă parte, un părinte poate cumula indemnizația cu venituri impozabile, dacă acestea nu depășesc suma de 3.750 lei, într-un an calendaristic. Așadar, el poate lucra și în timpul concediului de creștere a copilului, dar veniturile obținute să nu fie mai mari de 3.750 lei, într-un an. Indemnizația se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul celui cu handicap, după terminarea concediului postnatal. Angajatorul nu poate concedia salariatul aflat în concediu de creștere a copilului, în perioada în care el beneficiază de stimulent de inserție și nici în 6 luni de la revenirea în activitate.

        2.158
        de părinți primesc stimulent de inserție

        650 lei
        este suma acordată în plus la salariul (venit impozabil) obținut

        85%
        din media veniturilor nete realizate pe 12 luni din ultimii doi ani este indemnizația lunară pentru creșterea copilului

        Profesoara ELENA MURARIU (1945 – 2019)

          Când venea spre noi, mergea grăbit, cu pasul mai curând apăsat. Avea capul înclinat spre umăr. Fața, așa cum rar se întâmplă să vedem pe stradă, purta un zâmbet, care exprima deschidere, dar mai ales gânduri. Dădea impresia că visa la ceva deosebit, necunoscut nouă, dar plin de miez. Părea că știe ea ceva, ceva frumos și foarte special. În lumea vidată în care trăim, a întreținut ideea că tipul românului mobilat pe dinăuntru există încă.

          Cuvintele nu-i erau multe, dar aveau încărcătura autenticului. Își întâmpina aproapele fără îmbrățișări și efuziuni, dar cu inima plină de intenții bune. Oferea soluții fără emfază și ajuta înainte chiar de-a i se cere, căci avea darul de a simți o spaimă sau un plâns neexteriorizate încă. De multe ori, ajutorul îi era precedat de o noapte albă, cu dicționare întinse pe masă; nimeni însă nu știa acest secret, iar oboseala de a doua zi i se topea sub satisfacția caldă de a fi fost utilă.

          Nu s-a gândit să-și umple dulapul cu toalete frumoase, ci și-a acoperit pereții cu multe cărți procurate cu greu, căci vremurile erau grele. „Vitrina”, la alții plină cu obiecte „prețioase”, era transformată la ea în „casa dicționarelor”, locuită de volume mari, groase, care nu aveau parte de liniștea normal dăruită acestor tovarăși tăcuți ai oricărui intelectual, căci colega noastră se servea de ele în fiecare zi.

          Profesional, a fost produsul a doi dascăli deosebiți: Dumitru Alistar și Valeriu Stoleriu. De la ei a învățat rigoarea pe care i-am cunoscut-o, capacitatea de a-și face munca iubind-o și, de asemenea, ideea că nu neștiința este rușinoasă, ci lipsa efortului pentru eliminarea ei.

          Cu toții purtăm prin viață un mic bagaj de răutăți, dar aș zice că acest bagaj ea nu l-a avut niciodată, nici asupra ei și nici acasă. Nu era naivă să nu înțeleagă săgețile care veneau spre ea, dar nu se supăra, ci le așeza în compartimentul sufletului numit „Așa, nu!” Multe alte defecte cu care suntem dotați i-au fost străine. Minciuna, de exemplu, sau gândul la o competiție neloială, sau lăcomia, sau infatuarea. A fost lipsită de cele mai elementare abilități de învârteală și chiverniseală. Și-a clădit și viața de familie și viața socială pe faptă, pe muncă, pe adevăr, pe responsabilitate; pe asumare, apoi, pe cinste, pe discreție și mai ales pe foarte mult bun-simț.

          Îmi amintesc că, la un moment dat, un coleg spunea despre ea: „Doamna Murariu nu iese în față ca să fie văzută, ci stă în spate, ca să vadă”. În lumea noastră, dominată de tendința de etalare a unui eu cel mai adesea găunos, a găsit locul care-i permitea să adune cunoaștere și înțelepciune. O cunoaștere și o înțelepciune pe care le-a dăruit apoi, generos, băieților săi, care îi seamănă, elevilor săi, dintre care unii i-au urmat modelul și-l vor purta mai departe.

          A spus multe celor patru nepoți, cu glasul ei, parcă șoptit, niciodată nervos, răstit ori imperativ. Dar, pentru a-i învăța viața cu toate ale ei, ar fi avut încă nevoie de timp. Ei ar fi fost bucuroși să o știe acasă la o vârstă venerabilă, așteptându-i, făcându-și griji pentru încercările lor de etapă și bucurându-se pentru reușitele lor fundamentale. Nu a fost însă să fie așa. Tot ce le rămâne este să rememoreze, iar și iar, timpul când le era alături în forma aceea particulară al cărei secret îl știa numai ea.
          Noi, cei aduși de Dumnezeu să trăiască în punctul în care s-au articulat două milenii, să lăsăm semn cum că, în vreme ce eram aici, a trăit acest om căruia i-am fost colegi, elevi, vecini, cunoștințe sau pur și simplu contemporani.

          Bunei noastre prietene Elena Murariu, odihnă netulburată în lumina Celui-de-Sus!

          Prof. Laura Anghel

          Slujbe și în limba maghiară, în Bacău

            Credincioșii romano-catolici maghiari din Bacău vor beneficia de slujbe oficiate și în limba maternă, la Biserica Sfântul Nicolae.

            „Episcopul nostru Petru Gherghel a stabilit că începând cu duminica viitoare, în fiecare duminică din lună, la ora 13.00, se va celebra o Sfântă Liturghie în limba maghiară. Dacă sunt persoane străine sau studenți care vor cere acest lucru, am putea celebra în viitor și o Sfântă Liturghie în limba engleză. Trebuie numai ca doritorii să anunțe acest lucru la biroul parohial.”
            Pr. Paul Căliman, Parohia „Sf. Nicolae” Bacău

            Decizia este o premieră, iar preoții din Decanatul de Bacău au anunțat deja enoriașii când vor avea loc aceste slujbe.

            Pentru celebrare au fost numiți pr. Felix Măriuț, paroh de Faraoani, și Pr. Andrei Varga, paroh de Valea Seacă.

            Doi adolescenți au furat un microbuz din Autogara Onești și au plecat la plimbare

              Poliția în acțiune

              Polițiștii rutieri din Oneşti au depistat în trafic, doi tineri, de 12 şi 17 ani, care ar fi sustras un microbuz.

              Din cercetările efectuate a rezultat că, în seara zilei de 22 ianuarie a.c., doi tineri, unul de 12 ani, din comuna Coţofăneşti şi altul de 17 ani, din comuna Gura Văii, în timp ce se aflau în autogara din Oneşti, ar fi sustras un microbuz parcat, profitând de neatenţia conducătorului auto, un bărbat de 60 de ani, din comuna Helegiu, care nu l-ar fi asigurat.

              Microbuzul a fost depistat în trafic de poliţiştii rutieri, în timp ce se deplasa pe direcţia de mers Oneşti-Adjud.

              Poliţiştii au deschis dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de furt în scop de folosinţă şi conducere fără permis.

              Recomandări pentru participanții la manifestațiile publice

                Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău recomandă participanților la manifestațiile publice să adopte un comportament civilizat, să evite conflictele și să respecte indicațiile polițiștilor.

                Evitați conflictele, iar dacă în preajma dumneavoastră sunt persoane cu un comportament sau atitudine agresivă, nu încercați să interveniți pentru a le opri. Cereți sprijinul celui mai apropiat polițist sau sunați la 112.

                Îndepărtați-vă de cei cu un comportament neadecvat sau care au asupra lor obiecte periculoase și sesizați polițiștii.

                Conducătorilor auto le recomandăm să respecte cu stricteţe semnalele polițiștilor.
                Nu forțați barajele impuse și respectați indicațiile polițiștilor cu privire la rutele ocolitoare. Acestea au rolul de a proteja vieți și a preveni accidentele.

                Reduceți viteza și manifestați prudență dacă vă aflați la volan și treceți pe lângă un grup de manifestanți.

                Folosiți locurile de parcare special amenajate și nu lăsați în vehicul, la vedere, bunuri de valoare.

                Recomandările Poliției Rutiere

                  Poliţiştii rutieri din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău atrag atenţia participanţilor la trafic cu privire la posibilitatea apariţiei poleiului, fenomen asociat cu ceaţa şi umiditatea.

                  În acest sens poliţiştii recomandă conducătorilor auto să nu pornească la drum dacă nu şi-au echipat corespunzător autovehiculele cu anvelope specifice sezonului.

                  În timpul călătoriei, cei de la volan trebuie să păstreze în mers o distanţă de siguranţă faţă de vehiculele de dinainte şi să nu acţioneze brusc mecanismele de direcţie şi frânare şi să utilizeze cu precădere frâna de motor, mai ales pe sectoarele de drum cu carosabil alunecos.

                  Atenţie sporită la efectuarea depăşirilor, nu vă angajaţi în efectuarea de depăşiri neregulamentare!

                  Circulaţi cu viteză moderată! Viteza excesivă sau neadaptată la particularităţile de drum şi de trafic generează accidente grave de circulaţie.

                  Nu conduceţi sub influenţa băuturilor alcoolice! Alcoolul diminuează considerabil reflexele.

                  Folosiţi centura de siguranţă! Aceasta vă poate salva viaţa.

                  Folosiţi corect luminile pentru a vă face vizibili în trafic.

                  Nu conduceţi maşina când sunteţi obosiţi! Oboseala la volan vă poate fi fatală.

                  Evitaţi pe cât posibil să circulaţi, pe distanţe lungi, noaptea.

                  Poliţiştii băcăuani urează tuturor participanţilor la trafic, drum bun şi fără evenimente rutiere!

                  Cod galben de ploi, ninsori și polei în Moldova, până vineri

                    Administrația Națională de Meteorologie a emis, cu puțin timp în urmă, o avertizare Cod galben de precipitații abundente pentru zona Moldovei și pentru întreg arcul carpatic, valabilă începând din această noapte, de la ora 04:00, până vineri, 25 ianuarie, la ora 14:00.

                    În intervalul menționat se vor semnala ploi, lapoviță și, în special în zonele montane înalte, la peste 1800 m, ninsori și viscol. Astfel, în zona munților Banatului, în Carpații Meridionali și Carpații de Curbură vor fi precipitații abundente, astfel încât se vor acumula cantități de 25-50 l/mp. Acestea vor fi predominant sub formă de ninsoare mai ales la altitudini de peste 1500 m, unde și vântul va avea intensificări cu rafale de 60-80 km/h, viscolind și troienind zăpada.

                    La altitudini mai joase, precipitațiile vor fi în special sub formă de ploaie și lapoviță, favorizând topirea stratului de zăpadă.

                    Fenomene și zone vizate: predominant ninsori, local însemnate cantitativ, strat nou de zăpadă consistent, intensificări temporare ale vântului în cea mai mare parte a Moldovei și în zona Carpaților Orientali.
                    În județele Bacău, Neamț, Iași, Suceava, Botoșani și în zona Carpaților Orientali vor fi perioade în care va ninge, local însemnat cantitativ și se va depune strat nou de zăpadă, consistent.

                    În județele Vaslui și Vrancea vor fi precipitații mixte, ce vor favoriza formarea poleiului. Local și temporar, vântul va avea intensificări cu viteze în general de 40-55 km/h și peste 70 km/h la munte, viscolind și spulberând zăpada.
                    Fenomene și zone vizate: ploi însemnate cantitativ în nordul și vestul Olteniei și în nordul Munteniei; intensificări ale vântului și polei în centrul și nord-estul Munteniei și în sud-estul Moldovei
                    Temporar, vor fi precipitații mai ales sub formă de ploaie în regiunile sudice și sud-estice, unde se vor acumula cantități de apă cuprinse în general între 10 și 25 l/mp.

                    În nordul și vestul Olteniei, precum și în nordul Munteniei, acestea vor fi de 25-50 l/mp, determinând topirea stratului de zăpadă, în special în zona deluroasă a Olteniei. În centrul și nord-estul Munteniei și în sud-estul Moldovei vor fi intensificări ale vântului cu rafale de 50-70 km/h și se va semnala polei.

                    Parlamentarii de Bacău, inițiatorii legii prin care Iașiul devine Capitală Istorică, nu au fost invitați la festivitate

                      Senatorul Dragoș Benea, liderul județenei PSD, a organizat, miercuri, o conferință de presă „intempestivă”, ca reacție la gestul Primăriei Iași de a nu-i invita pe parlamentarii de Bacău ai PSD-ALDE la manifestarea din Palatul Culturii.

                      Concret, evenimentul organizat pe 23 ianuarie de Primăria Iași, la care a fost invitat Klaus Iohannis, președintele României, a fost prilejuit de înmânarea copiei Decretului de promulgare a Legii pentru declararea Municipiului Iași drept „Capitală Istorică a României”.

                      „Cu părere de rău, vă comunic că deși suntem coinițiatori ai proiectului de lege prin care municipiul Iași a fost declarat Capitală Istorică a României, niciunul dintre parlamentarii de Bacău, doi senatori și șase deputați, nu a fost inivitat la evenimentul organizat de Primăria Iași, astăzi, de la ora 18, la Palatul Culturii. Este cu atât mai dezamăgitor cu cât propunerea de proiect de lege a venit din partea Bacăului”, a declarat Dragoș Benea.

                      Pe scurt, în ședința Comisiei Administrative din 5 iunie 2018, în care era discutat noul Cod Administrativ, Florin Roman a propus ca Alba Iulia să fie capitală istorică, însă Dragoș Benea a afirmat că, în mod firesc, Iașiul trebuie să fie declarat Capitală Istorică a României „datorită momentului din ianuarie 1859, dar și faptului că în vremuri de restriște chiar a fost capitală a României.”

                      „Mizam pe valoarea simbolică a proiectului”.

                      Propunerea lui Dragoș Benea a fost promovată printr-un proiect de lege, nu printr-un amendament la Codul Administrativ. „Singura mea rugăminte a fost ca proiectul de lege să aibă drept coinițiatori doar parlamentari de Bacău și Iași pentru a mai da jos o cărămidă din acest zid, care riscă să devină tot mare, între două orașe importante ale Moldovei.

                      Mizam foarte mult pe valoarea simbolică a acestui proiect de lege și a faptului că inițiatori sunt parlamentarii de Iași și Bacău”, a explicat Dragoș Benea. El a precizat că nu înțelege de ce, în diverse acțiuni civice, ieșenii au eliminat Bacăul de pe traseul autostrăzii care va lega Moldova de vestul țării.

                      Parlamentarii PSD-ALDE nu au dorit niciodată ca municipiul Iași să fie exclus, pur și simplu cred că varianta fezabilă este Iași-Bacău-Brașov, asta în condițiile în care autostrada Iași-Tg. Mureș e costisitoare și afectează foarte mult situl Natura 2000.

                      În contradicție cu politicienii de ieri…

                      „Parlamentarii de Bacău ai PSD-ALDE vor depune un amendament la proiectul Legii Bugetului pe 2019 în sensul în care studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru tronsonul Bacău-Brașov, ca parte componentă a autostrăzii Iași-Brașov, să aibă finanțare anul acesta și să fie lansată licitația”, a declarat Dragoș Benea. Gestul Primăriei Iași de a nu-i invita la acest eveniment pe parlamentarii de Bacău care au pus umărul la inițierea proiectului de lege demonstrează, încă o dată, că „în Moldova, dezbinarea a fost o constantă a ultimilor 30 de ani.

                      Este edificator acest gest și este în totală contradicție cu felul în care gândeau, acum 160 de ani, oamenii politici ai Iașiului”, a declarat Dragoș Benea, cu amărăciune. El a adăugat că mai jos de atât nu se putea ajunge, dar „e bine ca băcăuanii să știe cum stau lucrurile și cu cine au de-a face”. Parlamentarii de Bacău ai PSD-ALDE nu au fost invitați, miercuri, de primarul Mihai Chirica, dar vor participa joi, 24 ianuarie, la manifestările organizate de Consiliul Județean Iași.

                      1

                        Un an cu foarte multă muncă și doldora de proiecte la Protecția Copilului

                          Centrul de recuperare din Vermești, din orașul Dărmănești, a fost gazda conferinței de presă organizată, marți, de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bacău, pentru a-și prezenta raportul de activitate pe 2018. Au participat directori de instituții, șefi de servicii și centre, specialiști în consiliere psihologică și asistență socială, care au fost întâmpinați de gazde cu pâine și sare, dar și cu materiale informative.

                          În acest cadru inedit, Dana Țîțaru, director general, a oferit date care au vizat diferitele tipuri de servicii destinate ocrotirii copiilor și adulților care se află, temporar sau definitiv, în situații de risc: protecția de tip rezidențial în sistemul public a copiilor aflați în dificultate, protecția de tip rezidențial în regim de urgență, protecția în sistem privat a copilului și tânărului aflat în dificultate, prevenirea separării copilului de familie, asistența adulților cu dizabilități și a vârstnicilor etc.
                          Directorul general a mai vorbit, de asemenea, despre managementul instituției, relația cu primarii din județ, cu partenerii neguvernamentali, despre proiectele trecute și viitoare.

                          „Ne dorim să crească în familie”

                          Primul capitol abordat la conferința de presă a vizat indicatorii referitori la serviciile destinate copilului. Conform acestora numărul copiilor care au beneficiat în 2018 de măsuri de protecție specială a fost de 1924, mai mare decât în anii precedenți: 1873 în 2017 și 1921 în 2016.

                          „Dacă vă uitați la cifre observați că a crescut numărul beneficiarilor de servicii sociale, dar tot indicatorii arată că a crescut și numărul celor care beneficiază de servicii de tip familial”, a explicat Dana Țîțaru. Astfel, anul trecut au fost ocrotiți în sistem familial 509 copii, față de 492 în 2017.

                          Ceea ce înseamnă că numărul minorilor din centrele de plasament se reduce de la un an la altul, ținta fiind „zero”, și crește numărul celor ocrotiți în apartamente, căsuțe sau în familii de asistenți maternali. Un lucru bun, a precizat directorul DGASPC, este și faptul că în Bacău există organizații neguvernamentale care oferă servicii sociale de calitate.

                          Adopția este „un subiect sensibil”, cu atât mai mult cu cât noua lege, care ar putea scurta timpul de așteptare, este încă în lucru. „Principalul nostru obiectiv este ca acești copii să se întoarcă în familia naturală, dar acolo unde nu se poate ne dorim să stea cât mai puțin în sistem”, a spus Dana Țîțaru. Ea a adăugat că indicatorul cel mai important este numărul copiilor liberi la adopție (74 în anul 2018), care arată că numărul celor care au șansa să ajungă într-o familie va fi mai mare în 2019.

                          Colaborări, parteneriate și proiecte

                          Au fost oferite date și cu privire la serviciile de evaluare și recuperare a persoanelor cu dizabilități, pentru care a fost organizat un serviciu mobil cu trei echipe, protecția mamelor și copiilor care sunt victime ale violenței în familie, integrarea socială a tinerilor cu dizabilități, „unde avem succes, dar nu unul fulminant”.

                          Cauzele? E greu să integrezi tineri cu dizabilități într-o societate încă marcată de prejudecăți și în care locurile de muncă nu sunt foarte multe.

                          Managementul organizațional, financiar, creșterile salariale din 2018, scoaterea la concurs a unor posturi în 2019 au fost prezentate pe scurt, apoi s-a trecut la proiectele aflate în derulare, care nu sunt deloc puține.

                          De exemplu, patru au fost depuse pe POR în parteneriat cu primăriile din Tg. Ocna, Moinești, Tamași și Răcăciuni, alte patru pe PIN (Programe de Interes Național), unul în colaborare cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții și altul pe POCU, care are ca obiectiv consolidarea rețelei de asistenți maternali. Pe lângă acestea, au fost implementate 15 proiecte elaborate în anii anteriori.

                          despre acestea vom vorbi altădată, pe larg. În final, după ce a răspuns întrebărilor adresate de mass-media, Dana Țîțaru a mulțumit echipei DGASPC pentru efort, Consiliului Județean pentru sprijin și ziariștilor, rugându-i să-i fie, în continuare, parteneri.

                          „2018 a însemnat foarte multă muncă, într-un ritm foarte susținut, finalizată cu multe reintegrări în familie, multe proiecte cu finanțare externă, îmbunătățirea relațiilor cu autorităților locale și susținere din partea Consiliului Județean. Avem 19 proiecte în derulare și sunt foarte mândră de echipa mea.” Dana Țîțaru, director general DGASPC Bacău

                          Modelul „Delta Force”

                          Circula vesel, înveșmântat în straie de dramă, pe vremea lui Ceaușescu, un banc… Niște reporteri străini îl întrebau obsesiv pe fostul, dacă raționalizarea sadică a alimentelor, frigul din apartamente, lipsa de libertate, frica inoculată prin Securitate etc. nu reprezintă semnale ale anormalității. La fiecare dintre aceste întrebări, Ceaușescu răspundea invariabil: „Și!? A murit cineva din asta?” Un reporter japonez, mai pipernicit, strecurându-se mai greu lângă intervievat, mirat de obsedantul răspuns, crezând că scopul acestuia este chiar exterminarea, a întrebat foarte serios: „Dar cu cianură ați încercat?”…

                          Dar vremurile s-au schimbat. Guvernanții actuali aplică strategii mult mai elevate, inspirate din portofoliul celebrelor trupe de elită „Navy Seals”, „Beretele verzi” și „Delta Force”. Știut este că una dintre tehnicile instrucției care vizează fortificarea aptitudinilor de supraviețuire ale membrilor acestor forțe de elită o constituie plasarea acestora (pe termen relativ scurt) într-un mediu ostil (junglă, de pildă), fără resurse… clasice de supraviețuire (apă, hrană, medicamente, arme etc.). Ai noștri aplică nației, pe termen nedeterminat, o variantă a acestei tehnici de supraviețuire.

                          În marea lor înțelepciune, ei au ajuns la concluzia că unui adult îi este suficientă, lunar, suma de 800 de lei, iar unei familii cu doi copii suma de 2.600 de lei. Aceasta este valoarea oficială a coșului minim lunar de consum pentru un trai decent. Dacă ai toate doagele la purtător, ai prefera regimul temporar al experimentului de junglă „Navy Seals” & „Beretele verzi” & „Delta Force”, decât să încerci să supraviețuiești cu o asemenea sumă. În junglă, mai găsești una, alta, fără parale… Interesant este faptul că niciun demnitar n-a dinamitat această inepție…

                          Normal, dacă ne gândim la bursa glumelor de la Radio Erevan, unde o voce întreabă: „Care este cea mai mare capitală: Anglia sau Londra?” Radio Erevan, sfios: „Dumneavoastră sunteți, doamna prim-ministru?”

                          Screening auditiv GRATUIT în maternitățile băcăuane

                            Toți copiii născuți în maternitățile de stat din Bacău beneficiază de control auditiv gratuit, realizat cu aparatură medicală modernă, ca urmare a unui program național, lansat de Ministerul Sănătății (MS), la finele anului trecut, prin care ministrul Sorina Pintea, anunța că „după spitalele regionale și alte proiecte importante cu finanțare de la Banca Mondială, am reușit deblocarea acestui proiect. Screeningul auzului la nou-născuți este singura metodă prin care se poate depista activ hipoacuzia chiar din prima lună de viață.

                            Pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului este deosebit de important ca surditatea să fie depistată cât mai devreme în vederea asigurării în timp util a tratamentului adecvat. Încă din octombrie 2018, din banii pe care i-am obținut la rectificare, am extins programul de screening auditiv deja existent în 17 spitale, astfel încât în fiecare județ să se realizeze această procedură”, a declarat ministrul Sănătății, pentru presa centrală.

                            Între timp, noile echipamente au fost trimise în teritoriu, inclusiv în maternitățile din județul nostru.

                            „Noi aveam un astfel de echipament, cam de cinci ani, pe care îl foloseam pentru copiii din maternitatea noastră. Era un echipament pe care l-am primit tot de la Ministerul Sănătății, care, la momentul respectiv, a dotat doar maternitățile de grad III, cum este și maternitatea noastră, prin gradul de complexitate al cazuisticii, unde erau copii cu risc mai mare de a rămâne cu hipoacuzie, cum sunt copiii prematuri, cei cu diverse afecțiuni severe sau cu tratamente multiple. Acum, am primit alte 3 noi aparate, foarte moderne, pe care deja de folosim pentru nou-născuții din secția noastră. Sunt aparate foarte utile în activitatea noastră.”
                            Dr. Camelia Husac, șef Secție Neonatologie din cadrul Maternității Spitalului Județean de Urgență Bacău

                            Programul de screening auditiv al MS este implementat în prezent în 186 de maternități și secții de terapie intensivă ce îngrijesc nou-născuți. Acestea au fost dotate cu 286 de echipamente de testare auditivă. Ministerul Sănătății a alocat pentru acest program un buget de 2.550.000 lei.

                            „Noi avem două astfel de aparate în spital, la Secția de Maternitate, venite prin Ministerul Sănătății, și sunt funcționale deja. Până acum nu am avut asemenea echipamente, iar detectarea auzului la nou-născuți se făcea prin metoda clasică. Acum, această testare se face la toți nou-născuții de pe secție, a fost instruit și personalul pentru folosirea acestor echipamente, deci programul de screening auditiv decurge în condiții normale în maternitatea noastră”, ne-a precizat prof. dr. univ. Adrian Cotîrleț, managerul Spitalului Municipal de Urgență Moinești.

                            „Și la noi a fost achiziționat un astfel de echipament, pe programul Ministerului Sănătății, de care va beneficia Pediatria. Din păcate nu avem Neonatolgie, nici Maternitate, așa că Pediatria e cea mai fezabilă! Nu am avut până acum astfel de aparate, este o noutate pentru spitalul nostru. Este vorba despre un echipament medical de screening auditiv prin otoemisiuni acustice tip TEOAE SERA + PRINTER, în valoare de 9.758 lei”, a declarat și Constantin Poiană, managerul Spitalului Orășenesc Buhuși.

                            În această perioadă, Ministerul Sănătății a demarat o campanie de conștientizare și informare a publicului și cadrelor medicale privind necesitatea testării auzului la nou- născuți.

                            Pentru agricultori, zăpada căzută e mană cerească

                            Ninsorile mai abundente din ultimul timp și precipitațiile mixte care se anunță deja și pentru zilele următoare dau mai mult optimism fermierilor. Anul trecut a avut mai multe perioade de secetă, iar lipsa precipitațiilor din toamnă a făcut terenurile agricole tari ca betonul. Agricultorii sunt mulțumițiși încă ar mai vrea ceva apă, sub orice formă, pe terenurile lor. Zăpada deja căzută este, însă, o adevărată mană cerească.

                            „A nins și e bine, ne-a declarat Petrișor Olteanu, fermier care lucrează pământul în comuna Răcăciuni. Câmpul e acoperit cu destulă zăpadă. În toamnă am semănat, iar ce a răsărit a răsărit, cu toată seceta care a fost. Culturile au răsărit parțial și sperăm ca această pătură de zăpadă să le facă bine. Vom avea o pierdere de 10-20%, dar restul culturilor vor rămâne, să ne asigure că nu am muncit degeaba. Oricum, la noi a nins binișor și mult mai bine ca în alte ierni. Și nu a fost viscolul atât de tare să spulbere mult zăpada. Am avut zăpadă de peste 60-70 cm”.

                            De nins a nins bine în tot județul, dar vântul puternic a lăsat unele suprafețe neacoperite, mai ales în zona din est. Daniel Ciobanu, fermier în Dămienești, președintele Asociației Județene a Producătorilor Agricoli și vicepreședinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), ne spune că asemenea situații sunt și la Dămienești. „Sunt zone în care se vede arătura, pentru că nu a nins atât de mult ca în altă parte – ne-a spus fermierul. Zăpada acoperă un pic grâul și rapița. A nins și la noi, dar vântul puternic a spulberat zăpada. Mai multă zăpadă este spre zona de munte. Pe la Moinești-Tescani a nins suficient, îmi spunea inginerul Viorel Ilaș. În general e bine cum e, pentru că nu e secetă. Nu știm ce perioade de ger și îngheț mai vin, iar un pic de zăpadă face bine. Și așa ne-a prins, recent, un frig de minus 15 grade Celsius cu suprafețele cultivate dezvelite”.

                            Culturi înfrățite, înrădăcinate și călite complet

                            De ce iubesc agricultorii zăpada? Specialiștii spun că pentru a face față rigorilor iernii cerealele de toamnă trebuie să intre în anotimpul friguros înfrățite, înrădăcinate corespunzător și călite complet. Agricultorii, care cunosc termenii tehnici, sunt familiarizați cu aceste etape ale semănăturilor, respectiv înfrățirea, când, pe tulpiniță, la 2-3 cm în pământ, plantele formează un nod de înfrățire din care vor da și rădăcinile care vor hrăni planta până la recoltare, dar și lăstari denumiți „frați” care, dacă apar toamna, chiar și iarna sau în primele zile călduroase ale primăverii, vor face rod. Dacă acești frați apar târziu, pe la începutul verii, atunci nu vor face boabe, adică fac spic fără rod. Cât despre călire, acesta e un fenomen prin care plantele își măresc procentul de zahăr din sucul lor celular, ca un antigel, pentru a rezista la gerurile iernii.

                            Datorită rolului protector pe care îl are zăpada pentru culturile agricole, aceasta este întotdeauna binevenită și binecuvântată, de aceea agricultorii o așteaptă în fiecare iarnă, mai nerăbdători decât copiii care-și fac derdeluș pentru sănii.

                            Ascensorul social

                            Răzvan Bibire

                            Discuția poate fi simplă, dar noi o complicăm inutil. Totul se rezumă, însă, la posibilitatea unui cetățean să urce pe scara socială. În societățile „normale”, acest lucru este posibil destul de ușor. Înainte de 1990, și în România șansa aceasta era extrem de mare; un fiu de țăran putând ajunge ministru, profesor universitar, pilot de avioane comerciale sau arhitect.

                            Modificarea paradigmei a blocat, însă, această posibilitate și nu doar la noi. La noi blocajul s-a realizat într-un interval mai scurt.

                            Astăzi, fiul țăranului nu mai poate pretinde decât cel mult să devină șofer pe microbuzul școlar, tractorist sau imigrant. Posibilitățile de a avansa pe scara socială sunt extrem de reduse deoarece societatea s-a schimbat radical. Și nu e vorba despre democrație, pentru că, aparent, acest lucru depinde de alte caracteristici ale societății. Am văzut că, înainte de 1990, când nu puteam vorbi de democrație, șansele de a depăși statutul social erau extrem de mari.

                            Este vorba mai ales de inegalități create artificial pentru menținerea statutului social. Un statut care garantează un nivel de trai peste medie. Ia să vedem cât de greu este să ajungi notar, de exemplu. Dar acesta e un exemplu marginal. Peste un anumit nivel, fiecare celulă socială își crează anticorpi care să împiedice accesul celor care ar putea pereclita modul de viață din interior. Celule sociale sau… caste.

                            Caste care și-au inventat privilegii și care țin cu dinții de ele. Fie că se numesc magistrați, notari, profesori universitari, ONG-ști, politicieni și așa mai departe, toate aceste categorii își apără privilegiile și nu acceptă intruziuni. Au bani, putere, influență și, cu timpul, și-au arogat și statutul de elite conducătoare ale țării.

                            Doar ei știu ce e bine pentru țară, doar ei știu cum trebuie să se voteze; restul plebei să facă bine și să urmeze ideile lansate de elite.

                            Doar că, la fel că în trecut, paranoia puterii sapă falii între elite și popor. Iar poporul are prostul obicei să se revolte, din când în când și să ridice elitele in furci…