Nicolae Fleissig, Florin Toma, Maxim Dumitraş, Constantin Ţinteanu, după lansarea volumului „Depozitul de bătrâni”

A fost o frumoasă întâlnire a artelor la Centrul de Cultură “George Apostu”, joi, 11 iulie, ora 18.00. Programată iniţial la Galeriile de artă KARO, lansarea cărţii jurnalistului şi scriitorului Florin Toma, “Depozitul de bătrâni. Album de proză” (Editura Brumar, Tmişoara), a avut loc acolo unde se desfăşoară şi Rezidenţa artistică “Albastru”, la care participă sculptori din Taiwan, Serbia şi Franţa, sub curatoriatul unui alt mare artist, sculptorul Maxim Dumitraş. Secretul acestei schimbări avea să fie dezvăluit spre finalul manifestării.

Florin Toma este redactor şi cronicar de artă plastică la revista “Viaţa Românească”, înfiinţată de Garabet Ibrăilenu (fost profesor pentru o vreme al Liceului “Principele Ferdinand” din Bacău), acum editată de Uniunea Scriitorilor din România, fiind cunoscut şi ca nuvelist, romancier, colaborând la diferite publicaţii din New-York şi Los Angeles, având numeroşi prieteni printre artiştii plastici români din România şi din alte ţări unde aceştia s-au stabilit.
Recenta carte, “Depozitul de bătrâni. Album de proză”, a fost lansată, mai întâi la Teatrul Naţional din Bucureşti, la care invitat special a fost actorul Ion Caramitru, care a citit un fragment din una dintre nuvele. Filmul acelei lansări a fost proiectat, ca o surpriză, în deschiderea lansării din Bacău. De altfel, nu avea să fie ultima surpriză a serii. Jurnalist cu experienţă, Florin Toma şi-a regizat bine întâlnirea cu publicul băcăuan: primire protocolară, dar şi prietenoasă, a fost propriul moderator, a invitat la prezentarea cărţii şi doi artişti plastici, dintre cei zece care au răspuns invitaţiei autorului de a ilustra câte o nuvelă. Este vorba de Nicolae Fleissig, artist francez de origine română, şi Maxim Dumitraş, ambii fiind participanţi la Rezidenţa artistică de care am vorbit – ALBASTRU.

Despre carte a vorbit, o nouă surpriză, Constantin Ţinteanu, artist plastic, critic de artă şi galerist:

“Cartea pe care o lansăm în această seară, cu un titlu care incită şi naşte întrebări, nu este o lectură uşoară, deoarece cele 10 nuvele fac dese trimiteri în istoria artei, la filosofie, istorie. Desigur, cartea se poate citi pe mai multe nivele, unul imediat, altul senzorial, este o simfonie de stări, de trăiri, timpurile sunt inversate, suprapuse, cu apel la memorie, dialogurile sunt savuroase, la fel şi multele monologuri, în care subiecţii se plasează în trecut, dar şi în viitor. Florin Toma este un bun cunoscător al psihologiei umane, al caracterelor dominante din diferite epoci, astfel că citim o nuvelă, cu un subiect inedit, care, de obicei, nu are un final, ca în romane. Finalul aparţine fiecărui cititor, cum, la fel, fiecare nuvelă solicită imaginaţia, experienţa de viaţă, trăirile proprii. Autorul a supralicitat titlul cărţii, cititorul intră în direct cu bătrâni care ştiu şi pot să mai iubească, dragostea, în diferitele ei forme şi stări nu se termină niciodată, însă nu lipseşte nici dramatismul exitenţei, eroii mai şi mor. La Florin Toma bătrânii nu sunt trimişi la un depozit propriu-zis, ci la unul al respectului şi iubirii, al simpatiei şi înţelegerii. Cartea are puterea de a ne face să ridicăm toate barierele, să trecem dincolo de orice prejudecăţi, în relaţia cu oamenii, cu oamenii a căror vârstă este trecută doar în buletin, ei fiind la fel de vii, de vivace, cum este Anton, din nuvela «Ispitirea domnului Anton», un personaj care ţine cu dinţii de viaţă, îşi doreşte cu ardoare să mai trăiască. Autorul dă dovadă de curaj în a creiona portretul fizic, moral şi intelectual, cu grijă, cu iubire, al fiecărui erou al său.”

Cum, de obicei, despre artiştii care fac ilustraţiei de carte, care îmbogăţesc frumos şi ideatic cărţile, se vorbeşte mai puţin sau deloc, Florin Toma a pregătit şi un film-reportaj cu şi despre cei 10 artişti, care, spune autorul “şi-au găsit timpul şi dispoziţia ca, din pocalul lor de generozitate să-i dăruiască o picătură de sublim”. Cei zece sunt: Maxim Dumitraş, Suzana Fântânariu, Nicolae Fleissig, Ioan Iacob, Otto Kruch, Silviu Oravitzan, Mircea Roman, Florin Şuţu, Floarea Ţuţuianu, Aurel Vlad, artişti laureaţi cu Premiul Naţional “Constantin Brâncuşi”, câştigători ai unor importante premii internaţionale, o parte fiind stabiliţi în Franţa, Germania etc., toţi prieteni ai autorului.

Am încercat să ofer doar câteva repere ale evenimentului, ale cărţii, greul rămâne să-l ducă, ca de fiecare dată, cititorul, căruia, de altfel, scriitorii se adresează.
A urmat o sesiune de autografe şi o altă de fotografii, într-o atmosferă prietenească, relaxantă, pigmentată cu amintiri, poveşti şi cu un pahar de vin bun, doar Max Dumitraş (trăitor la Sângeorz-Băi) şi-a delectat prietenii cu câte un strop de palincă.

Pentru cei care nu au reuşit să participe la eveniment şi doresc să intre în posesia cărţii, autorul a lăsat câteva exemplare la Galeria de Artă KARO.