La data de 14 mai a.c., polițiștii din cadrul Secţiei 5 Poliţie Rurală Răcăciuni au acţionat pe linia prevenirii şi combaterii faptelor de braconaj piscicol, a transportului si comercializării ilegale a peştelui.

Polițiștii din mediul rural au acționat pe raza comunei Răcăciuni, pe albia râului Siret, precum și pe principalele drumuri și căi de comunicații.

Cu ocazia activităţilor desfăşurate a fost identificată cantitatea de 76 de kg de peşte, de diferite specii, fără documente de provenienţă, precum şi 4 plase de tip monofilament, în lungime de aproximativ 300 de metri, care au fost ridicate în vederea confiscării.

Poliţiştii au întocmit trei dosare penale în care continuă cercetările sub aspectul comiterii infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art.64 din O.U.G. 23/2008.

Poliţiştii au depistat în trafic, pe DJ 252E, un autoturism condus de un tânăr de 30 de ani, din comuna Răcăciuni.
În urma controlului autoturismului efectuat de poliţişti a fost identificată cantitatea de 20 de kg de peşte, speciile crap şi caras, pentru care nu conducătorul auto nu deţinea documente legale.

Totodată, poliţiştii au identificat un atelaj hipo condus de un bărbat de 33 de ani, din comuna Orbeni, în care se afla un sac de rafie ce conţinea 53 de kg de peşte, speciile caras, crap şi plătică.

De asemenea, pe albia râului Siret, poliţiştii au depistat în flagrant, trei bărbaţi, cu vârste cuprinse între 17 şi 47 de ani, toţi din comuna Pânceşti, având asupra lor un sac de rafie în care se aflau 3 kg de peşte, specia caras, pentru care nu deţineau documente legale.

Cantitatea totală de 76 de kg de peşte a fost ridicată în vederea confiscării.

La data de 14 mai a.c., poliţişti din cadrul Biroului Rutier Oneşti au depistat în trafic, pe strada Calea Scutarului din localitate, un autoturism condus de către un bărbat de 52 de ani, din comuna Caşin.

Acesta a prezentat poliţiştilor un permis de conducere ce conţinea înscrisuri în limba maghiară, iar din verificările efectuate s-a stabilit că bărbatul nu deţinea permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

În cauză, poliţiştii au demarat o anchetă sub aspectul comiterii infracţiunilor de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană fără permis de conducere, complicitate la fals material în înscrisuri şi uz de fals.

O femeie de 50 de ani din Bacău a murit, marți seară, după ce a inhalat fum în propria locuință din cartierul Izvoare.

Conform ISU Bacău, în urmă efectuării primului ajutor, victima nu a răspuns manevrelor de resuscitare, fiind declarată decedată de către echipajul cu medic de la Serviciul Județean de Ambulanță.

Fumul a fost provocat de o oală cu mâncare uitată pe aragaz.

Se muncește intens în Dărmănești, unde autoritățile, împreună cu organizațiile și antreprenorii, vor fi gazde ale Târgului Gospodăriilor de Produse Montane numit „La porțile Nemirei”.

Deschiderea evenimentului va avea loc vineri, la ora 13,30, cu un cuvânt de întâmpinare rostit de Toma Constantin, primarul orașului, și discursurile invitaților. Vor fi vizitate standurile de preparate tradiționale, apoi va fi prezentat un concept nou, aparținând Asociației Crescători de Vaci Bălțata Românească tip Simmental, cu sprijinul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) din județul Bacău: „Abator containerizat și rulotă comercială mobilă”.

După teorie, se va trece la practică: degustare de produse locale în sala Ballroom, organizată cu sprijinul Primăriei, și un spectacol de folclor pe scena din piațetă. Sâmbătă, de la ora 10, oaspeții vor putea privi și cumpăra produsele gospodarilor din 14 localități, iar fermierii vor beneficia de ateliele de lucru privind organizarea de piețe, magazine și abatoare, urmate de discuții. Seara, toată atenția va fi îndreptată spre artiști. Pe scenă vor urca Brândușa Pavel, ansamblurile „Cununa Asăuanilor”, „Mugurașii agășeni”, „Zestrea” și grupul vocal Gheorghe Podoleanu.

„Fostele glorii” ale Bacăului, pe teren!

Duminică, crescătorii de animale vor fi invitați la seminarul „Soluții de dezvoltare pentru comunitățile rurale de munte”, susținut de dr. Radu Antohe, ASE București – Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului. Simultan, „La porțile Nemirei” vor avea loc inaugurarea Complexului Sportiv UZU Dărmănești și, de la ora 11, trei meciuri de fotbal: UZU Dărmănești – Fotbal Club Vulcănești din Republica Moldova, apoi un joc demonstrativ al fostelor glorii ale sportului băcăuan și un joc amical de divizia B între echipa locală și Fortuna Pleșeni. După premierea sportivilor, seara va aparține iarăși artiștilor.

Alți invitați, alte momente de plăcute emoții: Iuliana Covaci, Amalia Ferdeș, Anesia Colac, Ștefania Pătru, ansamblurile „Datini Trotușene” și „Zestrea” seniorilor. Evenimentul organizat de Primăria Dărmănești, GAL Valea Muntelui, Degustarium, Fabricat în Dărmănești și Livada Minunată va dura trei zile și trei nopți.

Moartea unei foste campioane la atletism din Italia, în care un român de 27 de ani este principalul suspect, cutremură întreaga peninsulă, informeaza PROTV.

Deşi iniţial se credea că este vorba de o sinucidere, autorităţile italiene au anunţat că românul a fost surprins în scenele şocante pe înregistrările camerelor de supraveghere din zonă. Femeia ar fi fost aruncată de pe un pod din centrul Romei, arată presa italiană. Suspectul, de loc din judeţul Bacău, a fost arestat.

Potrivit presei din Italia, tânărul român s-ar fi întâlnit cu Imen Chatbouri, – o italiancă de origine tunisiană şi fostă sportivă de performanţă – într-un bar din zona centrală a Romei. I-ar fi făcut avansuri însă fără prea mult succes. Aceasta ar fi plecat singură din local, iar românul ar fi urmărit-o până pe podul Sisto şi de acolo a aruncat-o peste gardul de protecţie, în râul Tibru. Camerele de supraveghere din zonă ar fi surpins întreaga scenă iar imaginile ar fi fost principalele probele ale poliţiştilor pentru a-l aresta pe român.

Familia acestuia, din judeţul Bacău, a aflat abia luni dimineaţă că tânărul se află în spatele gratiilor, acuzat de o faptă gravă. Ştefan a plecat în Italia în urmă cu 9 ani iar mama lui ştia că lucrează în construcţii. Mătuşa tânărului care este acum acuzat de crimă în Italia spune că aceasta ar mai fi fost în vizorul poliţiştilor în ţară, dar şi în peninsulă, pentru mai multe furturi.Ultima oară, individul a fost în România la finalul anului trecut. I-a spus mamei că i-au fost furate actele şi are nevoie de unele noi.

Femeia a vorbit ultima dată cu fiul ei în urmă cu 2 săptămâni, iar acesta i-a spus că ar vrea să plece în Anglia pentru că nu mai câştiga suficienţi bani în Italia. Presa din Italia l-a descris pe românul în vârstă de 26 de ani ca pe un adevărat Narcis, îndrăgostit de propria imagine şi de viaţa bună. Tânărul român avea 7 profiluri de Facebook şi toate abundă în fotografii de tip selfie în care el se afişează lângă maşini scumpe, numărând teancuri de bani şi chiar cu un pistol în mână.

Străinii care vor dori să viziteze Mânăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Răchitoasa, dar și băcăuanii care sunt evlavioși sau iubitori de cultură vor putea ajunge la acest lăcaș mult mai lesne. Serviciul Public Județean de Drumuri a propus încadrarea drumului comunal 50, care are peste doi kilometri, și a drumului de 300 de metri care duce la mânăstire în categoria celor de interes județean. Drept urmare, acestea vor fi modernizate din bugetul județului.

În comună se află Mânăstirea Răchitoasa, ansamblu care cuprinde Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, construită în 1697, zidul de incintă, din 1704, și alte clădiri din 1739, precum și Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli”, datând din 1634-1653, și Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, 1750, din Oprișești, toate trei fiind monumente istorice de interes național, atestate de Ministerul Culturii. Modernizarea celor două drumuri este în interesul comunității locale, dar și al județului deoarece va crește fluența traficului și numărul de pelerini care vor vizita ansamblul arhitectural. Mânăstirea „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită de spătarul Ilie Ianaki Tifescu în 1697, lângă bisericuța din lemn a cimitirului.

El a scris în testament că nimeni nu are voie să strice mânăstirea, iar de o va strica cineva, acela „să fie blestemat de Domnul Dumnezeu și de toți sfinții. Amin”. În 1729, Gavriil, fiul lui Ilie Ianaki, a închinat-o Mânăstirii Vatopedu de pe Muntele Athos.

La cutremurul din 1739, biserica s-a dărâmat și a fost renovată o sută de ani mai târziu. În 1863, după secularizarea pădurilor bisericești, Mânăstirea Răchitoasa a transformată în leprozerie (penitenciar „pentru oamenii fără căpătâi”), iar sub regimul comunist, în azil de bătrâni. Lăcașul a fost restaurat în 2015-2016 din fonduri europene, printr-un proiect care aparține starețului Eftimie și a cărui valoare a fost de 23 de milioane de lei. Investiția a fost sprijinită de Consiliul Județean Bacău cu 220.000 de lei.

Dacă ajungeți la Drobeta Turnu Severin și aveți o zi liberă în program, nu ratați o scurtă vizită în Serbia!

Pentru călătoriile de o zi , nu se cere pașaport. Dacă sunteți cu mașina, puteți intra în Serbia pe la Porțile de Fier. Este suficient buletinul și certificatul de înmatriculare. Ca bani, dacă nu aveți dinari, sunt buni euro dar și leii, pe care-i puteți schimba la Kladovo, orășelul de 5.000 de locuitori de peste Dunăre, din dreptul Severinului.

Dacă va învârtiți doar prin oraș, nici nu va trebuie roaming, se prind foarte bine rețelele de telefonie mobilă românești. Cursul de schimb oficial la BNR este de 24 de dinari pentru un leu; la casa de schimb obții 21. 100 de dinari reprezintă 4 lei. Cu 80 de dinari (puțin peste 3 lei) poți bea un esspresso pe o terasă amplasată pe un pietonal similar celui din Brașov.

Obiective turistice

Orașul este foarte curat și bine îngrijit și nu pentru că autoritățile ar face eforturi supraomenești, ci pentru că locuitorii nu aruncă gunoaiele pe jos. Există o adevărată obsesie pentru gazon; în parcuri sau pe faleza Dunării este plantat numai gazon care este tuns mereu. Orice obiectiv turistic este semnalizat atât în sârbă cât și în engleză, iar denumirile localităților sunt scrise atât cu litere chirilice cât și cu litere latine.

La Muzeul de Arheologie din Kladovo, situat chiar pe malul Dunării, taxa de intrare este de 200 de dinari (circa 8 lei) dar pentru grupuri se acordă o reducere de 50 la sută. Inscripțiile sunt atât în sârbă cât și în engleză, încât aproape că nu e nevoie de ghid. La câțiva kilometri de oraș se află piciorul podului lui Traian (avem și noi un picior pe malul nostru).

Sârbii au mai reconstruit, însă, și o bucată din poarta podului. La fața locului există un ghid care știe limba română. De acolo se pot cumpăra magneți de frigider, vederi chiar și băuturi alcoolice tradiționale și se poate plăti și cu lei.

Lepenski Vir

Sunt multe puncte de interes în zonă, dar nu trebuie ratat complexul arheologic de la Lepenski Vir. Aici a fost descoperita o așezare veche de 8.000 de ani, considerată a fi cea mai veche așezare urbană din Europa. Descoperit în 1965, complexul a fost acoperit cu o cupola de sticlă și oțel, pentru a proteja vestigiile. Intrarea costă 4 euro.

Se poate vizualiza un film scurt, subtitrat în engleză, despre modul în care a fost descoperită așezarea, există câteva computere pe care se poate vedea în realitate virtuală o reconstituire a localității. În afara complexului a fost reconstituită o colibă.

Restaurantul Panorama

Până la Lepenski Vir, situat într-un punct ce corespunde unui loc undeva între Svinița și Cozla de pe malul nostru, este obligatoriu să opriți o oră sau două la Restaurantul Panorama, din Tekija. Meniul este foarte prietenos cu noi, și nu doar pentru că este scris și în românește. Prețurile, ca peste tot în Serbia, sunt mult mai mici decât în România. O supă este 100 de dinari (4 lei), o ciorbă de pește foarte bună – 200 (8 lei).

Neapărat trebuie gustată pleskavița, 450 de dinari (18 lei, 300 de grame), care se servește cu ceapă și cartofi prăjiți. Cartofii nu sunt congelați. Kilogramul de friptură (miel sau porc) este 2.000 de dinari (80 de lei), o salată de roșii este 150 de dinari (6 lei), micii costă 450 de dinari (18 lei) porția de 300 de grame. Servirea este rapidă iar chelnerii vorbesc românește.

Serbia suferă de aceeași problema a depopularii ca și România. Cu diferența că ei au început să plece din țară din anii ’80. O bună bucată de vreme, s-au reîntors după ce făceau bani în Occident. De câțiva ani, însă, sârbii nu se mai întorc și preferă să vândă averea rămasă în țară la prețuri de nimic. O casă de 100.000 sau 200.000 de euro este vândută pe 15-20.000 de euro, cei care cumpără fiind românii. Unii își cumpără case de vacanță, însă, cei mai mulți se mută cu domiciliul și fac naveta în România. Viața este mai ieftină în Serbia.

Dar și veniturile sunt mai mici. O pensie medie este de 200 de euro iar salariul unui profesor începător este de 250-300 de euro. Dacă românii vin la sârbi pentru turism sau produse alimentare, sarbii vin în România pentru produsele electronice, care sunt mai ieftine la noi. Românii mai cumpără de la sârbi tractoarele agricole care nu mai sunt folosite de cei care pleacă din țară.