O femeie de 41 de ani a murit, miercuri, după ce s-ar fi aruncat din ambulanţa cu care era transportată către spital, după un accident, informează televiziunile de știri.

Potrivit medicului Georgiana Andronic, din cadrul Serviciului de Ambulanţă Bacău, femeia de 41 de ani fusese preluată de un echipaj de pe Calea Moldovei, în noaptea de marţi spre miercuri, după ce ar fi intrat cu maşina într-un gard, iar în timpul transportului la spital, pacienta s-a aruncat din ambulanţă.

„În jurul orei 02.30 a venit un apel la 112, pentru o persoană ca agitată, care a intrat cu maşina într-un gard, pe Calea Moldovei, din municipiul Bacău. S-a deplasat la faţa locului un echipaj, asistent cu ambulanţier, care a preluat pacienta de la echipajul de Poliţie, aşezând-o în ambulanţă. În timp ce se deplasa spre spital şi în timp ce asistenta medicală completa date despre pacientă, aceasta s-a aruncat din ambulanţă şi şi-a produs un traumatism cranio-cerebral cu pierderea stării de conştienţă. Pacienta a fost transportată la Spitalul Judeţean Bacău, de aceeaşi ambulanţă. A decedat la spital, dimineaţa”, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, Georgiana Andronic, medic în cadrul SAJ Bacău.

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a declarat miercuri, într-o intervenție telefonică în cadrul Știrilor B1 TV, că în cazul femeii de la Bacău care a murit după ce a căzut din ambulanța cu care era transportată la spital este vorba despre ”o încălcare flagrantă a regulilor”, iar ”pedeapsa trebuie să fie pe măsură”.

”Regulile sunt foarte clare: pacientul nu are voie să fie lăsat singur pe targă în spatele mașinii. Este o încălcare flagrantă a regulilor. Acum doi ani s-a întâmplat un caz similar în Caraș-Severin, deci și asta ar fi trebuit să fie o învățătură de minte. Dar, trecând peste orice, este foarte clar că regulile nu s-au respectat. Din păcate, o persoană a decedat, pedeapsa trebuie să fie pe măsură. De altfel, există o echipă a Departamentului pentru Situații de Urgență care coordonează operațional serviciile de ambulanță la Ambulanța Bacău pentru a face o anchetă. Cu siguranță, am vorbit și cu domnul Raed Arafat, se va face o plângere penală”.

Femeia era de câţiva ani, profesoară de religie la o şcoală din Bacău. Medicii de pe Ambulanţă spun că avea un comportament ciudat atunci când au preluat-o. Paznicul unui restaurant a chemat ajutoare.

Înainte de a-i vota pe viitorii deputați ne gândim la așteptările pe care le avem și ne întrebăm cine le va împlini. Dar sunt realiste aceste așteptări? Ca să știm ce să cerem trebuie să știm ce pot face membrii Parlamentului European, ce rol are și cum funcționează această structură.

Toți cetățenii știu, probabil, că duminică, prin vot lor, vor alege persoanele care vor reprezenta România și pe români în Parlamentul European. Vor vota, de fapt, liste cu candidații desemnați de partide sau candidați independenți. Dar știu, oare, ce vor face aceștia la Bruxelles, ce rol are structura în care vor lucra? Răspunsul, pe scurt, e următorul: Parlamentul European este un organism legislativ al Uniunii Europene, ales în mod direct o dată la 5 ani, format din 751 de deputați. Birourile în care vor lucra parlamentarii se află în Bruxelles (Belgia), Strasbourg (Franța) și Luxemburg. Parlamentul European îndeplinește trei roluri: legislativ, bugetar și de control. Spre deosebire de aleșii din parlamentele naționale, membrii Parlamentului European nu propun acte normative. Doar Comisia Europeană are inițiative legislative, parlamentarii având sarcina de a le analiza, de a face rapoarte și de a vota pentru sau împotriva inițiativelor.

Aprobă legile și stabilește bugetul

Așadar, Parlamentul European nu inițiază, ci adoptă legislația UE, împreună cu Consiliul UE, pe baza propunerilor Comisiei Europene. De asemenea, ia decizii privind acordurile internaționale, extinderea UE, revizuiește programul Comisiei și îi cere să propună acte legislative. Rolul bugetar se referă la faptul că stabilește bugetul UE, împreună cu Consiliul, și aprobă cadrul financiar multianual, adică bugetul pe termen lung al Uniunii. Rolul de control e exercitat asupra tuturor instituțiilor europene. Parlamentarii aleg, prin vot, președintele Comisiei și colegiul comisarilor și pot determina Comisia să demisioneze, depunând o moțiune de cenzură. În plus, Parlamentul acordă descărcarea de gestiune, aprobând modul în care a fost cheltuit bugetul UE, analizează petițiile cetățenilor și formează comisii de anchetă, discută politicile monetare cu Banca Centrală Europeană, interpelează Comisia și Consiliul. Numărul deputaților din fiecare stat membru al UE este proporțional cu populația sa, dar nicio țară nu poate avea mai puțin de 6 parlamentari sau mai mult de 96, iar numărul total al acestora nu poate depăși 751, adică 750 plus președintele. Deputații sunt repartizați în funcție de formațiunea politică de care aparțin, nu de țara de proveniență.

Întâi discută în comisii, apoi în plen

Cum lucrează Parlamentul? Comisiile din fiecare domeniu (mediu, transport, energie etc.) examinează inițiativele legislative, iar deputații pot propune modificarea sau respingerea unui act legislativ, după ce discută legea în cadrul grupurilor politice. Deputații se reunesc în plen, la Strasbourg de regulă, pentru votul final pe marginea legislației și a amendamentelor propuse. Marea majoritate a legilor europene sunt adoptate în comun de către Parlamentul European și Consiliu, cele două structuri având aceeași importanță în multe domenii: energie, transport, guvernanță economică, imigrare, protecția mediului, protecția consumatorilor etc. În problemele speciale, cum ar fi cele privind fiscalitatea, Parlamentul European nu emite decât un aviz consultativ. În unele cazuri, Tratatul prevede că „procedura de consultare” e obligatorie, iar propunerea nu poate dobândi forță de lege decât dacă Parlamentul și-a dat avizul.

Petițiile se trimit on-line și prin poștă

Cetățenii și ONG-urile care doresc ca Parlamentul European să analizeze și să soluționeze o anumită problemă îi pot adresa o petiție prin poștă sau on-line. Prin poștă, petiția se poate expedia la adresa Parlamentul European, Chair of the Committee on Petitions, c/o PETI Secretariat, Rue Wiertz 60, 1047 Bruxelles, BELGIA. Pentru a trimite solicitarea on-line, intră pe portalul pentru petiții și completează un formular: https://petiport.secure.europarl.europa.eu/petitions/ro/registration/register. Subiectul petiției trebuie să vizeze o chestiune care ține de domeniul de activitate al UE: drepturile de cetățean european, aspecte legate de mediu, protecția consumatorului, libera circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor, piața internă, ocuparea forței de muncă și politica socială, recunoașterea calificărilor profesionale și alte probleme legate de punerea în aplicare a dreptului UE.

Dintotdeauna, societatea s-a construit întâi pe malul unei ape și s-a dezvoltat în jurul unei piețe. Așa e și la noi iar piața rămâne un loc de cinste. Zi de zi Piața Centrală e plină de oameni. Unii vând, alții cumpără. De preturi ce să vorbim? Sunt pentru toată lumea.

În continuare trufandalele sunt la mare căutare iar verdețurile sunt la loc de cinste, mai ales că ploile au adus belșug din acest punct de vedere. Cât despre ploi și grindina care a lovit acum două zile, oamenii sunt foarte îngrijorați.

„Așteptăm să se coacă cireșele și să le aduc la piață, dar după ploaia aia cu piatră nu cred că mai am recoltă anul ăsta. Ne-a bătut Dumnezeu”, spune o precupeață neagră de supărare. Alții iau lucrurile așa cum sunt și merg mai departe.

În altă ordine de idei, piața s-a umplut de căpșuni românești. Sunt crescute la solar, sunt mari și miros foarte bine. Prețul, de la 8,90 lei în sus, în funcție de aspect. În rest, piața e plină de marfă bună. Bani să ai și timp să alegi. Iar pentru cei care nu știu: cireșele sunt în continuare de trei ori mai scumpe decât banalele, chiar dacă sunt din import.

Un vis împlinit, Ansamblul „Roua Precistei” a prins contur în an centenar. Anul trecut, în 2018, a luat ființă, cu acte, un mic ansamblu ce își dorește să crească tinere mlădițe.

Ceea ce la început a fost o dorință de a petrece timpul liber în mod plăcut, de a dezvolta gustul pentru frumos, dar și dragostea pentru tradiții, pentru portul popular și cântecul și jocul nostru, a devenit încet-încet o obișnuință, o dorință de a face acest lucru săptămânal, copiii cerând oră de dans în program.

Astfel, vinerea a devenit zi de cântec, joc și voie bună, zi cu program prelungit pentru copiii Școlii Gimnaziale Filipești. Și ne numeam simplu, Grupul de „Dans și voie bună”. Și visam frumos, împreună, la ziua în care vom reuși să participăm la un concurs sau vom avea un spectacol al nostru. Spectacol, nu serbare. Cu pași mici, cu pași timizi, acea zi a venit.

Astăzi, cu mândrie ne spunem Ansamblu. Ansamblul „Roua Precistei” ! Izvorât din bucuria copiilor, din strădania lor de a învăța cât mai bine cântece și dansuri populare, din chipul lor senin și fericit când pe scenă… „iese bine”! Ce este „Roua Precistei”? E bucurie, e viață, e chip senin! Și… da, este și muncă!

În această muncă suntem sprijiniți acum de doi oameni buni, ce pun suflet alături de noi: doamna profesoară de canto, solista Mihaela Iordache Farcaș, și domnul coregraf Cătălin Adam, care împreună cu coordonatorul nostru, prof. Elena Delia Patrașcu, formează o echipă unită. Sperăm ca sub îndrumarea dumnealor să creștem frumos, aducând cinste și bucurie tuturor celor care de-a lungul timpului ne-au sprijinit.

„În calitate de primar al comunei Filipești nu pot decât să fiu mândru de tânărul ansamblu «Roua Precistei» înființat, poate nu întâmplător, în anul în care am sărbătorit Centenarul Marii Uniri. Comunitatea noastră are nevoie să își amintească de obiceiurile profund românești, doina și hora, care, de ce să nu recunoaștem, în ultimii ani au fost oarecum uitate în zona noastră, Filipești. Cu mare plăcere am observat cum aceste tradiții sunt reînviate de copiii noștri, a căror educație patriotică nu se face cu vorbe, ci cu fapte. Ei, cu bucuria și energia specifice vârstei, preluând datini și obiceiuri de la bătrânii comuntății, ne fac să fim mândri că suntem români.

Ca membru fondator al ansamblului, alături de ceilalți șapte membri, am susținut-o pe coordonatoarea acestuia, d-ra prof. Elena Delia Patrașcu, pe tot parcursul lui, de la înființare până la obținerea de fonduri. Îi admir tenacitatea, perseverența și dragostea cu care îi îndrumă pe acești copii. Ei sunt abia la început de drum, dar un început promițător. Îi vom vedea cu toții în primul lor spectacol, mult doritul spectacol la care au visat. Ne punem cu toții speranța în ei că vor fi mesagerii culturali ai comunei Filipești pe cât mai multe scene, la festivaluri și la evenimente specifice.”
Petrică Lungu, primarul comunei Filipești

Cu drag invităm pe toată lumea iubitoare de frumos și tradiții, duminică,
2 iunie 2019, la spectacolul nostru de debut, „Strop de rouă-n cânt și joc”. Vom avea cântece și dansuri populare – două suite, iar ca invitați pe: solista Mihaela Iordache Farcaș, Ansamblul Folcloric „Ca la noi”, profesor coregraf Robert Costrovanu, și trei tinere talente, solistele Anastasia Ciobanu, Paula Alexandra Hodea, care va fi și prezentatorul spectacolului, și Daria Hodea.
Vă așteptăm!

Primăria Poduri a sărbătorit marți, 21 mai, Ziua Poliției Locale. La eveniment au fost prezenți agenți ai Poliției Locale din municipiul Moinești și din comunele Zemeș și Asău.

„Evenimentul s-a bucurat de participarea fraților de peste Prut din comuna Cania. Totodată, Poliția locală Poduri a organizat si aniversarea «bunicii» noastre podurene, Elena Bibire, care a împlinit vârsta de 100 ani.

Vasile Pruteanu, noul nostru coleg, a depus jurământul! A fost un moment de o intensitate și emoție deosebită, unic pentru poliția locală a comunei noastre”, a mărturisit Diana Albu, primar.

Data de 21 mai a fost declarată Ziua Poliției Locale prin Legea 138, publicată în Monitorul Oficial în iunie 2015, care a modificat Legea politiei locale nr. 155 din 2010.

Președintele Consiliului Județean (CJ), Sorin Brașoveanu, și primarul municipiului Onești, Nicolae Gnatiuc, au semnat Contractul de asociere pentru reabilitarea Stației de ambulanță de la Spitalul Municipal „Sf. Luca”.

Valoarea acestui contract este de peste 1,7 milioane de lei, iar finanțarea vine în proporție de 95% de la CJ și de 5% de la Primăria Onești.

Proiectul prevede reabilitarea Stației de ambulanță de la Onești, dar și a atelierelor spitalului și a garajelor pentru ambulanțe.

„Sperăm să finalizăm lucrările în acest an. S-a dovedit, până acum, că parteneriatele dintre Primăria Onești și Consiliul Județean Bacău privind infrastructura medicală la acest spital au fost de succes. Pe lângă Centrul de Primiri Urgențe, s-au modernizat și cinci secții ale spitalului. Sper ca după finalizarea acestei din urmă investiții, următorul proiect să fie modernizarea și celelalte secții ale spitalului municipal, un proiect care va fi inițiat anul viitor”.
Nicolae Gnatiuc, primarul municipiului Onești

Lucrările la sensurile giratorii de la Şerbăneşti şi la reamenajarea zonei adiacente se apropie de final.

S-au montat 4000 de metri pătrați de pavele, la modernizarea trotuarelor (Calea Romanului, str. Tecuciului şi Bdul. Unirii) şi s-au turnat peste 12.000 de metri pătrați de asfalt special, pentru traficul greu.

1 de 12

De asemenea, au fost montați 16 stâlpi de iluminat public cu tehnologie economică LED.

Premierul Viorica Dăncilă a vizitat, miercuri, Insula de Agrement din Bacău, unde a urmărit stadiul fizic al proiectului de reabilitare şi modernizare a acesteia, precum şi lucrările de decolmatare a lacului din jurul insulei.

„Sperăm ca de această dată constructorul cât și toți cei implicați să se încadreze în termene și aceste obiective să devină realitate. Avem această abordare nu numai aici, în Bacău, ci în toată țară. Avem firme care se țin de cuvânt, care respectă termenele, dar, din păcate, avem și foarte multe situații în care firmele nu se încadrează în termenele stabilite. Cetățenii nu mai au răbdare, vor ca atunci când li se promite un lucru, acesta să fie gata la termenul stabilit. Acolo unde lucrările nu merg, i-am rugat pe toți miniștrii din cabinet și pe cei din administrația județeană să ia măsuri astfel încât acolo unde nu se țin de cuvânt, să reziliem contractele.”
Viorica Dăcilă, premierul României

Promisiune pentru 1 septembrie

„Am făcut un pariu cu iz competitiv că la 1 septembrie va «clipoci» apa în albia lacului de agrement iar jungla urbană va fi doar o amintire neagră pentru băcăuani. Ce nu s-a făcut în 5 ani se va realiza în 5 luni (aprilie- august 2019)”, a declarat senatorul Dragoș Benea.

„Vizita doamnei prim ministru Viorica Dăncilă are legătură doar cu faptul că acum un an am promis începerea lucrărilor și într-un fel ne-am ținut de cuvânt. Spun «într-un fel» deoarece a trebuit să plece de pe funcție fostul director Vamanu și din «albie» fostul constructor total neserios în raport cu acest obiectiv. Astăzi o firmă din județul Neamț – extrem de mobilizată – îmi dă încredere că vom finaliza în luna august lucrările”, a mai spus senatorul Benea.

„Conducând-o pe dna premier Viorica Dancilă la aeroport am oprit și la lucrările care se efectuează la str. Aeroportului. Și la acest proiect fac un rămășag cu toți băcăuanii și anume că lucrările de extindere și modernizare la str. Aeroportului vor fi finalizate în luna octombrie a acestui an”, a mai declarat senatorul de Bacău.

„Am alocat anul acesta fonduri pentru realizarea acestor obiective deoarece am considerat că atunci când promitem ceva, trebuie să ne ținem de cuvânt.”
Viorica Dăncilă, prim ministru

„Dacă tot suntem în campanie și dacă tot unii care se plimbau cu bicicletele acum trei ani pe aici și promiteau finalizarea Insulei și acum au vocea foarte ridicată (dar fac parte din fosta administrație liberală care a ținut acest obiectiv în paragină) n-am cum să nu spun că și la Centură, și la Insula de Agrement soluționarea pozitivă și favorabilă a acestor proiecte are legătură directă cu guvernarea PSD și la nivel local și la nivel național. Este un moment de campanie, e un moment în care politicienii vin în fața electoratului și aceste lucruri trebuie spuse.”
Dragoș Benea, senator de Bacău

Duminică, 26 mai, românii vor decide cine îi va reprezenta în Parlamentul European. Alegerile se vor desfășura între orele 7.00 și 21.00. Vor putea vota la secțiile la care sunt arondați în funcție de domiciliu, conform listelor electorale permanente, dar și în alte secții. Cetățenii care se vor afla, duminică, într-o altă localitate vor putea să voteze la orice secție, după ce vor prezenta un act de identitate și vor fi înscriși într-o listă suplimentară. Dreptul de vot se exercită în baza unui act de identitate valabil emis de statul român: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor școlilor militare.

Verificați de calculator!

Cetățenii care au vârsta de 18 ani, împliniți până duminică inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European. Nu au drept de vot „debilii sau alienații mintal puși sub interdicție și nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale”, arată AEP. La intrarea în secție, alegătorul va prezenta operatorului de calculator actul de identitate, iar acesta va introduce codul numeric personal în sistem. Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal va semnala dacă persoana nu a împlinit 18 ani, dacă i s-a interzis exercitarea dreptului de vot, dacă este arondată la altă secție, dacă alegătorul și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin etc.

În spitale, se va vota în urna specială

Alegătorul care din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secției de votare. Cetățenii netransportabili din motive de boală sau invaliditate trebuie să solicite în scris, până în preziua alegerilor, urna mobilă. Cererea trebuie să fie însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoana respectivă e netransportabilă. Tot pe bază de cerere pot vota în urna mobilă bolnavii internați în unități spitalicești și persoanele cu handicap (nedeplasabile), care sunt ocrotite în centre sociale de îngrijire și recuperare. În ziua votului, o echipă formată din cel puțin doi membri ai biroului electoral se va deplasa cu o urnă specială, ștampila cu mențiunea „VOTAT” și buletine de vot la locul în care se află alegătorul.

Închisoare pentru infracțiuni

Reprezintă infracțiuni prevăzute de Codul Penal, fiind pedepsite cu închisoare și interzicerea unor drepturi, împiedicarea exercitării drepturilor electorale, atacul asupra secției de votare, coruperea alegătorilor, votarea de mai multe ori sau fără drept, introducerea mai multor buletine în urnă, violarea confidențialității votului, falsificarea documentelor. De exemplu, „împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales” se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, iar atacul asupra secției de votare, cu închisoare de la 2 la 7 ani. Oferirea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o listă sau un candidat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Introducerea în urnă a mai multor buletine de vot se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. La fel este sancționată utilizarea unui act de identitate fals sau nul.
Silvia Pătrășcanu

Votul la Referendum este opțional

Odată cu alegerile pentru Parlamentul European, va avea loc și un referendum inițiat de președintele Klaus Iohannis. Spre deosebire de referendumul de toamna trecută, când se propunea o modificare a Constituției și rezultatul, în cazul în care se întrunea cvorumul, era obligatoriu, referendumul de duminică este unul consultativ, în sensul că rezultatul său nu este obligatoriu. Desigur, mai este și o mică paranteză în sensul că există multe voci care susțin că referendumul de duminică nu va putea fi validat deoarece se referă la modificări ale Constituției care nu sunt acceptate chiar de către Legea Fundamentală. Dincolo de aceste dileme, trebuie precizat din start că nici un alegător care se prezintă la secțiile de vot duminică, 26 mai, nu poate fi obligat să voteze pentru Referendum dacă el nu dorește.

Pot vota doar pentru europarlamentare sau pentru referendum?

Orice alegător poate opta să voteze pentru alegerile europarlamentare, pentru referendum sau pentru amândouă. Operatorul de tabletă are sarcina de a informa toți alegătorii cu cetățenia română cu privire la această opțiune. Prezența va fi înregistrată diferit pentru fiecare din cele două opțiuni, iar listele electorale folosite vor fi de asemenea diferite.

Alegătorii primesc un buletin pentru europarlamentare și două pentru referendum

Dacă un alegător optează să voteze pentru referendum va primi ambele buletine, neavând posibilitatea să refuze unul. Este interzisă părăsirea secției de votare cu buletinul de vot. Alegătorii comunitari (cu altă cetățenie decât cea română) nu pot vota la referendum. Un alegător care a votat doar pentru o opțiune se poate întoarce în aceeași secție de votare, pentru a vota pentru cealaltă (referendum sau europarlamentare) sau în altă secție, dacă nu mai este în localitatea unde este înregistrat.
Care sunt întrebările la care vom răspunde la referendum?

Cele două întrebări care vor fi incluse pe buletinul de vot sunt:

1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”
2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”
Alegătorii vor răspunde cu DA sau NU. Referendumul se va desfășura după regulile prevăzute în Legea 33/2007, pentru organizarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Câte urne de vot se vor folosi la alegeri și referendum?

Pe 26 mai se vor folosi trei urne staționare:
– una pentru alegerile europarlamentare
– câte una pentru fiecare întrebare de la referendum

Secţiile de votare din afara țării vor avea o singură urnă specială, în care vor fi introduse atât buletinul de vot de la alegerile pentru Parlamentul European, cât şi buletinele de vot de la referendum, urmând a fi separate după deschiderea urnelor. Urnele de vot vor fi inscripționate cu tipul buletinului de vot. Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare vor lua măsuri pentru inscripţionarea vizibilă corespunzătoare a urnelor şi vor da îndrumări alegătorilor pentru a introduce buletinele de vot în urnele destinate acestora. Introducerea buletinului în altă urnă nu atrage nulitatea acestuia!