Într-o lume grăbită și adesea zgomotoasă, unde veștile se succed cu repeziciune și chipurile se estompează sub valul cotidianului, povestea lui Angelin și a Mariei pare desprinsă dintr-un film cald, de vară. Un băcăuan și o cubaneză, doi tineri care și-au spus „da” sub bolta senină a credinței, au ajuns să-și înceapă căsnicia sub semnul unei binecuvântări rare: cea a Papei Leon, primită în inima Vaticanului.
Pe 24 mai, într-o zi senină de primăvară târzie, Angelin și Maria și-au unit destinele în Biserica „Inima Neprihănită a Mariei” din Bacău. O ceremonie simplă, dar plină de har, în care promisiunea iubirii veșnice a fost pecetluită în fața altarului, în limbi diferite, dar cu aceeași credință.
Ceea ce a urmat a fost mai mult decât o lună de miere. A fost un pelerinaj al sufletului, o călătorie până în cetatea eternă, unde, pe 18 iunie, în cadrul Audienței Generale, cei doi s-au aflat la doar câțiva pași de Sfântul Părinte.
„Întâlnirea noastră cu Papa Leon a fost un moment de profundă emoție și recunoștință”, mărturisește Angelin, cu o lumină aparte în ochi. „Ne aflam acolo ca tineri, recent căsătoriți – sposi novelli – iar binecuvântarea primită chiar la începutul vieții noastre de familie a adus o lumină specială asupra acestui nou drum.”
Maria, în rochia ei albă, cu flori în păr și inima plină, părea să vină dintr-o poveste de peste mări. Iar Angelin, cu emoția sfioasă a băcăuanului crescut în valorile credinței, ținea mâna ei strâns, ca și cum tot universul lor s-ar fi sprijinit pe acel gest.
„Nu a fost o întâlnire lungă”, își amintește el. „Dar a avut ceva aparte. La început, eram emoționați. Cum te comporți în fața Sa? Ce îi spui? Dar când l-am avut aproape, totul s-a schimbat. Am simțit o liniște profundă. Era un om simplu, cu o privire care îți pătrunde în suflet. Fără multe cuvinte, ne-a transmis o pace greu de descris.”
Pentru cei care nu cred în miracole, poate părea doar o întâlnire. Dar pentru Angelin și Maria, a fost începutul unei vieți binecuvântate. O amintire care va rămâne în inima lor mai vie decât orice fotografie, mai clară decât orice filmare.
„Rămânem recunoscători pentru această experiență”, spune Angelin. „Ea ne va însoți pe drumul căsătoriei și al vieții de familie.”
Au plecat de la Vatican cu sufletul plin și cu inelele strălucind în lumina unei credințe împărtășite. Într-o lume în care distanțele par imposibile și culturile, de netrecut, povestea lor este o dovadă că iubirea – atunci când e sinceră și așezată sub aripa divină – nu cunoaște hotare.
Și undeva, la granița dintre cer și pământ, cineva le-a zâmbit. Poate Dumnezeu. Poate Maria. Poate un bătrân în alb, cu o privire senină, care i-a înțeles fără cuvinte.
