Bacaul – locul 34 din 41 de municipii capitala de judet
Reputata organizatie Institutul pentru Politici Publice (IPP) Bucuresti a dat recent publicitatii un amplu studiu privitor la absorbtia fondurilor europene de catre autoritatile administratiei publice locale din tara. Conform clasamentului intocmit de IPP, municipiul Bacau a accesat, pana la data de 31 decembrie 2011, fonduri structurale in cuantum de doar 26 milioane lei (aproximativ 6,2 milioane de euro). Analiza IPP precizeaza ca municipiul Bacau se afla pe locul 34 din 41 de municipii de resedinta din tara. Pe locul 1 la capitolul absorbtia fondurilor europene se afla municipiul Iasi, cu peste 75 de milioane de euro atrase pana la data de referinta – 31 decembrie 2011.
Municipiul Bacau se afla in coada clasamentului intocmit de IPP Bucuresti, privitor la absorbtia fondurilor europene. Potrivit unei analize intocmite de reputata organizatie non-guvernamentala, Bacaul se afla pe locul 34 din cele 41 de municipii capitala de judet din tara. Pana la data de referinta (31 decembrie 2011), precizeaza analiza IPP, municipiul Bacau a accesat fonduri structurale in suma de 6,18 milioane de euro.
Suma este cu mult sub media nationala pe municipii de resedinta. Din calculul IPP rezulta ca o primarie de municipiu de resedinta de judet a accesat, in medie, 23,47 milioane de euro. Media nationala este de 4 ori mai mare decat performanta inregistrata de municipalitatea bacauana, aceasta avand o prestatie slaba in materie de absorbtie a fondurilor UE.
Ce a constatat IPP
Analiza publicata de IPP Bucuresti precizeaza ca autoritatile din administratia publica locala nu si-au fixat prioritati in ceea ce priveste derularea unor investitii de interes local prin intermediul fondurilor europene. "Proiectele castigate de administratia locala au reflectat mai degraba gradul de interes local punctual sau capacitatea unor firme de consultanta de a convinge structurile administratiei publice locale sa depuna proiecte, decat o strategie coerenta de dezvoltare a unor proiecte de anvergura (…) Este evidenta lipsa de prioritati in ce priveste dezvoltarea de proiecte de investitii locale", se arata in analiza elaborata de IPP.
DESCARCA DE AICI STUDIUL REALIZAT DE INSTITUTUL DE POLITICI PUBLICE.
Polii de dezvoltare, o „vrajeala” de-a lui Tariceanu
Organizatia bucuresteana a atras atentia ca cele 12 municipii desemnate de Guvernul Tariceanu drept "poli de crestere economica" au avut o prestatie lamentabila in materie de absorbtie a fondurilor europene. "Ne-am fi asteptat sa regasim pe primele pozitii in acest clasament al oraselor cu cele mai multe fonduri accesate in primul rand localitatile desemnate de Guvern drept poli de crestere economica in regiuni, insa din lista de 12 asemenea poli, nici jumatate nu se regasesc in primele pozitii ale clasamentului", au constatat specialistii IPP Bucuresti. In 2008, in baza unei hotarari, Guvernul condus de C.P. Tariceanu stabilea ca poli de crestere economica orasele: Bucuresti, Bacau, Brasov, Braila, Galati, Cluj – Napoca, Constanta, Craiova, Iasi, Oradea, Ploiesti si Timisoara.
Cine si-a tras partea leului?
Suceava si Iasi, marii castigatori ai loteriei fondurilor europene in Moldova
Conform clasamentului intocmit de IPP, municipiul care a accesat cele mai multe fonduri europene pana la 31 decembrie 2011 este Iasi, cu peste 75 de milioane de euro (fata de 6,18 milioane cat a accesat municipiul Bacau). Intre orasele din zona Moldovei, Piatra Neamt este evidentiat – de asemenea – cu o buna prestatie in materie de accesare fonduri UE. Orasul condus de Stefan "Pinalti" a renascut in ultimii 8 ani, luand fata Bacaului. Piatra Neamt a accesat fonduri in suma de peste 37 de milioane de euro (locul 8 in clasamentul IPP). Botosaniul si Suceava sunt si ele prezente in analiza IPP, situate cu mult in fata municipiului Bacau. Condus de pedelistul Catalin Flutur, Botosaniul s-a clasat pe locul 13 (cu 31,4 milioane de euro accesate), in timp ce municipiul Suceava, condus de Ion Lungu (PDL), a accesat fonduri totale in suma de 23,3 milioane euro (locul 18 in clasament). Pana si Vasluiul a depasit Bacaul in materie de accesare a fondurilor europene. Potrivit analizei IPP, municipiul Vaslui a absorbit fonduri totale de 19,9 milioane euro (locul 19 in clasament).
La capitolul consilii judetene, Bacaul sta aparent mai bine, insa in realitate e clasat pe locul 4 in regiunea Moldovei. Pe locul 1 se afla judetul Suceava, cu fonduri totale accesate in suma de peste 78 de milioane de euro. Judetul Neamt se claseaza pe locul 5, cu fonduri totale accesate de 58 milioane euro, in timp ce judetul Botosani apare pe locul 9, cu 54,54 milioane euro. Judetul Bacau se afla pe locul 10 in clasamentul IPP, cu un total de 53,56 milioane euro accesate.
Minciunile stratosferice ale lui Romeo Stavarache
Unde-s sutele de milioane de euro scornite de primarul Bacaului?
In almanahul electoral "Bacau. Acasa", primarul Romeo Stavarache zugraveste municipiul Bacau drept un oras model in materie de atragere a fondurilor europene. Potrivit afirmatiilor primarului Stavarache, "peste 300 de milioane de euro au fost atrasi pana acum in municipiul Bacau, prin proiectele depuse pe diferite programe ale Uniunii Europene". Almanahul electoral contine si o premonitie: "pana in 2013, suma va ajunge la 600 de milioane de euro" (!!!). Stavarache le spune bacauanilor ca, intr-un singur an, Primaria Bacau va accesa o cantitate dubla de fonduri europene. Asta, in conditiile in care conform studiului IPP, municipalitatea bacauana a accesat doar 6,18 milioane euro (la data de 31 decembrie 2011).
Minciunile lui Stavarache sunt, insa, vechi. In 2008, acelasi primar sustinea ca municipiul Bacau are atrase fonduri nerambursabile in valoare de peste 320 de milioane de euro. Intre acestea, ponderea cea mai mare o avea finantarea soselei de centura (84 de milioane de euro), o minciuna scornita de Romeo Stavarache in campania electorala din vara lui 2008. Banii n-au fost atrasi niciodata de primar, iar Bacaul nu are nici astazi sosea de centura.
A recunoscut in 2006 ca a mostenit proiecte de la Sechelariu
In iunie 2006, dupa doi ani de la preluarea functiei de primar, Romeo Stavarache dadea publicitatii un comunicat de presa in care vorbea despre experienta sa de primar. Conform declaratiei primarului de la acel moment, municipalitatea a mostenit doua proiecte majore de la administratia fostului edil, Dumitru Sechelariu. "In primul rand este vorba de aductiunea de apa de la Valea Uzului", precizeaza comunicatul, dar si "depozitul ecologic".
In 8 ani de zile, administratia Stavarache nu a fost capabila sa finalizeze aductiunea de apa, desi proiectul fusese lasat de Sechelariu in Primarie cu tot cu finantare. De asemenea, depozitul ecologic functioneaza fara un operator licentiat, administratia Stavarache fiind incapabila sa finalizeze o licitatie inceputa de acum 2 ani.
Lucian Bogdanel
