Răzvan Bibire

Fie că este sau nu campanie electorală, există unii care ne explică doct că românii pleacă în străinătate din cauză că nu mai suportă nemernicia unora, și că de vină pentru acest exil voluntar al unui procent atât de mare al populației ar fi doar factorul politic.

Explicația asta așa lejeră și foarte puțin argumentată s-a întins ca pecingenea și o găsim în diferite forme împrăștiată prin intermediul rețelelor sociale, de toate categoriile de vârstă, în funcție de interesul politic al momentului și de cine se află la Putere.

Problema cu acest gen de explicații este că nu ne ajută cu nimic deaorece, pornind de la premise false, nu au cum să ajungă să ne ofere adevăruri.

Dilema este alta: exodul populației se întâmplă și în țările vecine. Ungaria se confruntă cu o problema mai gravă decât România din acest punct de vedere. Serbia, țară din care oamenii au început să plece la muncă în Occident, înainte de 1990, pierde populație într-un ritm tot mai alert, Bulgaria, la fel. Tot estul Europei se depopuleaza, atras de salariile din vest.

Întrebarea care se pune este, însă, nu cine e de vină, ci dacă acest exod este unul programat sau este rezultatul întâmplării. Europa occidentală a început să aibă o problemă cu forța de muncă încă de la finele anilor ’80.

Creșterea speranței de viață a populației și a nivelului de trai au dus la un deficit demografic major. Populația a început să îmbătrânească și, pe de altă parte, a început să scadă numărul copiilor, ceea ce a determinat o penurie de forță de muncă iar asta a pus presiune pe costurile companiilor care se vedeau nevoite să crească salariile.

Această creștere s-a transferat în costurile produselor, care deveneau mai scumpe decât cele ale competitorilor asiatici, de exemplu. Era nevoie, deci, de mâna de lucru ieftină. A fost momentul în care esticii au început să migreze în masă spre țările occidentale.

Valurile masive de imigranți nu au potolit, însă, foamea de forță de muncă a Occidentului, ba, mai mult, a dus la golirea estului, zonă în care se infiltrase cu succes capitalul vestic.

Așa că am asistat la un al doilea val, cel african. Iarăși ne putem întreba: a fost ceva programat sau ceva întâmplător? Ar fi putut o forță politică internă, oricare ar fi fost aia, să împiedice valul migrator? Prin ce mijloace?