Născut la 21 februarie 1937, în comuna Botoșana, județul Suceava, Ilie Boca este una dintre personalitățile marcante ale artei plastice românești contemporane. Format într-o tradiție solidă, dar animat de o permanentă căutare a „nedescoperitului”, artistul și-a construit, în peste cinci decenii de activitate, un univers vizual inconfundabil, situat la confluența dintre spiritul popular, simbolistica arhaică și libertatea expresiei moderne.
Formarea unui destin artistic
Fiul lui Ioan Boca și al Eugeniei (n. Robu), Ilie Boca își începe studiile în satul natal (1945–1952), continuându-le la Câmpulung Moldovenesc și Hunedoara, înainte de a-și asuma definitiv vocația artistică. Urmează Liceul de Artă din Cluj (1956–1961), sub îndrumarea profesorului Mircea Vremir, iar apoi absolvă, în 1967, Institutul de Arte Plastice și Decorative „Nicolae Grigorescu” din București, la clasa reputatului profesor Alexandru Ciucurencu.
La absolvire este repartizat profesor de pictură și grafică la Școala Populară de Artă din Bacău, oraș care va deveni centrul activității sale creatoare și organizatorice.
Constructor de instituții culturale
În 1969, alături de Grigore V. Coban, Ion Burdujoc, Salomeea Velea și Gheorghe Mocanu, înființează Cenaclul „Nicu Enea”, nucleu care va deveni, în 1973, Filiala Bacău a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Ilie Boca o va conduce timp de peste două decenii, consolidând viața artistică locală și oferind o platformă solidă generațiilor următoare.
La mijlocul anilor ’70 pune bazele Taberei de creație de la Tescani, devenită un reper pentru artiștii români și, după 1990, și pentru cei din afara granițelor. Inițiază și Tabăra de creație de la Berzunți, dedicată pictorilor naivi, precum și „Saloanele Moldovei” (din 1990), expoziție-concurs ajunsă la peste trei decenii de continuitate – un veritabil pod cultural peste Prut, reunind artiști din România și Republica Moldova.
În 1991, sub conducerea sa, la Bacău funcționează o filială universitară a Facultății de Arte din Iași, contribuind la formarea unei noi generații de artiști.
O operă ca o epopee vizuală
Prima expoziție personală are loc în 1970, la Bacău. De atunci, Ilie Boca expune constant în țară și în străinătate – de la București, Cluj, Iași, Sibiu sau Timișoara, până la Paris, Roma, Basel, Berlin, New York sau Beijing.
Valoroasa sa creație a fost inclusă în numeroase albume și dicționare de artă, iar lucrările sale au ilustrat reviste culturale importante precum „Ateneu”, „Tribuna”, „Familia” sau „Vatra veche”.
Criticul de artă Pavel Șușară descria opera lui Ilie Boca drept „o adevărată epopee în imagini”, un imn închinat spiritului liber, dar protejat de o pudoare interioară și de o bucurie transmisibilă. Pictura sa se structurează în jurul câtorva coordonate esențiale:
-
o peisagistică eliptică, aproape hieroglifică;
-
o zoologie totemică;
-
o umanitate arhaică, frustă, trăind într-un Eden încă neabrogat;
-
un hieratism care refuză încadrarea într-un stil consacrat.
Artistul însuși mărturisea:
„Mă atrag artele populare, obiectele artizanale, vechile meșteșuguri. Artele populare disting un popor de altul, îi dau o autenticitate anume. Aici se găsesc proviziile de vitalitate ale unui neam. Caut o expresivitate anume a acestora, caut «nedescoperitul»… Dar totul este o rememorare, o sinteză inefabilă.”
Această raportare la tradiție nu este una mimetică, ci una organică. La Ilie Boca, memoria devine materie picturală, iar satul – transfigurat – se transformă într-un cosmos simbolic.
Premii, recunoașteri și distincții
Cariera sa a fost încununată de numeroase premii naționale și internaționale: Premiul Caravaggio (Roma, 1984), Marele Premiu al Uniunii Artiștilor Plastici din România (2003), Premiul „Nicolae Tonitza” (2000), Premiul „Constantin Brâncuși” (2007) al UAP din Republica Moldova, Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române (2019) pentru retrospectiva dedicată vârstei de 80 de ani, și multe altele.
A fost distins cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Ofițer (2000), pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii române.
Este Cetățean de Onoare al municipiului Bacău, al județelor Bacău și Suceava, precum și al comunei Botoșana.
Un artist al libertății
Ilie Boca trăiește „în interiorul picturii” cu o naturalețe biologică, după cum observa critica. Opera sa nu este doar o sumă de lucrări, ci un univers coerent, un spațiu sensibil și simbolic cucerit pas cu pas.
În arta sa, tradiția nu este trecut, ci energie latentă. Satul nu este geografie, ci memorie vie. Iar pictura nu este doar imagine, ci o formă de libertate.
La peste opt decenii de viață, Ilie Boca rămâne o conștiință artistică mobilă, neobosită, fidelă unui program interior în care experimentul și rădăcina se întâlnesc firesc. Un nume care a făcut din Bacău un reper pe harta artei românești și care a transformat memoria populară într-un limbaj plastic universal.
