1 mai muncitoresc, sărbătorit la iarbă verde cu grătare și stropite din belșug cu bere. Așa era tradiția românilor care anul acesta a avut de suferit din mai multe motive. Primul, și cel mai întemeiat, a fost vremea. Și ploaia. Și frigul. Al doilea, că nu toți au fost liberi, iar cei care au fost liberi au legat 1 mai cu sărbătorile pascale și au plecat din oraș. Toate acestea au făcut ca locurile preferate de băcăuani pentru ieșit la un grătar și voie bună să rămână pustii. Sau aproape pustii.

Pentru că în ciuda reprizelor de ploaie au fost unii care au înfruntat vicisitudinile vremii și au respectat tradiția. Ce-i drept, în parcul Gherăiești îi numărai pe degete. Majoritatea dintre cei care au ieșit la un mic și o bere în acest parc făceau parte din Asociația Surdo-Muților așa că ne-a fost cam greu să comunicăm. Important este că pentru ei conta doar faptul că erau împreună, iar buna dispoziție li se putea citi pe chip.

Undeva, lângă un alt grătar amenajat de municipalitate, era un grup de tineri, foarte concentrați. Un val de ploaie tocmai își făcea simțită prezența. La o masă de joc concentrarea era atât de mare că nu s-a făcut niciun gest. Doar în zona de grătare s-au deschis câteva umbrele.

„Este o zi frumoasă. Ce dacă plouă? Lasă să plouă, că e nevoie la plante. Eu am ieșit cu copiii la un grătar, ca să păstrăm tradiția. Indiferent ce-a fost, noi an de an am venit la Gherăiești de 1 mai. Important este să fim sănătoși”, a spus Maria Iancu odihnindu-se pe o bancă.

Cam așa au stat lucrurile în zona grătarelor. Ceva mai departe, în parcul Gherăiești era liniște și pace. Doar doi tineri care culegeau… iarbă, probabil pentru iepuri sau ce orătănii or avea pe acasă. Ceva mai departe, dintr-o mașină parcată au coborât câțiva băcăuani cu sacoșele încărcate. Sigur aveau masa pregătită de acasă. Alți băcăuani au fost la muncă și, din câte am înțeles de la niste prieteni, au făcut comandă la restaurant de mici. Ce dacă erau la muncă? Oricum, gândurile le-au fost la vacanță. Dar până la vacanță să sperăm că vremea se va îndrepta și să mai completăm, măcar, cu o ieșire la iarbă verde. La un mic, la un cârnat… În oraș, stegurile tricolore au fluturat și ele, tot în ploaie. O ploaie de 1 mai 2019.

Exact de Ziua Muncii, cunoscutul interpret George Cojocărescu a împlinit 20 de ani de la debutul său artistic. Mai precis, pe 1 mai 2009, George Cojocărescu participa într-un spectacol la Casa de Cultură „Vasile Alecsandri” care conținea dansuri populare tradiționale pe muzică interpretată de soliștii Vasilica și Maria Tătaru și Letiția Vițelaru.

De atunci s-au scurs 20 de ani, timp în care George Cojocărescu, pe lângă o carieră artistică impresionantă pe care o cunosc aproape toți băcăuanii, a studiat la Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cluj Napoca, Extensia Piatra Neamț, iar acum este și profesor de canto.

Are la activ două culegeri de folclor și un studiu etnografic, a scos un album de colinde și unul de romanțe și a câștigat nenumărate concursuri și festivaluri renumite.

Pe lângă toate acestea, artistul băcăuan a fost gazdă la mai multe emisiuni de televiziune și a urmat și Facultatea de Silvicultură.

„Consiliul Județean Bacău este deschis unei colaborări prin asocieri și prin parteneriate. Am avut o colaborare bună cu orașul Târgu Ocna prin proiectele implementate. «Tema» pentru această vizită este de a accelera lucrările la proiectul prin care se asfaltează drumul care duce la Salina Târgu Ocna, care a obținut finanțare din septembrie 2015 și încă nu este finalizat. Pentru județ, pentru întreaga regiune, consider această stradă «o poartă de intrare» în județul Bacău, deoarece numărul turiștilor ce vizitează Salina a crescut foarte mult în ultimii ani!”, a declarat Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău la sfârșitul săptămânii trecute la Târgu Ocna, unde a participat la ședința Consiliului Local al acestui oraș. Acesta a amintit de ajutorul dat de Consiliul Județean la asfaltarea străzii Gălean, a drumului spre Mănăstirea Măgura (a cărui modernizare s-a realizat din bugetul propriu al CJ), precum și de asfaltarea, în urmă nu cu mulți ani, a drumului național Oituz – Pârgărești – Târgu Ocna. Referindu-se la numărul de turiști care vizitează Salina Târgu Ocna, consilierul local Ionel Ilie (care este și director al acestei firme), a dat pentru 2018 cifra de 265.000 și a subliniat faptul că în acest an, în primele patru luni, deja se înregistrează o creștere cu 12 la sută față de primul semestru al anului trecut.

În contextul situației actuale, în care de mai multe zile s-au reluat lucrările de reabilitare și asfaltare la strada Salinei, Sorin Brașoveanu s-a interest și dacă sunt întrunite toate elementele pentru finalizarea lucrărilor la această stradă, dar și dacă cei care efectuează lucrarea au capacitatea de a le finalize. „Am văzut că acum sunt lucrări care se execută la jumătate din distanța străzii, care e de 800 m! Această stradă este la fel de importantă ca și strada Aeroportului din Bacău, unde accelerăm ca până în august- septembrie, lucrările să fie finalizate!”, a mai spus președintele Brașoveanu în ședința CL Tg. Ocna.

Dispute legate de Ordonanța 114 a Guvernului României

De cealaltă parte, primarul orașului Târgu Ocna, Ștefan Șilochi a explicat că „realizarea asfaltării străzii Salina face parte dintr-un proiect prin care se asfaltează 12 străzi din Târgu Ocna. Strada Salina reprezintă 10 la sută din totalul acestui proiect, aici fiind și probleme de altă natură. Salina trebuia să funcționeze (a avut de livrat peste 1000 de tone sare, necesară deszăpezirii drumurilor în perioada rece), pentru că de aici se aprovizionează cu sare firmele de la Galați la Botoșani! Acum s-au reluat lucrările de asfaltare și singura problemă pe care o avem acum este cu Ordonanța 114 dată de Guvernul României! Nu avem în bugetul propriu sumele pentru cofinanțarea proiectelor! Trebuie ca să ne ajutați cu aceste sume, bugetul orașului Târgu Ocna fiind mai mic în acest an cu 40 000 mii lei! Cu prioritate constructorul va ataca drumurile de la Salina și Pârâul Vâlcica!” Acesta a prezentat și proiectele aflate în derulare, finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), prin Agenția Națională de Locuințe (ANL) și prin Compania Națională de Investiții (CNI), dar a accentuat și necesitatea alocării de resurse financiare pentru finalizarea acestora. Sorin Brașoveanu i-a răspuns însă că „Ordonanța 114 este o chestiune la nivel național care o să fie reglementată printr-un act normativ! Nu ne cramponăm de aceasta și nu avem voie să angajăm nici o cheltuială!”

Făcând cunoscute problemele cu care constructorii se confruntă, acționarul firmei ce realizează lucrările de asfaltare a celor 12 străzi (inclusiv str. Salinei), Nicu Șapcă a arătat că „lucrările sunt în grafic. Ne trebuie maximum două luni pentru finalizare, dar este nevoie de bani! Bugetul acestui proiect a fost consumat în procent de 98 la sută, la str. Salinei fiind executate și lucrări suplimentare deoarece a fost nevoie de o consolidare puternică, datorată faptului că este situată într-o zonă mlăștinoasă, cu izvoare!” Privind Ordonanța 114, același Nicu Șapcă a avut un alt punct de vedere: „Ea nu trebuie minimalizată pentru că produce efecte! Fondul de salarii a crescut cu 50 la sută și în construcții toate neajunsurile se descarcă în constructori, nu în altcineva! Este «un mare folclor>> să se minimalizeze acest act normativ! Trebuie încheiat un act adițional, pentru că s-a mărit volumul de lucrări. În două luni putem termina asfaltarea drumului la Salina Târgu Ocna, dar au fost lucrări ce nu puteau fi prevăzute inițial!”

Optimismul alungă toate dilemele

Sorin Brașoveanu a fost însă categoric: „Nu vreau să oprim lucrările pe strada Salinei! Trebuie să găsim cea mai rapidă soluție, să putem finaliza cât mai repede asfaltarea acestei străzi!” Pentru a afla și alte opinii pe această problemă acută, consilierul independent Constantin Roșeț (președintele de ședință), a dat cuvântul și altor aleși locali ai orașului. Gheorghe Iaru (PNL): „Salina este «certificatul de naștere» al orașului Târgu Ocna, dar mai sunt și alte străzi (cum este str. Maior Roșiță), pe care circulă și târg-ocnenii și turiștii, ce arată ca bombardate!” Săndel Măciucă (M 10): „Cine a stabilit ordinea asfaltării străzilor când strada Salinei este foarte importantă?”, iar răspunsul a venit de la Nicu Șapcă, care a precizat că „lucrările s-au executat în baza contractului depus”. Ionel Ilie (PSD): „Zona și drumul (ce însoțește pârâul Vâlcica) sunt tributare celor doi versanți, de unde se adună izvoarele. Unele din acestea au fost oprite datorită unor ziduri de sprijin iar soluțiile găsite de constructori au creat o lucrare durabilă, trainică, un drum gospodăresc! Orice lucru început trebuie să își găsească și un sfârșit. Să facem un efort susținut pentru asfaltarea, în sprijinul Salinei și a străzilor Daniela Caurea și Maior Roșiță, unde accesul este deficitar”. Consilierul local Ionel Ilie s-a declarat optimist și a concluzionat: „dacă se vor găsi soluții de rezolvare urgentă a problemelor de acum sunt convins că într-o lună și jumătate strada Salinei se va asfalta!”. Iar noi vom urmări îndeaproape acest subiect.

România va alege, pe 26 mai, 32 de deputați care vor reprezenta țara în Parlamentul European. Un al 33-lea parlamentar va primi mandatul după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – moment cunoscut sub numele de BREXIT.

Dacă Anglia ar fi reușit să negocieze ieșirea din UE înainte de alegerile pentru Parlamentul European, nu ar mai fi avut dreptul să participe la acest eveniment electoral iar locurile sale s-ar fi împărțit celorlalte țări. Cum BREXIT-ul nu s-a produs, Marea Britanie va trimite parlamentari la Bruxelles până când se va activa celebrul articol 50. Abia atunci va pleca la Bruxelles și al 33-lea europarlamentar român.

Au rămas 13

Inițial, au depus liste de candidați 23 de formațiuni politice românești. Zece dintre acestea nu au reușit să depună numărul de semnături necesare validării candidaturilor și au fost eliminate din cursa electorală. Astfel, pe buletinul de vot au rămas 13 formațiuni politice și trei candidați independenți. Buletinul de vot este unic pentru întreaga țară și cuprinde liste cu numele candidaților propuși de partide. Este, deci, un vot pe liste, nu unul uninominal. Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele candidatului independent pe care îl votează. Peste 18,9 milioane de alegători vor fi chemaţi la urne pe 26 mai. În ţară sunt organizate 1.269 de secţii de vot, în timp ce românii din diaspora pot vota la europarlamentare în 441 de secţii deschise în afara ţării.

Campania electorală

În timpul campaniei electorale primarii asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Poliţia locală asigură integritatea panourilor şi afişelor electorale amplasate legal, potrivit Biroului Electoral Central (BEC). În unităţile administrativ-teritoriale unde Poliţia locală nu a fost constituită, integritatea panourilor şi a afişelor electorale amplasate legal este asigurată de organele de ordine publică din Ministerul Afacerilor Interne. După data încheierii campaniei electorale, este obligatorie numai îndepărtarea materialelor electorale de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare. Conform deciziei BEC, îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare se dispune de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi se realizează prin persoanele desemnate de primar în acest scop. Prin continuarea propagandei electorale după data încheierii campaniei se înţelege afişarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip, precum şi difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate după 25 mai, ora 7.00. Utilizarea locurilor speciale pentru afişaj electoral este permisă numai pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri, precum şi pentru candidaţii independenţi.

Cine votează

Cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua de referinţă inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European. Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua de referinţă, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale. Alegătorii comunitari care în ziua de referinţă doresc să voteze la altă secţie de votare decât unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală specială votează numai dacă biroul electoral judeţean sau biroul electoral de sector confirmă, la solicitarea telefonică a preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, că au fost înscrişi în listele electorale speciale. Alegătorii comunitari care în ziua de referinţă se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde alegătorii comunitari înscrişi în listele electorale speciale. Nu pot vota pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European cetăţenii români care sunt înscrişi în listele electorale ale altor state membre. Aceştia pot vota doar listele/candidaţii din statul respectiv.

Votul

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare. După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia. La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial. Votarea începe la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Urna specială

Cererile alegătorilor netransportabili din motive de boală sau invaliditate prin care se solicită deplasarea urnei speciale se depun cel mai târziu în preziua alegerilor, potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central. Cererile scrise formulate de alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, însoţite de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, prin care se solicită deplasarea urnei speciale, se depun cel mai târziu în preziua alegerilor. Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale pot vota şi ele prin intermediul urnei speciale.

Ștefan a fost motivul care a dus la înființarea Asociației non-profit „Integrarea Copiilor cu Autism Bacău”, la începutul acestui an. O entitate ce urmărește să aducă un plus de bucurie copiilor cu nevoi speciale, dar și părinților acestor copii, speranța că integrarea socială este posibilă și pentru ei, dacă există suficientă dragoste, implicare, dăruire.

Obiectivul este de a le oferi acestor copii posibilitatea să interacționeze, într-un spațiu închis sau afară, să petreacă timp prețios jucându-se cu ceilalți, să râdă și să îi vadă pe alții râzând, să știe că nu sunt singuri; pentru că terapia 1 la 1 nu este suficientă. „Ideea de a înființa o asociație care să faciliteze întâlnirile dintre copii speciali, cu diferite forme de dizabilități, a crescut în mine încetul cu încetul, din necesitatea de a-i oferi copilului meu, Ștefan, diagnosticat cu autism, o bucățică din normalitatea vieții.

Am înțeles că de mine depinde calitatea vieții copilului meu, de strădania mea de a mă implica activ într-un proiect ce să aducă laolaltă copii ca al meu, care au nevoie de o atenție specială”, s-a destăinuit Ana Maria Pașcu, președinta Asociației „Integrarea Copiilor cu Autism Bacău”. Așa a început să caute sponsori pentru a organiza o primă petrecere pentru copiii cu nevoi speciale, un proiect intitulat „Petrecerile lui Ștefan”.

Lucrurile s-au legat cu ușurință, aproape au mers de la sine. După o simplă postare pe facebook, s-au strâns suficienți bani încât a reușit să închirieze un spațiu la Clubul „Hapciu’’ din Bacău. Iar proiectul s-a dezvoltat, astfel că până în prezent a reușit să organizeze șase astfel de întâlniri pentru copii speciali și pentru părinții acestora. Cei care doresc să participle la astfel de petreceri o pot contacta pe Ana Maria Pașcu pe facebook sau la numărul de telefon afișat pe rețeaua de socializare. Tot acolo este și numărul unui cont bancar pentru cei care doresc să facă donații.