marți, 16 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1982

Tânără din Bacău, suspecta de meningo-encefalită, internata la Iași

O tânără în vârstă de 22 de ani care este suspectată de meningo-encefalită a fost internată în Spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi, a anunţat, vineri, managerul unităţii medicale, Carmen Dorobăţ.

Potrivit acesteia, tânăra este din judeţul Bacău şi a fost transferată în urmă cu câteva zile, în stare foarte gravă, la secţia de Terapie Intensivă a spitalului.

„Este meningo-encefalită. Nu avem încă agentul. O tratăm ca pentru orice, dar e mult mai bine pentru că nu mai este ventilată mecanic. A fost adusă de la Bacău, în urgenţă. Debutul bolii a fost brusc. Nu avem un anumit context din partea familiei care să ne conducă spre un anumit agent infecţios şi, ca urmare, am tratat-o ca pentru orice ar putea fi şi, între timp, vom avea şi alte rezultate.

Important este să fie mai bine. Are sigur meningo-encefalită. Nu pot să spun însă de care este, pentru că sunt foarte multe cauze. Aşteptăm rezultatele de laborator. Am luat probe pentru bacterii, virusuri. Ced că e ceva viral”, a declarat, pentru AGERPRES, Carmen Dorobăţ.

Meningo-encefalita este o afecțiune medicală care seamănă simultan atât cu meningita, care este o infecție sau inflamație a meningelor, cât și cu encefalita, care este o infecție sau inflamație a creierului.

Semnele meningo-encefalitei includ comportament neobișnuit, schimbări de personalitate și probleme de gândire. Simptomele pot include dureri de cap, febră, dureri în mișcarea gâtului, sensibilitate la lumină și convulsii.

Organismele cauzatoare includ protozoare, agenți patogeni virali și bacterieni.

„Spring Festival Gala”, un spectacol în limba chineză, la Ateneu

    „Spring Festival Gala” , spectacol în limba chineză, a fost organizat de profesoara Cheng Cheng, colaboratorii săi – elevi ai Colegiului Național „Ferdinand I” Bacău și învățătoarele Antohe Cristina – clasa a IV -a A, Istrate- Ștefănescu Adriana – clasa I, Ojog Maria – clasa a III-a, Vătămănescu Margareta – clasa a IV-a B.

    Elevii claselor primare, alături de elevii de gimnaziu și liceu de la Colegiul Național „Ferdinand I” Bacău au evoluat pe scena Ateneului din Bacău, vineri, 06 decembrie 2019, începând cu ora 15.00, unde au prezentat tot ceea ce au învățat în cadrul orelor săptămânale de limba chineză.

    Acestea au loc la Colegiul „Ferdinand I”, de câțiva ani, într-o colaborare frumoasă, fiind creată astfel Clasa Confucius, unică în județ.

    Poliția în acțiune

      Acţiune a poliţiştilor de la economic în Bacău

      Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Bacău au întocmit 3 dosare penale și au indisponibilizat bunuri în valoare de aproximativ 4.420 de lei, în urma unei acțiuni pe linia respectării drepturilor de autor şi de proprietate industrială.

      La data de 05 decembrie a.c., polițiștii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Bacău au acționat pe raza municipiului, în vederea prevenirii și combaterii faptelor ilicite în domeniul drepturilor de autor şi de proprietate industrială.
      Astfel, în urma activităților desfășurate, au fost verificate 35 de unităţi economice şi au fost aplicate 17 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 27.500 de lei.
      Poliţiştii au indisponibilizat în vederea confiscării 581 de lei şi articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, purtând însemnele de identificare ale unor branduri de renume în valoare de 4.420 de lei.
      Totodată, au fost întocmite 3 dosare penale reprezentanților unor firme, cercetările continuând sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute și pedepsite de Legea nr. 84/1998, constând în punerea în circulație a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare și care îl prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate.

      Mandate de executare a pedepsei închisorii, puse în aplicare de polițiști

      Ieri, 05 decembrie a.c., poliţiştii din Faraoani au depistat un bărbat de 41 de ani, din localitate, pe numele căreia exista un mandat de executare a pedepsei închisorii, emis de Judecătoria Pogoanele.
      Cel în cauză a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni pentru comiterea infracțiunii de conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului.
      Bărbatul a fost încarcerat în Penitenciarul Bacău.

      O patrulă de siguranţă publică din acadrul Secţiei 2 Poliţie Bacău au depistat un bărbat de 42 de ani, din localitate care poseda mandat de executare a pedepsei cu închisoarea emis de către Judecătoria Bacău.
      Cel în cauză a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani şi 11 luni pentru comiterea de infracțiuni la regimul rutier.
      Bărbatul a fost încarcerat în Penitenciarul Bacău.

      Prins în flagrant de poliţişti după ce ar fi sustras un telefon mobil

      Poliţiştii de investigatii criminale din Bacău au depistat în flagrant, un tânăr de 27 de ani, din localitate, având asupra sa un telefon mobil pe care l-ar fi sustras de la un bărbat aflat într-un mijloc de transport în comun.
      Tânărul este cercetat penal pentru comiterea infracţiunii de furt calificat şi a fost reţinut de poliţişti pentru 24 de ore.
      Recomandăm doamnelor şi domnişoarelor să fie mai precaute la modul în care poartă poşeta: întotdeauna aceasta să fie imobilizată de braţ sau să o ţină în partea din faţă a corpului, lipită de haină. Bărbaţii ar fi bine să poarte portofelul într-un buzunar interior, în partea din faţă, cât mai aproape de corp ! În nici un caz nu purtaţi banii în buzunarele din spate sau în cele laterale !!
      La cumpărături nu purtaţi portofelul în plase, iar în mijloacele de transport în comun sau atunci când staţi la rând pentru cumpărături, nu vă înghesuiţi şi nu permiteţi să fiţi înghesuiţi, pentru că veţi avantaja hoţii!
      Furturile din buzunare şi genţi se comit în special în locurile aglomerate. Dacă sunteţi împins ”din greșeală” în astfel de locuri, verificaţi-vă imediat buzunarul unde țineți banii sau geanta, pentru a fi siguri că nu sunteţi victima tertipului unui hoţ!

      Noi ghișee de eliberare a certificatelor de cazier la Buhuși, Comănești, Dărmănești și Târgu Ocna

        În vederea facilitării obținerii certificatului de cazier judiciar și a reducerii timpului de așteptare la ghișeele de lucru cu publicul existente la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău, Poliției municipiului Onești și Poliției Municipiului Moinești, Poliția Bacău vine în întâmpinarea cetățenilor prin operaționalizarea unor noi ghișee de eliberare a certificatelor de cazier judiciar.

        Astfel, începând cu data de 09.12.2019 cetățenii se vor putea adresa și Polițiilor orașelor Buhuși, Comănești, Dărmănești și Poliției stațiunii Tîrgu- Ocna pentru eliberarea certificatelor de cazier judiciar, astfel încât cetățenii vor avea posibilitatea de a-și ridica la nevoie acest document cât mai aproape de localitatea de domiciliu.

        La nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău au fost luate toate măsurile organizatorice și de pregătire a personalului, astfel încât activitatea de eliberare a certificatelor de cazier judiciar să se desfășoare și de la sediile Polițiilor orașelor Buhuși, Comănești, Dărmănești și Poliției Stațiunii Tîrgu Ocna. Astfel, la nivelul celor 4 sedii de poliție menționate vor funcționa stații de lucru operate de lucrători specializați, care vor permite eliberarea certificatelor de cazier judiciar atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoane juridice.

        Pentru a obține un certificat de cazier judiciar, orice persoană fizică peste 14 ani, poate depune personal cererea-tip, cu datele complete de stare civilă și motivată, la orice sediu în care există ghișeu de cazier judiciar.

        Acte necesare:

        cererea tip completată;
        actul de identitate (cartea de identitate, buletinul de identitate, paşaport, cartea de identitate provizorie şi certificat de înregistrare a cetăţenilor U.E., carte de rezidenţă permanentă, permis de şedere temporară sau permanent), aflat în termen de valabilitate.
        În situația în care certificatul de cazier judiciar se solicită pentru un minor de până la 14 ani, acesta se poate obține de către părinte / tuture, sau de către un împuternicit al acestora.
        Acte necesare:
        cererea tip completată;
        actul de identitate al părintelui / tutorelui, în copie și originalul;
        certificatul de naștere al minorului, în copie și originalul.

        În situaţia în care cererea se depune prin împuternicit, aceasta va fi însoţită de copia actului de identitate a solicitantului, copia actului de identitate a împuternicitului şi de procura autentificată în condiţiile legii. Conţinutul procurii trebuie formulat în termeni clari, din care să rezulte persoana care a fost mandatată, scopul şi durata mandatului. Procurile întocmite în Republica Moldova sau de ambasadele Republicii Moldova, în limba română, sunt acceptate ca valabile fără vreo altă supralegalizare.

        ALTE INFORMAȚII DE INTERES

        Persoanele domiciliate în străinătate pot solicita eliberarea certificatului de cazier judiciar prin misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României.
        Certificatul de cazier judiciar se eliberează, de regulă, pe loc sau în cel mult 3 zile de la data solicitării, în cazurile în care cererea-tip este depusă în România.

        Pentru situaţiile în care cererea este depusă prin misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, certificatul de cazier judiciar se eliberează în cel mult 30 de zile de la data depunerii, iar în cazul adeverinţelor în termen de 10 zile de la data solicitării.
        Documentele sunt valabile 6 luni de la data primirii şi numai în scopul pentru care au fost eliberate.

        Astfel, la nivelul judeţului Bacău sunt înfiinţate şi funcţionează un număr de 7 ghişee de cazier judiciar după cum urmează:

        punctul de lucru de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău, str. Alexei Tolstoi nr. 2 după următorul program: de luni până joi între orele 08.00 – 15.00, pentru persoanele născute în România şi străinătate;

        punctul de lucru de la Poliţia Municipiului Oneşti după următorul program: luni – miercuri între orele 08.00 – 12.00, joi între orele 11.00 – 14.00 şi vineri între orele 10.00 – 12.00, pentru persoanele fizice născute în România;

        punctul de lucru de la Poliţia Municipiului Moineşti după următorul program: luni – miercuri între orele 08.00 – 12.00, joi între orele 11.00 – 14.00 şi vineri între orele 10.00 – 12.00, pentru persoanele fizice născute în România;

        punctul de lucru de la Poliţia orașului Buhuși după următorul program: luni – vineri între orele 09.00 – 11.00, pentru persoanele fizice născute în România;

        punctul de lucru de la Poliţia orașului Comănești după următorul program: luni – vineri între orele 10.00 – 12.00, pentru persoanele fizice născute în România;

        punctul de lucru de la Poliţia orașului Dărmănești după următorul program: luni – vineri între orele 09.00 – 11.00, pentru persoanele fizice născute în România;

        punctul de lucru de la Poliţia stațiunii Tîrgu Ocna după următorul program: luni – vineri între orele 08.00 – 10.00, pentru persoanele fizice născute în România.

        Consacrarea altarului și sfințirea lucrărilor la Biserica „Sf. Nicolae” GALERIE FOTO

          Primarul Bacăului l-a convins pe Victor Ponta să rezolve problema finanțării Thermoenergy

            Primarul Bacăului a anunțat că parlamentarul Victor Ponta a promis să sprijine la nivelul Parlamentului ideea ca producătorii de energie termică din mai multe orașe, între care și Thermoenergy, să fie preluați de Ministerul Economiei.

            „Am spus mereu că Thermoenergy atârnă ca o piatră de moară de gâtul Bacăului. În fiecare an, orașul trebuie să plătească SUME IMENSE pentru a subvenționa agentul termic de care beneficiază doar 15.000 din cele 67.000 de apartamente din municipiu.

            Anul acesta ar trebui ca Bacăul să plătească 72 de milioane de lei, ceea ce înseamnă jumătate din bugetul de venituri al orașului.

            Soluția, am spus nu o dată, este ca Guvernul, prin Ministerul Economiei, să preia aceste unități și să le asigure funcționarea, așa cum, de fapt, au fost la început și cum au fost proiectate.

            Ca exemplu, furnizorii centralizați de energie termică din București și Constanța sunt finanțați direct de la bugetul de stat. Daca aceste orașe nu pot susține cheltuielile pe termie, Bacăul și alte orașe mai mici, cu atât mai puțin o pot face”, spune primarul Cosmin Necula.

            Victor Ponta este primul parlamentar interesat de această problemă și ne-a anunțat că va începe consultări cu parlamentari de la toate partidele pentru a se putea rezolva această situație care, practic, blochează dezvoltarea oricărui oraș, condamnându-l la stagnare.

            O Europă mai aproape de cetățeni

              Comisia de Dezvoltare Regională a Parlamentului European a prezentat miercuri un studiu ce evaluează rolul acestei instituții în domeniul politicii de coeziune, dat fiind faptul că Tratatul de la Lisabona a introdus o procedură de „co-decizie” prin care Parlamentul și Consiliul au competențe egale în acord cu reglementările fondurilor structurale și de investiții ale UE.

              Rolul Parlamentului European în domeniul politicii de coeziune a evoluat pe o perioadă lungă de timp. Originile acestei politici pot fi identificate în viziunea statelor membre fondatoare, astfel cum este stabilit în Tratatul de la Roma: „Comunitatea trebuie să urmărească reducerea disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni”. Un pas important a fost definirea obiectivului de „coeziune economică și socială”, care caută să reducă întârzierea regiunilor slab dezvoltate, astfel minimizarea diferențelor dintre regiuni. Aceeași lege a pus bazele actualei politici de coeziune, fondul european de dezvoltare regională (FEDER) și Fondul social european (FSE) devenind pilonii principali ai fondurilor moderne-structurale.

              Alte evoluții au inclus crearea de noi fonduri UE, cum ar fi Fondul de coeziune (CF) pentru sprijinirea proiectelor în domeniile infrastructurii de mediu și de transport din statele membre cele mai puțin prospere.

              Pentru a atinge obiectivele de coeziune și pentru a răspunde nevoilor diverse de dezvoltare în toate regiunile UE, CP este susținut cu 351,8 miliarde EUR – aproape o treime din bugetul total al UE – în perioada 2014-2020.

              Membrii Comisiei de Dezvoltare Regională au concluzionat că este nevoie de o politică de coeziune puternică, de o Europă mai aproape de cetățeni, care să pună accentul pe inovare, climă și mediu.

              „Pușculița cu dulciuri” – Inovație, Mister, Calitate

                Cofetărie apărută din pasiune pentru dulciuri și respect față de băcăuani.
                Să faci un tort de ciocolată nu pare să mai fie o problemă în ziua de azi. Să faci, însă, un tort de ciocolată cu adevărat magic, care să iasă din oferta banală a vreunui laborator de cofetărie din Bacău, iată adevărata provocare căreia i-a răspuns Alina Pușcuță prin deschiderea cofetăriei „Pușculița cu dulciuri” care este amplasată pe strada Ștefan cel Mare nr. 28.

                „De la 12 ani, prepar dulciuri, deci a fost, cumva, visul meu dintotdeauna: să am o cofetărie care să fie a mea. Amuzant e că, de fiecare dată, de Crăciun, soțul meu aproape că divorța de mine când vedea dezastrul din bucătărie. Îmi plăcea așa de mult ce făceam, încât le pregăteam tuturor prietenilor noștri câte ceva dulce. Și atunci mi-a propus să fac ceva cu pasiunea mea, să-i dau plus valoare, cumva”, își începe povestea Alina Pușcuță, inițiatoarea dulcelui proiect de pe „Ștefan cel Mare”.

                Prin urmare, primul pas a fost accesarea unor fonduri prin Programul guvernamental destinat tinerilor aflați la prima lor afacere, Start Up Nation. În mod evident, finanțarea nu a fost de-ajuns, așa că necesarul de bani pe care-l implica o afacere de acest gen a fost completat din resurse proprii. Efortul celor doi tineri frumoși și, mai ales, ambițioși, soț și soție, care au gândit proiectul, a fost de două ori peste suma primită ca sprijin de la stat.

                Rețetare vechi… și noi
                Trebuie spus, încă de la început, că tinerii noștri au afaceri în alte domenii, care le aduc suficiente satisfacții materiale, astfel încât să nu transforme, musai, și „Pușculița cu dulciuri” într-o… fabrică de făcut bani. Așa că, din start, au adoptat ca principii de neclintit atât păstrarea respectului față de oameni, cât și rețeta. Prin urmare, aflu că folosesc rețetare vechi, din 1963, adunate de o celebră cofetară, pe lângă unele noi, inventate și testate în prealabil, de ambițioasa Alina. De altfel, produsele sunt în așa fel aranjate în vitrină încât clientul să știe ce cumpără, dulciurile clasice -„Diplomat”, „Amandină”, „Boema”, „Cartof”sau „Savarină” ocupând partea stângă a spațiului protejat de sticlă (evident, fără nicio legătură cu regimul politic al acelor vremuri), iar „inovațiile” – „Dome”, „Fantezie”, „Oreo”, „Fistic” etc, partea dreaptă.

                „De multe ori, merg în cămară, mă așez pe un scaun și privesc la produse, întrebându-mă ce mai fac azi. Așa îmi vin ideile, nu folosesc niciun rețetar. Apoi, merg în laborator și încerc să combin gusturile până ce iese ceva care să îmi placă. Nu îmi reușește mereu, drept dovadă că, recent, am aruncat vreo 30 de kilograme de marfă, tocmai pentru că nu era conformă cu așteptările, căutările noastre. Până și angajaților le recomandăm să încerce, să testeze, chiar dacă vor greși, nu e un dezastru. Numai așa cred că putem evolua”, ne destăinuie Alina Pușcuță.

                „Cât valorează un om? Cât cuvântul lui! ”
                Unul dintre marile avantaje ale cofetăriei de pe „Ștefan cel Mare” este, de departe, absența cu desăvârșire a aditivilor alimentari (inclusiv a coloranților) sintetici. „Am promis clienților că nu le vom înșela așteptările. Ne-am asumat asta încă de la început.
                De altfel, noi avem o vorbă care ne-a caracterizat toată viața și pe care le-am spus-o mereu copiilor noștri: «Cât valorează un om? Cât cuvântul lui!». Or, dacă am promis ceva, ne vom ține de cuvânt”,
                spune Alina. Așadar, demnă de subliniat este îndărătnicia de a utiliza la prepararea prăjiturilor doar ingrediente naturale (ouă în loc de praf de ouă, lapte, și nu lapte praf, smântână „organică”, nu „vegetală”), inclusiv pentru colorarea dulciurilor fiind folosiți pigmenți obținuți din fructe. În aceste condiții, este posibil ca unor clienți să le lipsească acele produse strident colorate, în nuanțe așa-zis de neon, turbate, cu aspect vulgar, profund artificial, prezente mai peste tot. În schimb, vor fi cuceriți de gustul extrem de autentic, al copilăriei, părinții fiind, în mod cert, liniștiți că ai lor copii vor avea în farfurie un produs „sănătos”.

                „Drept e că frișca vegetală, de exemplu, se așează mult mai bine pe blaturi, o știe orice cofetar. Dar, orice ai face, nu poți înlătura gustul acela de…«plastic». Puțini știu că margarina are 26 de elemente care se găsesc și în…vopsea. De asta folosim frișcă naturală, care, evident, crește costul prăjiturii cu 66 la sută. Asta e! Am promis că nu ne batem joc de clienți și asta facem. Pe de altă parte, e bine de știut că noi nu vindem sirop. Asta e ceea ce cred că, iar, ne diferențiază față de alte cofetării. Știți că un kilogram de sirop – apă, zahăr și ceva esențe – costă 1,5 lei? Îl încorporezi în blat și îl vinzi cu…70 de lei. Mega afacere, nu?!”, îmi strecoară șugubăț antreprenoarea..

                De altfel, buna intenție, sinceritatea, transparența afacerii sunt garantate cumva și de spațiul din sticlă prin care clienții pot observa cu ușurință metodele și etapele parcurse în laborator până la obținerea apetisantelor produse expuse mai apoi în vitrine.

                Buni samariteni
                Apoi, un alt atu este dat de ambiția de a le oferi clienților produse cât mai proaspete care nu apucă să „împlinească” nici măcar o zi sau două de la momentul preparării. „Orice afacere nouă presupune alocarea de timp, motiv pentru care de multe ori mă apucă miezul nopții preparând dulciuri pentru a doua zi. Pentru că am considerat că tot ce punem în vitrine trebuie să fie foarte proaspăt. Pe de altă parte, și practica mi-a dovedit că altfel se comportă produsele abia preparate, în comparație cu cele făcute cu o zi în urmă și ținute la frigider până a doua zi. Vă spun, își pierd din acel gust pe care toți ni-l dorim”, mai spune Alina Pușcuță. Așa se face că, în cele mai multe cazuri, produsele care nici măcar nu au depășit termenul de valabilitate ajung sub formă de donații la băcăuani fără prea mari posibilități materiale.

                Dependență
                Interesant este că la cofetăria „Pușculița cu dulciuri” nu ajung neapărat băcăuanii cu venituri peste medie, ci mai curând pofticioșii cu bani mai puțini, dar care vor să aibă în farfurie ceva „curat”. De multe ori, Alina, sufletul cofetăriei, este printre clienți, încercând să afle ce anume le-ar plăcea să regăsească în vitrinele cu dulciuri.
                În plus, deși unitatea a fost deschisă destul de recent, deja sunt băcăuani care bat cale lungă prin Bacău ca să ajungă la cofetăria cu dulciurile preferate. 0749.455.277 sună continuu… Semn clar că produsele de aici creează cumva…dependență.

                Permis de conducere gratuit, pentru tinerii defavorizați

                  Fundația Pentru Comunitate a lansat ediția a V-a a programului „Permis pentru viitor”, susținut de MOL România. Prin intermediul acestuia, organizatorii acoperă costurile obținerii permisului de conducere de orice categorie pentru tinerii cu posibilități materiale reduse.

                  „Pentru al cincilea an consecutiv reușim să fim alături de tinerii din medii defavorizate, care au nevoie și doresc să obțină permisul de conducere. Rezultatele obținute în edițiile anterioare ale acestui program au dovedit utilitatea și succesul acestei inițiative. Majoritatea beneficiarilor sunt tineri pentru care permisul de conducere obținut cu sprijinul nostru poate însemna acces la un loc de muncă și, automat, șansa la o viață mai bună”, declară Camelia Ene, MOL România.

                  Se pot înscrie tinerii cu vârste cuprinse între 17 și 25 de ani care doresc să obțină permis de conducere de orice categorie: B, C sau D, inclusiv tractoare agricole sau forestiere, troleibuze și tramvaie.

                  La ediția trecută, din județul Bacău au fost desemnați câștigători trei tineri: Mărioara Elena Adochiței, Andreea Nemțanu și Vlăduț Cobzariu.

                  Prima șoferiță de TIR din program

                  Evenimentul de lansare s-a desfășurat la sediul Consiliului Tinerilor Instituționalizați din București, în prezența a nouă tineri care la edițiile precedente au beneficiat de sprijinul financiar oferit și au obținut permis de conducere.
                  „Animată de puternica dorință de a-mi depăși condițiile materiale și sociale în care am crescut, printre altele mi-am stabilit obiectivul de a obține permis de conducere categoria C, iar mai apoi categoria E și certificatul de competență profesională – atestat. Costurile fiind mult prea mari pentru a fi finanțate din fonduri proprii sau prin împrumuturi la care aș avea acces, m-am înscris în acest program”, a declarat Angela Negru, prima beneficiară a programului care obține permis de conducere TIR.

                  În cadrul celor patru ediții ale programului de până acum, 69 de tineri au obținut permis de conducere. Alți 57 de beneficiari sunt programați pentru susținerea examenului sau se află în diferite faze ale cursurilor școlii de șoferi.

                  Înscrieri online și prin poștă

                  „Începând din acest an solicitările de finanțare se pot transmite online, dar având în vedere și condițiile celor care nu dispun de instrumente de comunicare electronică, primim înscrieri și prin poștă, pe suport de hârtie. Pe perioada de înscriere, timp de două luni, asigurăm informare permanentă pentru cei interesați.

                  Este important ca fiecare solicitant să-și găsească un mentor, un îndrumător pentru perioada cursurilor școlii de șoferi și a pregătirii pentru examen. Așteptăm solicitări motivate clar, din care să reiasă necesitatea și beneficiul scontat al obținerii permisului de conducere”, a precizat András Imre, director executiv al Fundației Pentru Comunitate.
                  Solicitările de finanțare pot fi depuse până pe 25 ianuarie 2020. Mai multe detalii despre programul „Permis pentru viitor” și formularul de înscriere se pot descărca de pe site-urile www.pentrucomunitate.ro și www.molromania.ro.

                  Karate/ Open SKDUN: Final de an reușit

                  Karateka CS „Dan Botezatu” Bacău au încheiat 2019 la Focșani, gazda Openului României SKDUN. La competiția organizată de sensei Daniel Fusaru și CS „Satori”, cu sprijinul Consiliului Local, băcăuanii pregătiți de Ionuț Cășeru s-au prezentat cu patru sportivi. Bilanțul? Patru medalii.

                  Ioan Miron a cucerit aurul la proba kumite juniori și argintul la kata juniori, Miruna Radu a obținut bronzul la kumite cadete, în timp ce Ioana Năstase și-a trecut în cont bronzul la kumite minicadete. Al patrulea competitor băcăuan, Răzvan Cioltan s-a oprit în drumul spre medalii.

                  „Un final de an reușit pentru noi, cu o participare la un campionat puternic, organizat ireproșabil de sensei Fusaru, la care, din păcate, nu am putut prezenta decât patru sportivi”, a declarat antrenorul Ionuț Cășeru, care a făcut și o scurtă analiză a lui 2019:

                  „A fost un an greu, cu multe accidentări, dar elevii mei au demonstrat încă o dată că acest club este în elita karate-ului național și că avem rezerve pentru a duce mai departe numele unui mare campion de karate al Bacăului, Dan Botezatu”.

                  Am ajuns la mâna străinilor?

                  Am vrut întotdeauna să cred că formula „Nu ne vindem țara!” nu se adeverește la propriu, deși pe această temă se fac atât de multe comentarii. Văd, totuși, că la mijloc sunt mereu destule interese economice, materiale, chiar și politice, iar astfel de lucruri mă oripilează.

                  Văd, evident, că multe dintre valorile noastre materiale (și nu numai!) au căpătat, cu timpul, pașapoarte occidentale sau din alte zone ale lumii. Am asistat, deci, alături de toți concetățenii mei, la modul în care întreprinderi întregi, resurse ale solului și subsolului au trecut în mâini străine.

                  Dar am crezut, cel puțin pentru scurt timp, că apariția „capitalului străin” va aduce și la noi resursele financiare de care avem nevoie să devenim și mai importanți economic decât am fost.

                  Astăzi parcă nu mai cred așa ceva!

                  Am asistat la pătrunderea corporațiilor străine în multe domenii. Am râs, în primii ani de după 1989, de buticurile și „cașcarabetele” unor comercianți autohtoni care au umplut orașele, dar și satele, cu fel de fel de „cotețe” comerciale. Cu timpul, acestea au dispărut, cum au dispărut și bietele magazine de la parterul blocurilor de locuințe, cum au dispărut însă și mari magazine „socialiste”. Au venit în locul lor marile lanțuri comerciale străine.

                  Să nu fiu cârcotaș, trebuie să spun că mai avem și noi, românii, investitori, industriași, comercianți de talie mare. Avem și noi angajatorii noștri!

                  Dar, un top „al celor mai mari angajatori din România anului 2019”, făcut public de un site de business de la noi, ne arată cu totul altceva. N-am găsit în niciun domeniu din top un nume românesc. O fi fost vreunul, pe care nu-l cunosc, dar nu prea cred.

                  Până la urmă, deci, suntem tot la mâna străinilor. Și noi, în țară, și cei care muncesc, pe brânci, pe afară.

                  Judo/ Cupa „Onești”: Mai e până la vacanță

                  Competiții la foc automat pentru judoka antrenați la CSM Bacău de Dorin Cruceanu. 20 dintre aceștia au participat, recent, la cea de-a zecea ediție a Cupei „Onești” derulată pe municipiul de pe Trotuș. „CSMeii” au cucerit opt medalii, dintre care două de aur prin Ana Lucia Patea și Roxana Radu, una de argint, prin Denisa Ursache și cinci de bronz, adjudecate de Ariana Nichituș, Mălina Lupu, Angelina Ofileanu, Mădălina Hriscu și Tudor Varvaroi.

                  Inventarul rezultatelor a fost completat cu două locuri 5 obținute de Alexandru Popovici și Rebeca Bejan. Pe lângă competiția în sine, Cupa „Onești” a inclus și un stagiu de pregătire alături de dublul medaliat olimpic în 1996 si 2000, italianul Girolamo Giovinazzo.

                  „A fost o competiție reusită si un stagiu de bun augur”, a sintetizat Dorin Cruceanu, ai cărui sportivi nu-și pun încă judogi-urile în cui. Până să vină vacanța, „CSMeii” își continuă seria participărilor competiționale la Festivalul de judo de la Bucuresti, apoi la turneele de la Ploiești și Iași.

                  25 de ani de Barleta, sărbătoriți de angajații fabricii de ambalaje

                  Zi de mare sărbătoare pentru toți angajații Barleta care, împreună cu întreg board-ul companiei, au marcat cei 25 de ani de existență ai cunoscutei firme băcăuane. Astfel, weekend-ul trecut, în ofertantul spațiu al sălii de evenimente de la complexul EMD Bacău, cei șapte magnifici acționari ai firmei Barleta au ales să celebreze marele eveniment în cadru festiv, cu toți salariații firmei (inclusiv cu foștii angajați care, de-a lungul timpului, au ieșit la pensie), cărora li s-au alăturat și colaboratori din toată țara. Și cum petrecerea a început în ajunul zilei de 1 decembrie, proprietarii fabricii Barleta au decis să vină costumați în veșminte populare, în semn de omagiu adus țării care i-a făcut…antreprenorii de succes din prezent.

                  „N-am ales deloc întâmplător această zi, cea a Marii Uniri, pentru a marca acest eveniment important. Dintotdeauna, am crezut că puterea firmei noastre stă tocmai în unire, în unitatea colectivului și în dorința comună de a trage în aceeași direcție. Până la urmă, pentru noi, 25 de ani de Barleta înseamnă unitate, tehnologie de vârf și, evident, personal supercalificat”, a punctat Horațiu Damșa, directorul general al Barleta şi unul dintre acţionarii firmei.

                  La rândul lor, mulți dintre angajați au venit îmbrăcați în port popular, cu cocarde tricolore în piept, și, fix la miezul nopții, împreună cu toți participanții, au cântat, la unison, „Deșteaptă-te române”. Mai apoi, au încins cu toții „Hora Unirii”, fredonând cu mândrie binecunoscutele versuri ale bardului de la Mircești „Hai să dăm mână cu mână / Cei cu inima română…”. Sărbătoarea a continuat cu minute prelungite de bună dispoziție, susținute armonios de artiștii de la Florin Blaj Band și de solistul de muzică folk, Trandafir Neica. Programul a inclus și o tombolă organizată special pentru angajații Barleta, 20 dintre participanți plecând acasă cu premii care mai de care mai prețioase, de altfel, la fel ca și munca pe care o prestează în cadrul companiei. Finalul i-a fost rezervat tortului aniversar al cărui profil imita, aproape la perfecție, o…sacoșă tip Barleta.

                  Aeroportul Internațional „George Enescu”, poarta europeană a județului Bacău

                    „Aeroportul Internațional «George Enescu» din Bacău ar putea deveni cea mai importantă «poartă» de intrare în Moldova, grație investițiilor fără precedent făcute de Consiliul Județean Bacău în ultimii ani.

                    Terminalul, parcarea și echipamentele sunt noi, iar după modernizarea pistei de decolare, proiect în valoare de aproximativ 43 de milioane de euro, toată infrastructura aeroportului va fi nouă. Mai mult, ne apropiem de finalizarea modernizării străzii Aeroportului, investiție de peste 10 milioane de lei.

                    Obiectivul nostru este să creștem atractivitatea aeroportului, să atragem noi operatori de zbor, să avem mai multe destinații, mai mulți turiști, odată cu creșterea confortului și siguranței pasagerilor.
                    Peste 450 de mii de persoane au ales, în ultimul an, Aeroportul Internațional din Bacău. Numărul lor va crește de la an la an. Pentru noi, băcăuanii, Aeroportul Internațional «George Enescu» este deja o carte de vizită și un motiv de mândrie!”
                    Sorin Brașoveanu,
                    președintele Consiliului Județean Bacău

                    Modernizarea aeroportului din Bacău, un pas important pentru dezvoltarea regională

                    În lipsa unei autostrăzi care să lege Moldova de celelalte regiuni ale țării, aeroportul din Bacău, care are o poziție strategică, este un important nod de infrastructură și reprezintă principalul obiectiv strategic de investiții al Consiliului Județean Bacău, cu rol major în dezvoltarea întregii regiuni.
                    Deschiderea către lume, alinierea aeroportului la standardele internaționale, atragerea de noi operatori, dezvoltarea în zonă de noi capacități conexe, incluzând aici și transportul de marfă și terminalul intermodal care să asigure accesul facil la transportul rutier și feroviar național, reprezintă o şansă reală pentru dezvoltarea acestei regiuni din România.
                    Modernizarea aeroportului este un proiect ambițios, realizat cu investiții majore, cu multe eforturi, ca urmare a unei conlucrări exemplare între autoritățile locale, centrale și europene și a finanțărilor venite de la Uniunea Europeană, Guvernul României și Consiliul Județean Bacău.
                    Modernizarea AIGE Bacău s-a realizat prin implementarea celor două mari proiecte de investiții finanțate de către Uniunea Europeană (75%), Guvernul României (23%) și Consiliul Județean Bacău, în valoare totală de aprox. 61 milioane Euro:
                    • Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport aerian la AIGE – peste 18 milioane Euro
                    • Creșterea capacităţii portante şi modernizarea pistei de decolare – aterizare şi a suprafeţelor de mişcare aferente la AIGE Bacău – aprox. 43 milioane Euro.
                    Primul proiect de peste 18 milioane Euro a urmărit modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport aerian la AIGE.
                    În cadrul acestui proiect au fost realizate, deja, următoarele obiective:
                    • noul terminal de pasageri, cu o capacitate minimă de 450 pasageri/flux/oră
                    • noul turn de control precum şi rețeaua de drumuri interne
                    • facilităţi ăi utilităţi PSI și a altor obiective anexe: spațiu administrativ, uzina electrică, rezervorul de apă antiincendiu şi staţia pompare, garajul auto și centrala termică,
                    • parcarea cu o capacitate de 300 locuri și o suprafață de peste 18.000 mp.

                    Aeronavele de mari dimensiuni vor putea ateriza la Bacău

                    Al doilea proiect extrem de important pentru dezvoltarea AIGE, care se află în implementare, va avea ca rezultat creșterea capacității portante și modernizarea pistei pentru aterizare-decolare, cu lungimea de 2500 metri și lățimea de 80 metri. Finanțarea atrasă pentru aceste investiții este de peste 43 de milioane de euro.
                    Implementarea acestui proiect a început în august 2015, odată cu inițierea documentației tehnice și a fost urmată de exproprierile de terenuri impuse de extinderea și modernizarea pistei de rulare și a balizajului luminos.
                    În luna octombrie a acestui an, în urma finalizării licitației, a fost desemnată câștigătoare pentru executarea lucrărilor societatea spaniolă FCC Construccion (cu subcontractor TIAB SRL).
                    Durata de execuție pentru realizarea pistei este de 15 luni.
                    Modernizarea la standarde internaționale a pistei va asigura în principal:
                    • creșterea traficului aerian prin atragerea de noi operatori, pentru noi destinații;
                    • aterizarea/decolarea unor avioane de mare capacitate;
                    • creşterea gradului de siguranţă al operaţiunilor aeriene și scăderea numărului de redirecţionări ale aeronavelor către alte aeroporturi impuse de condiţiile meteo nefavorabile.

                    În primăvara acestui an a fost dată în folosință parcarea aeroportului cu o suprafață de peste 18.000 mp și o capacitate de 300 de locuri pentru mașini. Pasagerii care aleg Aeroportul Internațional din Bacău au posibilitatea să își lase aici mașina, pe termen scurt sau lung.

                    Siguranța pasagerilor, prioritatea noastră

                    Investiţiile la AIGE pentru creșterea gradului de siguranță şi securitate presupun achiziţionarea de echipamente şi sisteme de control, realizarea unui sistem de supraveghere cu televiziune în circuit închis, achiziţionarea şi montarea unei instalaţii laser pentru diminuarea pericolului aviar pentru a descuraja zborul păsărilor și achiziţionarea de mijloace aeroportuare pentru creşterea siguranţei pasagerilor, toate în valoare de peste 8 milioane Euro.

                    AIGE și-a dublat numărul de pasageri în doi ani

                    Aria de acoperire a Aeroportului Internaţional „George Enescu” Bacău:
                    • Zona limitrofă – 7 județe: Bacău, Neamţ, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila.
                    • Zona extinsă de acoperire – 3 județe: Botoşani, Suceava, Iaşi.
                    • În 2015, traficul de pasageri de pe aeroportul din Bacău a depășit 200.000 pasageri/an.
                    • În anul 2018, traficul total de pasageri a fost aprox. 450.000, în creştere cu 5% faţă de 425.733 pasageri din anul precedent (2017). În anul 2017 creşterea de pasageri a fost cu 2,59% mai mare faţă de anul anterior, 2016.
                    • Totalul de mişcări comerciale aeronave în anul 2018 a fost de 3.937 unităţi, faţă de cele 3.712 mişcări din anul 2017.

                    Comisia Europeană restituie Consiliului Județean Bacău peste 56 milioane Euro

                    În urmă cu un an, Comisia Europeană a acordat Aeroportului Internațional „George Enescu” Bacău dreptul de a primi compensația de ajutor de stat în valoare de peste 56 milioane euro.
                    Până în prezent, pentru sumele cheltuite justificat de la bugetul Județului Bacău, pentru investiții la aeroport, au fost restituite aproximativ 14 milioane euro. După fiecare etapă de investiții sunt realizate noi viramente către Consiliul Județean Bacău de la bugetul Uniunii Europene.
                    Aprobarea acordării ajutorului de stat permite ca o parte dintre investițiile realizate de aeroport (75%) să fie finanțate în cadrul Programului Operațional de Infrastructură Mare și reprezintă recunoașterea aeroportului ca obiectiv de importanță regională.
                    AIGE Bacău este în prezent primul aeroport din România şi al treilea din Europa pentru care a fost aprobată măsura acordării ajutorului de stat.

                    Consiliul Județean Bacău investește 10 milioane lei pentru modernizarea străzii Aeroportului

                    Pe lângă cele două proiecte, Consiliul Județean Bacău a asigurat și finanțarea, cu peste 10 milioane de lei, pentru modernizarea străzii Aeroportului. Recent a fost finalizată asfaltarea străzii, cu două straturi și au fost realizate finisajele. Zilele acestea se trasează marcajele și sunt amplasate indicatoarele și sistemele de siguranță rutieră, astfel încât să fie redată circulației. În paralel, se modernizează trotuarele și noul sistem de iluminat stradal.
                    Investiția realizată pe strada Aeroportului este finanțată în proporție de 95% de către Consiliul Județean. Lucrările au fost complexe și au inclus:
                    • extinderea străzii de la două la patru benzi de circulație, la care s-a adăugat una pentru urgențe,
                    • refacerea rețelei de canalizare la o adâncime de patru metri și înlocuirea completă a rețelelor electrice și de aducțiune a apei.

                    Aerostar: 15 ani de mentenanță pentru avioane comerciale

                    Aerostar, o echipă de succes în 15 ani MRO de aviație civilă

                    Aerostar Bacău, compania numărul 1 din România în domeniul industriei de aviație și apărare, împlinește azi, 6 decembrie, 15 ani de când asigură mentenanță industrială (MRO) pentru avioane comerciale.

                    Primul avion care a ajuns în baza Aerostar de la Bacău a fost un avion Boeing 737 Classic de la un client din Marea Britanie – FlyGlobespan. Astăzi, Aerostar este centru de excelență pentru lucrări complexe de mentenanță industrială a avioanelor civile. De-a lungul anilor a efectuat lucrări pe o varietate de tipuri de avioane, dar în prezent se concentrează pe avioanele din familia Boeing 737 şi Airbus A319/320/321 şi Neo.
                    De-a lungul celor 15 ani, Aerostar a efectuat reparații capitale pe aeronave dintr-o bază de clienți de peste 50 de operatori, majoritatea din Europa, dar şi din Asia, Africa şi Orientul Mijlociu. În această perioadă au fost predate clienților peste 700 de avioane după ce au fost efectuate lucrări de „heavy maintenance” şi modificări complexe sau modernizări.

                    Aerostar, MRO aviație civilă – 2019

                    Inițial, lucrările de mentenanță a avioanelor comerciale s-au desfăşurat în hangarele de producție în care s-a făcut modernizarea avioanelor MiG-21 Lancer pentru Forțele Aeriene Române.

                    Cu o piață în creştere, Aerostar a construit în anul 2012 un nou hangar de mentenanță de ultimă generație, care a mărit capacitatea de lucru la 6-7 avioane simultan. În prezent, se construieşte un nou hangar de mentenanță civilă la Aeroportul Internațional Iaşi, la aproximativ 130 km nord-est de Bacău. Investiția are data finalizării la sfârşitul anului 2019 și va mări capacitatea de lucru cu încă 3-4 avioane simultan.

                    Preocupată să atragă tinerele talente în această industrie, Aerostar a organizat instruirea noilor angajați pentru hangarul de mentenanță din Iaşi în paralel cu instruirea continuă a personalului de la Bacău. Media de vârstă a personalului din Divizia de mentenanță civilă a companiei Aerostar este de 35 de ani.

                    Hangarul pentru aviație civilă de la Iași – 2019

                    „Aerostar a făcut multe progrese în călătoria pe drumul aviației civile şi suntem îndreptățiți să fim mândri de realizările noastre în primii 15 ani, acest domeniu fiind foarte competitiv. Deschiderea de anul viitor a noului hangar de la Iaşi confirmă că activitatea companiei Aerostar este într-o continuă dezvoltare. Cu o focalizare constantă pe calitate, pe livrarea la timp şi pe atenția asupra clienților, ne aşteptăm la o expansiune continuă în următorul deceniu şi chiar mai mult. Le mulțumim tuturor companiilor aeriene şi operatorilor care au avut încredere în noi de-a lungul anilor şi aşteptăm cu nerăbdare să continuăm să le îndeplinim cerințele de mentenanță.”
                    Ioan Dan Veleşcu, directorul Diviziei de mentenanță civilă Aerostar

                    Deştept – deşteptare – „Deşteptarea” (I)

                    Primul izvor

                    Aşadar, deştept: „care nu doarme” (sensul nr. 1), până la „evoluat din punct de vedere spiritual” (sensul nr. 6, din 9). Este menţionat în „Abeţedar greco-romîn” (1825) şi derivă din latinescul de-excitus (din excio „a scoate”, „a chema”, „a provoca”).

                    Derivatul şi sensurile lui

                    Dacă ne încredem în DEX, vom sărăci amarnic un cuvânt atât de drag nouă: „deşteptare”. Ediţia din 2016 dă doar două înţelesuri: 1. momentul când se trezeşte cineva din somn; 2. semnal care anunţă scularea de dimineaţă în internate, cazărmi etc. Dicţionarul academic ne luminează: 1. trezire („Pândiţi minutul deşteptărilor şi nu-i lăsaţi să stea în aşternut deştepţi” – povaţă dintr-un manual de creştere a copiilor tradus din franceză în 1835); înviere; 2. înviere; 3. (fig.) scoatere sau ieşire dintr-o stare de inerţie, de indiferenţă, trecere la acţiune (după o lungă inactivitate), punere în mişcare, agitare; prin extensiune, înţelegere a unei valori, a unei însemnătăţi („De se va deştepta acela ce-au fost lenivos până acmu […] şi va lăsa lenea […], puternic iaste Dumnezeu a întări pre el” – Coresi, Carte de învăţătură, 1581; sau „Muză, muză, nu-nceta/Pe români a-i deştepta!” – George Sion, Din poesiile lui…, 1857); 4. (fig.) manifestare a ceea ce este latent, virtual; prin extensiune, scoatere la iveală.

                    Prima atestare a cuvântului „deşteptare” e în calendarul lui Constantin Vodă Brâncoveanul, din 1694: „În Lizbona, deşteptare”. O vorbă a lui George Bariţiu, înflăcăratul paşoptist transilvănean („Au lucrat relative foarte mult pentru înavuţirea limbei, propagarea de idei sănătoase […] şi deşteptarea conştiinţei naţionale”), este importantă pentru tema noastră, fiindcă a fost tipărită în 1889, adică în urmă cu un secol faţă de anul evenimentelor din decembrie 1989. Anterior, Mihai Eminescu îl portretiza pe autorul imnului de azi, „Deşteptă-te, române!”, utilizând acelaşi infinitiv lung: „Mureşan scutură lanţul cu-a lui voce ruginită/[…] Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet” (Epigonii). La începutul secolului al XX-lea, Eugen Lovinescu medita pe aceeaşi temă, exprimându-şi un ideal: „Democraţiile de azi sunt […] favorabile deşteptării spiritului naţional” (Critice).

                    Al patrulea sens al cuvântului „deşteptare” este oarecum restrictiv, în sensul că priveşte domeniul esteticii, mai precis al teoriei literaturii. Este tot un sens figurat, ca manifestare a ceea ce încă nu este descoperit încă; deci poate însemna „scoatere la iveală”. În revista „Convorbiri literare” (1867-1868 ş.u.), apare următorul enunţ: „Sonul literelor […][e] un vehicul pentru a deştepta imaginile şi noţiunile corespunzătoare cuvintelor, şi unde această deşteptare lipseşte, lipseşte posibilitatea percepţiunei unei poezii” (Academia R.P.R., Dicţionarul limbii române, tomul I, partea III, fascicula I, D-DE, Bucureşti, „Universul”, 1949, s.v.). Ar trebui să ţinem seama de adevărul din aceste cuvinte, pentru a elimina spectrul analfabetismului funcţional, prin lectură.

                    Cum era economia satului

                    Ce locuri de muncă oferă, astăzi, un sat locuitorilor săi? În afară de cocoșatul spinării pe câmp, ce alternativă are un tânăr locuitor al unei așezări rurale din România? Câteva posturi de cadru didactic, câteva de funcționar, tractoriști, poate 3-4 gestionari, 1-2 asistenți medicali, că medic nu prea mai are șanse să ajungă fiul de țăran. Înainte de 1990, însă, situația era alta. Bătrânii sau oamenii mai în vârstă lucrau la CAP.

                    Cooperativa Agricolă de Producție reunea pământul țăranilor, care-l dăduseră de bunăvoie sau forțați pentru a fi lucrat laolaltă. Dar un CAP avea nevoie și de ingineri agronomi, de contabili, personal TESA. Mai erau IAS-urile – Întreprinderile Agricole de Stat – care reuneau pământurile foștilor boieri. Și aici era nevoie de pălmași, dar mai puțin pentru că fermele de stat erau specializate.

                    Ori creșteau animale – vaci, oi, porci – ori cultivau cereale și lucrau mecanizat. Și aici era nevoie de personal TESA, ingineri, mecanizatori, personal de îngrijire a animalelor, șoferi și așa mai departe. Se câștiga o pâine bună, mai bună decât la CAP. Trecem în fugă peste personalul didactic de la școli, funcționarii de la Primărie și ajungem la SMA. Stațiunea de Mecanizare a Agriculturii își închiria serviciile celor care aveau nevoie de tractoare sau combine. Aici lucrau cei mai mulți tractoristi și combinieri, și nu câștigau rău.

                    Cu condiția să nu tragă tractorul în dreptul restaurantului. Restaurant care aparținea de Cooperatia de Consum care mai avea alimentară (la început cu autoservire), magazin universal cu raioane de îmbrăcăminte, încălțăminte, galanterie, librărie, menaj și așa mai departe. Un etaj întreg. Mai avea atelier de croitorie, în care se primeau și ucenici, brutărie care făcea pâine în fiecare zi și o secție de îmbuteliat sucuri. Aici ne făceam veacul noi, copiii, că mereu era nevoie de ajutor și puteam să bem câtă cola voiam.

                    Desigur, versiunea de atunci Quick Cola. Frizeria tot de Cooperație ținea. Dispensarul medical uman, cel veterinar, Farmacia, Oficiul Poștal, CEC-ul mai furnizau niște locuri de muncă bune. Mai erau câteva joburi în servicii, în sfera privată. Fotograful, de exemplu, era pe cont propriu și era nelipsit de la nunți, serbări școlare, evenimente de familie sau ca să-ți facă poza de buletin.

                    Depanatorul TV, pe care-l chemai când se ardea lampa PL500 de la televizor, tot privat era. Mai erau, pe urmă, angajații diferitelor entități ale statului: pădurarul, cei de la Îmbunătățirile Funciare, cei de la Drumuri, polițiștii. Și sunt convins că mai erau. Satul oferea, atunci, ceva mai mult decât munca in agricultură.

                    Invitație la consacrarea altarului și sfințirea lucrărilor la Biserica „Sf. Nicolae”

                      Credincioșii catolici din Bacău sunt invitați să participe la consacrarea altarului și sfințirea lucrărilor la Biserica „Sf. Nicolae”, care vor avea loc odată cu hramul, în ziua de vineri, 6 decembrie 2019, în cadrul Sfintei Liturghii solemne de la ora 11.00, care va fi prezidată de PS Iosif Păuleț, episcopul de Iași. CP

                      Cine va fi noul prefect al județului Bacău?

                        Valentin Ivancea, actualul prefect al județului, a anunțat joi, în cadrul unei conferințe de presă în care și-a prezentat raportul de activitate că după ședința de vineri a Guvernului va înceta detașarea sa la Instituția Prefectului.

                        Cu alte cuvinte, va fi aprobată eliberarea sa din funcție, lucru la care se aștepta deoarece Guvenul PSD, care l-a numit și ale cărui programe le implementa în teritoriu prin deconcentrate, nu mai există.

                        Guvernul PNL, condus de Ludovic Orban, va numi un alt prefect provenit din rândul liberalilor băcăuani. E vorba despre Liviu Miroșeanu, fost deputat PD, în prezent consilier județean din partea PNL.

                        Pentru funcția de subprefect sunt vehiculate mai multe nume, între care și cel al fostului prefect Maricica Luminița Coșa, membră a organizației ALDE, dar se pare că negocierile nu s-au încheiat.

                        Valentin Ivancea e pregătit de plecare. Raportul prefectului la final de mandat

                          Valentin Ivancea, prefectul județului, a organizat, joi, o conferință de presă în care a prezentat un bilanț al obiectivelor și activităților din perioada în care a fost subprefect și prefect al județului Bacău.

                          „De când am călcat în această instituție am încercat, eu sper că am și reușit, să implementez un sistem de management performant, bazat pe obiective clar stabilite și indicatori de calitate care pot fi cuantificați. I-am invitat pe toți colegii mei aici, la conferință, pentru că fără ei nu aș fi avut ce prezenta”, a declarat Valentin Ivancea. Raportul a început cu decolmatarea lacului de la Insula de Agrement, obiectiv pe care a încercat să-l abordeze constructiv, afirmă prefectul. „Remarc faptul că ABA Siret, SGA și dirigintele de șantier au colaborat foarte bine și au răspuns la toate solicitările pe care le-am avut”, a precizat Ivancea.

                          Prefectul a vorbit și despre monitorizarea reabilitării Podului Onești și a drumurilor naționale, obiective la care s-a deplasat săptămânal, și la cele 222 de investiții finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), pentru monitorizarea cărora a constituit un grup de lucru. „O parte dintre proiecte au trecut prin acest grup care și-a dovedit utilitatea prin schimbarea de atitudine și eliminarea unor pași falși”, a declarat prefectul. Pe scurt, a fost redusă birocrația și au fost eliberate mai repede avizele și autorizațiile necesare primăriilor care aveau proiecte.

                          Nu sunt obstacole în calea Centurii

                          „Varianta ocolitoare a Bacăului a fost o piatră de încercare pentru mine și pentru colegii mei”, a mărturisit Valentin Ivancea. A fost o încercare, dar Grupul de lucru pentru monitorizarea stadiului eliberării avizelor și autorizațiilor, înființat de prefect, a reușit să miște lucrurile. Problemele au vizat avizele, exproprierile, care întârziau, despăgubirile, descărcările arheologice etc.

                          În prezent se mai lucrează la planurile parcelare, relocarea utilităților, autorizarea pentru „regim de autostradă” și avizarea de către Hidroelectrica a celor două poduri peste canalul de fugă. „Cel mai important lucru e că s-a semnat contractul de finanțare de către CNAIR și nu cred că mai poate fi oprită realizarea acestui obiectiv”, a spus prefectul județului. Lucru confirmat și de Cornel Bunghiuz, director general al UMB Spedition, compania care execută Centura Bacăului: „Este de lăudat constituirea acestui grup de lucru și am recomandat-o și altor județe. S-au înlăturat barierele administrative și nu văd să mai existe vreun obstacol.”

                          Accent pe prevenirea „situațiilor de urgență”

                          Situația retrocedărilor, a miilor de hotărâri de Consiliu Local din județ a căror legalitate a fost verificată de numai cinci angajați, „o activitatea extrem de încărcată și de foarte mare răspundere”, și a sutelor de petiții depuse de cetățeni, toate rezolvate, au fost, de asemenea prinse în raport. Prefectul a amintit și de eforturile depuse pentru a reabilita Palatul Administrativ, o clădire de patrimoniu cu ferestre sparte, tencuiala căzută, uși degradate, fără iluminat, care a dobândit „o nouă față”.

                          Cât privește situațiile de urgență, „un domeniu extrem de imprevizibil”, Valentin Ivancea a afirmat că prima lui grijă a fost să schimbe regulamentul pentru a introduce în Comitetul Județean furnizorii de apă și Transelectrica, elaborarea unor planuri de măsuri pentru a preveni situațiile de urgență și stabilirea unor reguli clare pentru declanșarea „stării de alertă”. Prefectul a dat mai multe vești bune: a fost recepționată lucrarea de pe pârâul Bârnat, iar în 2020 va fi înălțat digul și în zona dinspre Cora și s-a aprobat acoperirea pagubelor produse în 2018 de inundații și furtuni din Fondul de Solidaritate al UE, în baza documentației trimise de Prefectura Bacău.

                          Patrioții respectă legea…

                          Un subiect aparte a fost cel legat de Cimitirul Internațional Valea Uzului, în care au fost amplasate monumente comemorative de către UAT Dărmănești în mod ilegal. Mai exact, au fost emise o hotărâre de consiliu local și o autorizație de construcție fără să existe dovada dreptului juridic asupra terenului. Valentin Ivancea a explicat că Primăria Dărmănești ar fi trebuit să rezolve în șase luni problema privind lipsa documentelor, termen care s-a încheiat pe 18 octombrie. Cum în șase luni nu s-a întâmplat nimic, Instituția Prefectului a trimis cazul în instanță.

                          „Nu am solicitat demolarea crucilor, ci intarea în legalitate, ceea ce înseamnă obținerea avizelor”, a explicat prefectul, adăugând că a trimis memorii către Prim-ministru, MAI și MapN, în care a solicitat declararea cimitirului ca imobil de utilitate publică, aceasta fiind singura variantă care ar rezolva situația. „Patrioți suntem dacă respectăm legea și facem lucruri care nu sunt contestabile”, a declarat Valentin Ivancea, în final. Cum subiectul privind Cimitirul Valea Uzului este unul foarte delicat și are un lung istoric, vom reveni asupra lui.