Într-o epocă în care fotografia color era doar un vis îndepărtat, o simplă carte poștală reușea să surprindă spiritul unui oraș. Un astfel de document vizual și epistolar este această carte poștală produsă în anul 1930, care ne poartă înapoi în timp, pe Strada Centrală din Bacău, principalul bulevard comercial al urbei interbelice.
Pe fața ilustratei, colorată manual după o fotografie alb-negru, se deschide o imagine animată a centrului orașului: trăsuri, trecători, magazine și clădiri elegante de început de secol XX. În stânga, se poate recunoaște una dintre puținele clădiri care au supraviețuit până astăzi — actualul Teatru Bacovia, cunoscut atunci sub numele de Athenee Palace, un punct de reper cultural și social al Bacăului interbelic.
Celelalte clădiri din imagine — hoteluri, prăvălii, cafenele și magazine — s-au pierdut în mare parte în urma transformărilor urbane din secolul XX. Cu toate acestea, atmosfera de „oraș mic, dar elegant”, cu arbori tăiați scurt și reclame discrete, rămâne emblematică pentru perioada interbelică românească, când Bacăul era un centru comercial și cultural în plină dezvoltare.
Pe verso, cartea poștală a fost folosită în martie 1931, fiind expediată către o destinatară din Arad. Textul scris de mână, cu o caligrafie tipică anilor ’30, este o mărturie vie a unei corespondențe cotidiene dintr-o epocă fără telefoane mobile și e-mailuri. Expeditorul îi transmite destinatarei „Rosica Mendelsohn” câteva gânduri prietenești și scuze pentru întârzierea răspunsului — o mică poveste de viață surprinsă între două timbre și o ștampilă poștală.
Cartea poștală poartă două timbre românești: unul roșu, de 4 lei, cu efigia regelui Carol al II-lea, și un altul brun, dedicat „Timbrului Aviatiei”, ambele autentice pentru perioada 1930–1931.
Astfel de obiecte aparent mărunte — o imagine tipărită, o scrisoare scurtă, o ștampilă — sunt astăzi documente istorice care ne ajută să reconstruim identitatea vizuală și umană a unui oraș. Cartea poștală din 1930 nu este doar o piesă filatelică, ci și o mărturie sentimentală a Bacăului de altădată, a unui oraș care respira eleganță, viață și speranță.
