Dacă ajungeți la Drobeta Turnu Severin și aveți o zi liberă în program, nu ratați o scurtă vizită în Serbia!
Pentru călătoriile de o zi , nu se cere pașaport. Dacă sunteți cu mașina, puteți intra în Serbia pe la Porțile de Fier. Este suficient buletinul și certificatul de înmatriculare. Ca bani, dacă nu aveți dinari, sunt buni euro dar și leii, pe care-i puteți schimba la Kladovo, orășelul de 5.000 de locuitori de peste Dunăre, din dreptul Severinului.
Dacă va învârtiți doar prin oraș, nici nu va trebuie roaming, se prind foarte bine rețelele de telefonie mobilă românești. Cursul de schimb oficial la BNR este de 24 de dinari pentru un leu; la casa de schimb obții 21. 100 de dinari reprezintă 4 lei. Cu 80 de dinari (puțin peste 3 lei) poți bea un esspresso pe o terasă amplasată pe un pietonal similar celui din Brașov.
Obiective turistice
Orașul este foarte curat și bine îngrijit și nu pentru că autoritățile ar face eforturi supraomenești, ci pentru că locuitorii nu aruncă gunoaiele pe jos. Există o adevărată obsesie pentru gazon; în parcuri sau pe faleza Dunării este plantat numai gazon care este tuns mereu. Orice obiectiv turistic este semnalizat atât în sârbă cât și în engleză, iar denumirile localităților sunt scrise atât cu litere chirilice cât și cu litere latine.
La Muzeul de Arheologie din Kladovo, situat chiar pe malul Dunării, taxa de intrare este de 200 de dinari (circa 8 lei) dar pentru grupuri se acordă o reducere de 50 la sută. Inscripțiile sunt atât în sârbă cât și în engleză, încât aproape că nu e nevoie de ghid. La câțiva kilometri de oraș se află piciorul podului lui Traian (avem și noi un picior pe malul nostru).
Sârbii au mai reconstruit, însă, și o bucată din poarta podului. La fața locului există un ghid care știe limba română. De acolo se pot cumpăra magneți de frigider, vederi chiar și băuturi alcoolice tradiționale și se poate plăti și cu lei.
Lepenski Vir
Sunt multe puncte de interes în zonă, dar nu trebuie ratat complexul arheologic de la Lepenski Vir. Aici a fost descoperita o așezare veche de 8.000 de ani, considerată a fi cea mai veche așezare urbană din Europa. Descoperit în 1965, complexul a fost acoperit cu o cupola de sticlă și oțel, pentru a proteja vestigiile. Intrarea costă 4 euro.
Se poate vizualiza un film scurt, subtitrat în engleză, despre modul în care a fost descoperită așezarea, există câteva computere pe care se poate vedea în realitate virtuală o reconstituire a localității. În afara complexului a fost reconstituită o colibă.
Restaurantul Panorama
Până la Lepenski Vir, situat într-un punct ce corespunde unui loc undeva între Svinița și Cozla de pe malul nostru, este obligatoriu să opriți o oră sau două la Restaurantul Panorama, din Tekija. Meniul este foarte prietenos cu noi, și nu doar pentru că este scris și în românește. Prețurile, ca peste tot în Serbia, sunt mult mai mici decât în România. O supă este 100 de dinari (4 lei), o ciorbă de pește foarte bună – 200 (8 lei).
Neapărat trebuie gustată pleskavița, 450 de dinari (18 lei, 300 de grame), care se servește cu ceapă și cartofi prăjiți. Cartofii nu sunt congelați. Kilogramul de friptură (miel sau porc) este 2.000 de dinari (80 de lei), o salată de roșii este 150 de dinari (6 lei), micii costă 450 de dinari (18 lei) porția de 300 de grame. Servirea este rapidă iar chelnerii vorbesc românește.
Serbia suferă de aceeași problema a depopularii ca și România. Cu diferența că ei au început să plece din țară din anii ’80. O bună bucată de vreme, s-au reîntors după ce făceau bani în Occident. De câțiva ani, însă, sârbii nu se mai întorc și preferă să vândă averea rămasă în țară la prețuri de nimic. O casă de 100.000 sau 200.000 de euro este vândută pe 15-20.000 de euro, cei care cumpără fiind românii. Unii își cumpără case de vacanță, însă, cei mai mulți se mută cu domiciliul și fac naveta în România. Viața este mai ieftină în Serbia.
Dar și veniturile sunt mai mici. O pensie medie este de 200 de euro iar salariul unui profesor începător este de 250-300 de euro. Dacă românii vin la sârbi pentru turism sau produse alimentare, sarbii vin în România pentru produsele electronice, care sunt mai ieftine la noi. Românii mai cumpără de la sârbi tractoarele agricole care nu mai sunt folosite de cei care pleacă din țară.
