„Am văzut actori fără studii care jucau păpușa nemaipomenit, de uitam să intru în scenă.”
Ivona Lucan: Teatrul Municipal „Bacovia” este…
Eugen Ionescu: Teatrul „Bacovia” pentru mine este o scenă și un colectiv în care m-am simțit bine.
I.L.: Povestiți-ne puțin despre sosirea dumneavoastră în acest teatru. Cum a fost începutul?
E.I.: În primul rând, vreau să pornesc de la ideea că eu sunt absolvent de Arte plastice (design – sculptură metal), iar întâlnirea cu Teatrul de Animație a fost un destin. Când eram prin clasa a V-a, profesoara de Lb. română, doamna Isăcescu ne programase întâlnirea viitoare la Teatrul de Animație. Ziua respectivă s-a dovedit a fi o zi ploioasă, dar eu stând vis-à-vis de Teatru m-am dus ca să văd cum se fac păpușile (niciunul dintre colegii mei nu venise). La un pahar de vorbă era și un ziarist care încerca să își facă treabă. M-a întrebat ce vreau să devin atunci când am să ajung mare. I-am spus că doctor. După trei zile a apărut articol în ziar – Cel mai tânăr păpușar. După ani și ani, eu practicând altă meserie, m-au rugat cei de la Sindicatul Învățământului să le fac scenografia pentru echipa lor de teatru, care colabora la imprimări cu Teatrul de Animație. Domnul Calistrat Costin se supărase pe un actor care voia să plece și vine la mine, eu care nu aveam nicio legătură cu teatrul de păpuși și îmi zice: „Bă, vrei să fii actor la noi?”, la care eu: „Cum să fiu actor? Eu trebuie să mă bazez pe ce știu eu, pe diploma mea de Arte plastice.” Bun, eu sunt designer, iar asta se apropie mai mult de scenografie și de construcția de păpuși, decât de actorie. (râde)
I.L.: Care a fost cel mai nesuferit/drag rol pe care l-ați jucat în cariera dumneavoastră actoricească?
E.I.: Eu zic că am făcut față cu brio la toate rolurile pe care le-am avut. Am jucat în toate montările Shakespeare, deoarece nu erau actori, iar la Shakespeare distribuțiile sunt numeroase. (râde) Bineînțeles, eu nu le aveam cu rolurile mari și deodată, iar săracii regizori tot mai tăiau câte-o replică, dar la premieră spuneam tot textul. Mai venea pe la mine pe la atelier regizorul Dumitru Lazăr Fulga. Se învârtea el pe acolo, voia să pună o piesă, nici nu știam despre ce-i vorba și îmi zice: „Băi, Eugen, băi, moșule, hai ajută-mă într-o problemă. Nu găsesc actor pentru un rol.” Eu îl întreb: „Da’ ce vrei să pui?” El zice: „Titanic vals”. I-am spus că nu mă pricep, dar el a venit cu următoarea completare: „Trebuie să fie așa cum ești tu!”. Ei și am zis că hai să o facem și pe asta. Voiam să îl ajut. Deși îmi place mai mult să joc la păpuși, deoarece le dai viață și am văzut actori fără studii care jucau păpușa nemaipomenit de uitam să intru în scenă.
Ivona Lucan,
Secretar literar Teatrul Municipal „Bacovia”
