Recent, la Muzeul de Artă din cadrul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” s-a deschis o expoziţie inedită, de mare valoare artistică: „Artiști plastici interbelici în colecțiile Muzeului de Artă”.
După o muncă de restaurare de peste un an, de pregătire a lucrărilor, pe simeze sunt acum 190 de lucrări de pictură şi 10 de sculptură, semnate de cei mai mari artişti plastici care au creat între cele două războaie.
Printre ei şi mulţi artişti băcăuani, pe care vizitatorii îi vor descoperi în această expoziţie, cu operele, cu biografiile şi poveştile lor. De remarcat că multe dintre lucrări sunt expuse pentru prima dată, şi surprizele nu se opresc aici. De data aceasta, „omul de pe stradă” este într-o postură inedită, Dionis Puşcuţă, artist plastic, cunoscut iubitorilor de artă băcăuani (şi nu numai), reprezentat al avangardei artistice româneşti, şef Secţie Artă, va fi ghidul nostru pentru oamenii de pe stradă, introducându-i în lumea fabuloasă a artei interbelice, cu o „poveste” fără sfârşit, în care eroii sunt, de data aceasta, maeştrii Tonitza, Baba, Enea, Ciucurencu, Diaconescu, Pallady, Vermont, Berea, Paciurea etc. (Gh.B)
„Cu această expoziţie ne-am dorit să reînviem, să creăm acea atmosferă a Salonului Oficial interbelic, care găzduia nume mari ale artelor plastice româneşti.
Este un oarecare traseu cronologic, mai ales că Muzeul de Artă din Bacău are un patrimoniu foarte bogat, sunt în jur de 6000 de lucrări, aparţinând tuturor perioadelor, artişti mari, printre care şi mulţi băcăuani, ale căror opere am avut ocazia, de-a lungul anilor, să le prezentăm publicului iubitor de artă.
Mulţi sunt cunoscuţi din cărţile de istorie, din denumirile de străzi, din albumele de artă, cum sunt Pallady, Băeşu, Tonitza, Baba, Ciucurencu, nume grele ale plasticii româneşti.
Cât priveşte artiştii băcăuani, sunt în expoziţie cei născuţi în Bacău, care au creat în acest oraş, dar şi cei plecaţi în Bucureşti sau în alte ţări. Precizez de la început că în această expoziţie sunt multe lucrări care nu au mai fost văzute, sunt pe simeze în premieră, cum este cazul artistului băcăuan Nicolae Vermont, care are în expoziţie o lucrare restaurată în totalitate, „Petrecere câmpenească”, o lucrare mare, foarte valoroasă, expusă la un salon oficial interbelic şi vă pot spune că a meritat, este o lucrare splendidă.
La fel Dimitrie Berea, Nicu Enea, Ion Diaconescu, ultimii doi sunt cei care au pus bazele, în Bacău, a primei pinacoteci, o fază incipientă a unui muzeu de artă, colecţie din care o parte s-a pierdut, însă a fost punct de plecare pentru actualul muzeu de artă. Patrimoniul nostru s-a îmbogăţit prin achiziţii, transferuri de la alte muzee, în special de la Muzeul Național de Artă al României, donaţii ale unor persoane, cum este cea a actriţei Clody Bertola, care a donat opere ale artistului Ştefan Constantinescu, născut la Tg. Ocna, donaţia de excepţie a Elvirei Enea, soţia pictorului Nicu Enea, care a donat statului român 170 de lucrări de pictură, 200 de desene, dar şi casa în care au locuit, devenită Casa Memorială „Nicu Enea”, din Bacău.
Pentru cei mai tineri, amintesc că Muzeul de Artă din Bacău a fost înfiinţat ca secție în 1957, în cadrul Muzeului Regional Bacău, și primul director a fost istoricul și arheologul, omul de cultură Iulian Antonescu, iar soţia sa, Eugenia Antonescu, șefa secției de artă, este cea care a valorificat opera lui Nicu Enea.
Am prezentat câteva informaţii de început, acum intrăm efectiv în expoziţie şi plecăm de la Gheorghe Petraşcu, cu peisaje, natură moartă şi portrete, Samuel Mützner, care a călătorit foarte mult şi are, în expoziţie o lucrare creată în Japonia (1914), îl avem pe George Demetrescu Mirea (G.D. Mirea), profesorul lui Nicu Enea, cu portrete foarte bine realizate. Urmează Theodor Pallady cu nud, natură statică și peisaj din Franţa, artist foarte cunoscut, promotor al artei moderne româneşti.
Acum revenim la Nicolae Vermont, de la care avem 20 de lucrări, să ştiţi că aproape toate lucrările au beneficiat de restaturări, s-au pus rame noi, de la Tonitza avem şapte lucrări, se remarcă un portret de copil, în care găsim acei ochi ai vârstei copilăriei, este foarte frumos, bine gândit şi realizat.
Este aici şi Aurel Băeşu, pietrean la origine, care a avut şi o retrospectivă în Bacău, cum de o asemenea expoziţie a beneficiat şi Octav Băncilă, de la care avem mai multe lucrări. Cecilia Cuţescu Storck, cu natură statică şi o lucrare de la Balcic, Balcicul îl găsim la mai mulţi artişti din perioada interbelică, era acel paradis pierdut, exotic.
Statul român, din acea perioadă ajuta artiştii, le oferea burse, călătorii, la Balcic, Regina Maria le oferea şi câte un lot de pământ pentru a-i apropia, pentru a da locului o identitate românescă. Se ştie, Balcicul era teritoriu românesc, unde regina şi-a construit un castel, pe care îl vedem acum în reportajele prezentate de diferite televiziuni, acolo au fost şi Nicu Enea, şi Grigore Manea, Ştefan Dimitrescu, Marius Bunescu, aproape toţi marii artişti au creat la Balcic. Vremuri…
Se mai duc şi acum artişti români acolo, în amintirea acelor vremuri. În expoziţie avem şi sculptură, aici este un Ion Jalea, cu „Burebista”, o sculptură în piatră a lui Corneliu Medrea, vom mai aduce un Jalea – „Avântul”, care este încă în restaurare, pe parcurs vor mai intra în expoziţie şi alte lucrări, deoarece expoziţia va avea un caracter permanent, pentru a da posibilitatea băcăuanilor să o poată viziona, este una dintre cele mai mari şi mai valoroase expoziţii şi ar fi păcat să nu vină copiii, elevii, studenţii, publicul matur să ia contact cu frumosul, cu biografiile artiştilor, cu informaţii ample şi interesante despre curente, stiluri, poveşti, legende despre opere şi artişti.
Mai avem un bust a lui I.C. Brătianu, operă a lui Oscar Han, care a fost adus de la Răcăciuni. Dimitrie Paciurea – cine nu a auzit de Paciurea!, cu lucrări fantastice, din mitologie, „Satirul”, „Himera”, uitaţi peisajele veneţiene ale lui Nicolae Dărăscu, avem lucrări semnate de Iosif Iser, din nou o lucrare foarte mare – „Balerina”, restaurată complet, Iosif Rosenbluth, un artist de origine evreiască, foarte bine cotat, redescoperit de piaţa de artă, Camil Ressu, cu lucrări expuse pentru prima dată, Corneliu Baba, Dimitrie Berea, de la care avem doar două lucrări, un artist băcăuan, cel mai celebru băcăuan, însă mai puţin cunoscut în ţară, este cunoscut în Europa şi, mai ales, în America, unde a executat portrete tuturor celebrităţilor de la Hollywood, chiar şi ale unor preşedinţi ai SUA, inclusiv Salvador Dali a fost model pentru un portret.
Este o legendă, are o poveste fabuloasă, o vor putea afla vizitatorii de la ghidul muzeului. Din nou un băcăuan, George Zlotescu, un artist foarte bun, cu şcoală în Franţa, contemporan cu Nicu Enea. Fratele lui Geo Zlotescu a fost primar al Bacăului și portretul acestuia se află în Bacău, într-o colecție privată. Vorbeam de Berea, noi dorim să mai achiziţionăm lucrări semnate de el, însă nu ne putem apropia de preţuri, sunt foarte mari. Intrăm pe teritoriul lui Nicu Enea, foarte bine reprezentat, cu portrete ale soţiei, care i-a fost model, o femeie foarte frumoasă, ea însăşi pictoriţă, de altfel şi primul premiu a lui Enea a fost cu un asemenea portret, care se află la Muzeul de Artă din Bucureşti.
Un studiu foarte bun despre Nicu Enea a scris Grigore Coban, un critic de artă băcăuan foarte bun, primul preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din Bacău, l-a cunoscut bine pe Nicu Enea, cel care a contribuit la reabilitarea artistică a lui Enea, de altfel prima retrospectivă Nicu Enea a fost în 1965, organizată de Elvira Enea, o expoziţie itinerantă, prezentată în mai multe oraşe.
Aici sunt lucrări din perioada lui cea mai fastă, o parte rezultat al acelei excursii prelungită în fosta Iugoslavie, invitat de regina acelei ţări, soţia lui Alexandru al Iugoslaviei, fiica Reginei Maria, „soacra Balcanilor”, cum mai era cunoscută. Nicu Enea a realizat pictura Bisericii din Cartierul CFR, refăcută acum, unde poate fi văzut şi regele Mihai I, tânăr, portret acoperit în timpul regimului comunist.
Păcat, însă, că şi acum jumătate este obturat de un scaun din lemn, pe care se aşează mirenii la slujbă, poate va fi lăsat liber, este un punct de atracţie foarte frumos.
Tot Enea este autorul lucrării de la Teatrul Bacovia, acea frumoasă boltă, din care se mai păstrează foarte puţin, deoarece restaurarea a fost un accident.
Alexandru Ciucurencu şi Corneliu Baba, cei care și-au pus amprenta asupra şcolii româneşti de artă postbelice, prin discipolii lor, așa-ziși „ciucurencişti” şi „babişti”, se aflau la începutul carierei în perioada interbelică: avem patru lucrări de Ciucurencu, el a fost şi maestrul lui Ilie Boca, artistul nostru cel mai cunoscut în ţară şi în străinătate, care a împlinit anul acesta 80 de ani, sărbătorit de noi cu o impresionantă „retrospectivă”.
Anul acesta ar mai fi împlinit 80 de ani alţi remarcabili pictori băcăuani, Gheorghe Velea, Ion Burdujoc, născuţi în 1937, un an fast pentru pictura băcăuană. Ne apropiem de ieşire, am ajuns la Ion Diaconescu, un artist din Oneşti, cu un destin tragic, cu şcoală făcută în Germania.
Are o poveste tristă, a murit tânăr, la nici 30 de ani, într-un presupus accident de tren. Henri Catargi, cu natură statică celebră. Trebuie spus că muzeul din Bacău este invitat cu lucrări la desele restrospective, suntem într-o permanentă colaborare cu cei care scot albume de autor, tocmai anul acesta am colaborat cu Pavel Şuşară, unul dintre cei mai buni critici de artă din România, care a scos un album Theodor Pallady.
Ajungem la modernii Maxy Max Herman şi Ion Ţuculescu, avem doar o singură lucrare semnată de marele artist, care închide expoziţia maeştrilor din perioada interbelică, o expoziţie bogată, interesantă, plină, după modelul interbelic, cu nume mari, cu nume mari de băcăuani. Acum pregătim scurte biografii ale artiştilor de pe simeze, care vor însoţi lucrările expuse.
Această expoziţie va fi continuată la parter, cu alţi artişti, de la primii artiști români moderni, precum Theodor Aman, Gheorghe Tătărăscu, Nicolae Grigorescu până la Ştefan Luchian inclusiv, iar jumătate din sală va fi ocupată de artişti contemporani. Dorim să mai achiziţionăm lucrări ale unor artişti băcăuani, pe care nu-i avem în patrimoniu, cum sunt Dimitrie Ştiubei, autor al unor portrete celebre, cum este cel al Regelui Carol al II-lea, Nicolae Gropeanu sau Leon Orval, dar şi Alexandru Bassarab, un gravor foarte bun, care a avut, şi el, un sfârşit tragic.
Mă întrebaţi de doamne, artiste, tocmai am trecut pe lângă lucrările artistei Ceciliei Cuţescu Storck, pe celălalt perete sunt Michaela Eleuteriade, Lucreţia Mihail Silion, cu patru lucrări. Avem în patrimoniu şi patru lucrări ale Elvirei Enea, însă nu sunt reprezentative.
Repet, avem colecţii cu lucrări de o valoare inestimabilă, am lucrat mult la această expoziţie, a fost şi o muncă de cercetare pentru noi, muzeografii, şi ne-am bucura dacă publicul ar veni mai des să se întâlnească cu frumosul, cu arta, aşteptăm elevi, elevi de la Colegiul de Artă, de la şcolile din tot judeţul, liceeni, studenţi, maturi iubitori şi pasionaţi de arta plastică. Este vremea, acum, la început de noiembrie, de o vizită, împreună cu familia, la Muzeul de Artă.
Preţul unui bilet este modic, 1 leu pentru elevi (cei sub şapte ani au intrarea gratuită) şi 4 lei pentru adulţi, 2 lei grup organizat. Programul este marţi-vineri, de la 9-17, luni închis. Adresa noastră: Strada Nicolae Titulescu 23, Bacău, Telefon: 0234 510 470.”
