– interviu cu Cristina Petras, director de sucursala apartinând unei importante societati de asigurari de viata
Cristina Petras s-a nascut la 1 decembrie 1955, la Târgu Neamt. In 1979, a absolvit Facultatea de Comert din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti, iar din 1982, a lucrat la Centrala Confectiilor din Bacau.
Dupa 1990, a activat la o firma româno-germana din domeniul confectiilor, trecând apoi pe la Agroindustriala Bacau, pentru ca, din 1999, sa preia frâiele celei mai importante reprezentante locale apartinând unei firme notorii din domeniul asigurarilor de viata. Este casatorita inca din timpul facultatii cu un valoros si extrem de apreciat inginer de aviatie din cadrul companiei locale de profil Aerostar. Impreuna o au pe Raluca, de 30 de ani, economista in Bucuresti, fiind si ea absolventa de ASE, specializata in Relatii internationale.
Un economist bun la toate
– De la terminarea facultatii si pâna in prezent, ati avut un parcurs ascendent, ocupând diferite posturi de conducere. Gândesc ca nu e usor pentru o femeie sa conduca un grup de oameni.
– Nu e foarte greu. Daca-ti plac oamenii si daca iti place sa fii serios, sa faci lucruri dedicându-te 100 la suta, pâna la capat, nu e greu. Lucrul cu oamenii, de obicei, ar trebui sa-ti aduca cele mai mari satisfactii.
– Cum ati ajuns sa lucrati in asigurari, plecând de la domeniul in care v-ati consacrat aproape doua decenii?
– Sunt economist. Practic, puteam lucra oriunde. Iar, la momentul acela, 1999, aveam nevoie sa mai fac ceva pe lânga serviciu, pentru ca fata mea urma sa fie studenta si trebuia sa-i asigur un confort financiar. Or, asigurarile permit sa ai un al doilea job.
– Cred ca acesta este profilul femeii dintotdeauna: sa faca de toate, cât incape.
-Exact. Pe vremea lui Ceausescu, eram obisnuite sa facem de toate: sa impletim, sa coasem, sa facem totul prin casa. Dintr-odata, dupa revolutie, se gaseau cam de toate, si n-a mai trebuit sa impletim pentru copii, sa ne mai coasem hainele. Deci, puteam sa mai facem ceva. Cert e ca mi-a placut foarte mult in asigurari si, dupa doua luni de munca in paralel, am decis sa ma implic total aici, full time.
– De regula, punctele cheie, de conducere, ar fi cumva apanajul barbatilor. In ultimul timp, insa, am vazut foarte multe femei care conduc afaceri foarte de succes, pentru s-ar parea ca o fac foarte bine. Au femeile un atu care sa le plaseze in aceste posturi?
– Nu stiu daca e neaparat un atu. Cred ca sensibilitatea lor le permite sa simta oamenii mai bine. Emaptia se stabileste mult mai usor si, atunci, lucrezi mai bine cu oamenii, gasind ceea ce-i motiveaza mai bine pe fiecare. Pentru ca, pe fiecare ii motiveaza altceva, si in consecinta, trebuie sa lucrezi diferit cu fiecare. Nu stiu, poate ai mai mult succes, lucrând cu oamenii altfel.
– Cum definiti succesul in profesie?
– In asigurari, se spune ca succesul este o optiune. De obicei, mergi tu la el, nu vine el la tine. Or, implicându-te si facând lucrurile foarte serios, nu are cum sa nu-ti iasa.
– Aveti sau ati avut un mentor, o persoana de bisnis pe care sa-l fi avut drept model in viata?
– Nu stiu, ma gândesc tot timpul la tatal meu, pentru ca a fost un om extraordinar de constiincios. Initial, a fost militar de cariera, dupa aceea, a lucrat in contabilitate. A fost extraordinar de riguros. Dupa ce a iesit la pensie, cauta mereu sa mai faca ceva, a invatat sa bata la masina, scria foarte mult…A fost un om special pentru noi. Intotdeauna m-am gândit ca nu trebuie sa-l dezamagesc, sa fac lucrurile in asa fel incât sa fiu la nivelul lui.
– Ce calitati ar trebui sa aiba o femeie pentru a fi competitiva, insa fara sa-si piarda feminitatea?
– Sa-si faca treaba foarte serios, sa o faca firesc si sa incerce sa se armonizeze cu toti cei din jur…daca lucrezi cu oamenii. Când lucrezi cu cifrele e altceva.
– E o diferenta intre o afacere, o activitate condusa de o femeie si o alta care are la cârma un barbat?
– Nu cred. In masura in care ii respecti pe cei din jur la fel, lucrezi cu oamenii perfect. Dar, observ ca barbatii judeca mai ferm, câteodata, si este posibil sa aiba succes mai mult. E posibil. Depinde de situatie. Omul si siuatia difera, de la caz la caz. Femeile s-ar putea sa conduca deseori cu sufletul, cu inima, desi se spune ca atunci când conduci cu inima, de inima vei muri. Or, asta nu se face. Noi incercam insa sa le imbinam pe toate, sa le impacam, feminitatea cu sentimentele profunde….
– V-aminititi care a fost cea mai mare realizare profesionala?
– Bine, asa, satisfactii am avut multe. De exemplu, eram foarte tânara când am fost numita sef la Desfacere in Centrala de Confectii. Era pe vremea aceea o pozitie destul de importanta pentru mine si faptul ca am fost apreciata, ca mi s-au recunoscut niste merite, fara a fi nepoata cuiva sus-pus sau ruda cu cineva important de la partid. A contat mult, cred, faptul ca, intotdeauna, pe unde am fost, m-am inteles foarte bine cu oamenii. Ma-ntâlnesc cu mare placere cu fostii colegi, iar faptul ca nu ma ocoleste nimeni pe strada este o mare realizare. Numai la Centrala Confectiilor erau peste 100 de persoane, la desfacere, cu tot cu depozitele…La Agroindustriala, la fel, ma cunosteam cu foarte multa lume. Legam usor relatii.
“Noi facem bine oamenilor”
– Aveti idealuri, vise? E bine sa avem aspiratii?
– Tot timpul trebuie sa ai un tel, sa-ti fixezi niste tinte, pe care sa incerci sa le si atingi, pentru ca, altfel, n-ai putea evolua. Intotdeauna trebuie sa-ti gasesti calea cea mai potrivita pentru a-ti indeplini ceea ce ti-ai propus. Eu chiar nu ma consider un om in vârsta. Oricât de “veche” as fi, m-as simti foarte tânara, pentru ca vârsta pe care o simti este importanta, nu cea reala. Faptul ca lucrez aici, mai ales cu oameni tineri, ma aduce la nivelul lor de vârsta.
– Ati avut un principiu dupa care v-ati ghidat viata?
– Intotdeauna mi-am zis ca “in viata e mai bine sa arzi decât sa ruginesti” si cred ca am incercat sa-l transmit si celor din jurul meu.
– Cum vedeti femeia de 50 de ani de astazi?
– Implinita. Si cu o experienta care ii da un mare avantaj, capabila sa ia decizii foarte repede si foarte la obiect.
– Aveti colegi, si femei si barbati. Care sunt cei mai receptivi in relatia profesionala?
– E foarte greu ceea ce facem noi aici, pentru ca daca ar fi usor, l-ar face toata lumea. Cei care au ramas in sistem de atâtia ani sunt la fel de receptivi, la fel de tenaci. E foarte adevarat ca lucreaza mai multe femei decât barbati, insa ambele categorii au acelasi comportament.
– Ce vinde mai bie in asigurari: povestea sau realitatea?
– Povestea nu ai cum sa o desparti de realitate. De fapt, realitatea, din pacate, ne ajuta sa videm o speranta pentru mai târziu. Noi face bine oamenilor in trei situatii. Unu: când ajung la o vârsta si nu mai pot munci, si atunci au un ban pus deoparte care le confera o demnitate. Pentru ca banii, pâna la urma, acopera si o zona din asta, de decenta. Doi: atunci când se imbolnavesc, gasesc, multumita contractelor noastre, resurse ca sa se poata ingriji. Mai ales in contextul de acum, când asigurarile de sanatate de stat sunt cum sunt. Trei: daca se intâmpla un accident nefericit in viata si daca omul are in spate o familie care depinde de el, chiar daca nimeni nu poate inlocui persoana disparuta, familia lui poate merge mai departe. Deci, cum am mai spus, noi facem bine oamenilor. Si sentimentul acesta este extraordiunar. Când de multe ori oamenii sunt demotivati si ajung mai greu la finalizarea unui contract, ne amintim ca menirea noastra asta e, de a le face un bine.
– Sunteti o femeie puternica. E importanta atitudinea pentru a iesi cu capul sus din viata?
-E foarte importanta atitudinea. Cred ca esti puternic nu neaparat când dovedesti ca poti sa treci peste niste momente dificile, ci mai degraba cât de repede poti sa te ridici, asa incât sa poti sa ii sustii pe ceilalti din jurul tau. Si eu cred ca am reusit lucrul acesta.
– As fi curios sa aflu cum combate o femeie stresul?
– Facând diferenta foarte bine intre familie si serviciu. Pentru ca, atunci când ajung acasa, sa lasi in urma problemele de la serviciu. Si invers. Incercam sa ne facem viata frumoasa, adica, intotdeauna trebuie sa vezi partea buna, curata a lucrurilor. Stresul dispare atunci când intri intr-o casa in care te simti bine, in care esti primit cu dragoste, oferi dragoste celor din jur. In rest, sunt doar maruntisuri care iti umplu cumva viata.
“Un om nu este bogat daca are bani, ci daca are prieteni”
– Va incumetati sa dati un sfat unei tinere aflata la inceputul carierei?
– Sa munceasca foarte mult. Nu toata lumea munceste. Din pacate, sunt foarte multi tineri care asteapta sa primeasca inca de la parinti, desi se afla la o vârsta la care ar fi trebuit sa se descurce singuri. Depind in continuare de parinti, nu se implica decât in foarte putina masura, vor ceva foarte usor de facut, daca se poate un job care sa le ofere si masina de serviciu, telefon, tableta etc. Adica, sa le ofere totul, sa aiba totul asigurat, dar fara sa se intrebe intâi “Eu ce pot sa ofer?”. De multe ori, la interviurile pe cer le avem cu cei care vor sa intre in sistem, sunt intersati mai intâi de cât se câstiga, daca acel venit este garantat. Putini sunt cei care sp
– Presupun ca sunteti o femeie implinita, atât profesional, cât si social. Va mai doriti ceva de la viata?
– Oooo, bineinteles. Imi doresc sa fiu sanatoasa, sa-i ajut pe cei din familie si…imi mai doresc sa imi cresc nepoti. Mi se pare o etapa formidabila, de aceea sunt bucuroasa pentru ca am copil. Probabil ca din aceasta cauza mi se pare firesc sa ajung sa fiu bunica. Si sa fie la fel de frumos de acum inainte asa cum mi-am inchipuit ca o sa fie la acest moment, echilibrul acesta dintre famile si serviciu imi da o mare satisfactie. Vreau sa traiesc mult si sa ma bucur de tot ce e in jur, de prieteni, de copiii lor, de copilul meu, de nepotii mei, vreau sa calatoresc si sa ascult muzica, iar când n-am sa mai pot lucra, sa pot citi. Cred ca daca as putea da timpul inapoi, as alege sa stau mai mult cu copilul meu. Ne intelegem foarte bine, comunicam la fel de bine, dar tot cred ca sunt multe lucruri care mi-au scapat. Cred ca fata mea a crescut prea repede si parca nu m-am bucurat suficient de mult de ea. Nu stiu daca as fi putut mai mult in conditiile in care am muncit atât de mult, dar asa simt acum, ca nu m-am bucurat suficient de mult de ea.
– Cât de importanti sunt prietenii in viata si mai ales as vrea sa stiu cum ii alegeti?
– Prietenii sunt extrem de importanti. Intodeauna am spus ca un om nu este bogat daca are bani, ci daca are prieteni. Sieu cred ca sunt un om bogat din punctul acesta de vedere. Am prieteni chiar din tinerete si am pastrat cu sfintenie legatura cu ei si relatia buna cu ei. Asta ne-a imbogatit in timp. Sunt oameni pe care nu-i vedeam o perioada, dar stiam ca sunt acolo si ca te poti baza pe ei. Abia când esti la un necaz vezi cum sar toti. Si când ai o bucurie, vezi cum se aduna toti pe lânfa tine. E formidabil, intr-adevar. Nu stiu daca trebuie sa ti-i alegi, sunt lucruri care se aleg singure, sunt realtii care se cern, cele adevarate.
