“Educatia ne ridica si ne ajuta sa ne integram in societate”

Interviu cu Doru Tanase, prim-vicepresedinte al organizatiei judetene Bacau a Partidei Romilor „Pro Europa”

– De la Bulibasa si staroste, romii au astazi un rege si un imparat. Cui se “supun” romii din Bacau?
– Romii din Bacau fac parte din mai multe subetnii, sunt lautari, comercianti, artisti si un segment mic de caldarari care, in ultimul timp am reusit sa-i atragem la activitatea noastra de integrare. Noi, cei din Partida Rromilor “Pro Europa”, suntem, zicem noi, romii moderni, cu conceptii noi si intelegem sa ne comportam dupa legile statului roman. Nu suntem “supusi”, cum spuneti dumneavoastra, unui rege sau unui imparat, ne supunem Constitutiei Romaniei, res­pectam, alaturi de populatia majoritara, legile acelorasi institutii ale statului. Traim in Romania si suntem inainte de toate cetateni romani.
– Se discuta, s-a discutat, Consiliul Europei a decis, termenul de definire a etniei este de rom, romi. Dumnea­voastra, etnia din care faceti parte, care termen il agreati?
– Evident ca de rom, insa pe mine, Doru Tanase, nu ma deranjeaza daca cineva imi spune tigan, dar depinde cum imi spune. Atunci cand o spune la modul apreciativ “Ce frumos canta tiganul acela!”, ”Mare artist, tiganul asta!”, “Baiat destept tiganul X”, parca este altceva, insa in momentul cand iti spune cu repros, dur, cu subinteles, termenul ia alte co­notatii. Denumirea vine din limba romani, care inseamna om. Cand folosesti expresia tu esti tigan, nu poti sa spui in limba romani tu san tigan. Eu am 47 de ani, vreau sa va spun ca nu mi-e rusine ca sunt tigan. Suntem cinci frati, fiecare am invatat carte, am terminat un liceu, altii au terminat si o facultate. Copiii nostri la fel. Am vrut sa facem cinste numelui nostru si etniei din care facem parte.
– Ai jucat fotbal, ai terminat Facultatea de Biologie, ti-ai intemeiat o familie, ai copii mari, esti unul dintre liderii romilor din Bacau. Care au fost motivatiile tale in viata?
– Da. Am jucat fotbal chiar impo­triva vointei tatalui meu, care imi spunea ca importanta este scoala, invatatura, instrumentul, nu fotbalul. Marea mea dragoste a fost fotbalul. Am jucat fotbal la copii si juniori la SC Bacau. Tata mi-a pus o conditie: te duci la fotbal, dar urmezi si scoala de muzica. M-am dus, am facut trei ani clarinet si saxofon, indeplinind dorinta tatalui meu care tinea foarte mult sa avem o meserie. Nu-l inte­legeam atunci, deoarece ma obliga, insa mai tarziu i-am dat dreptate. Pe la 13 ani am fost selectionat in lotul national de juniori, insa am ramas in Bacau, la juniorii republicani, la Divizia Nationala a clubului, am castigat campionatul cu antre­norul Sorin Avram, iar de la 18 am jucat la Ceahlaul Piatra Neamt, in Divizia B, visul meu sa joc in B, cu antrenorul Mircea Nedelcu. Am revenit la echipa mare in Bacau, apoi la CSM Borzesti, cu antrenorul Nicu Vatavu. Am activat la Proletarul cu regretatul antrenor Vasile Panait, in Liga III. Lucram patru ore in fabrica, eram mecanic masini si utilaje, facusem Liceul Industrial de Mecanica. M-am casatorit, aveam doi copii, un baiat si o fata si la 28 de ani am zis ca este bine sa ma retrag. Dupa Re­volutie, primii dispo­nibilizati au fost sportivii si lautarii si am ajuns la vorba tatii. Am pus mana pe instrument si, impreuna cu fratii mei, imi castigam exis­tenta din cantat. Am am ramas administratorul Bazei sportive de la Proletarul. Faceam ce imi placea, sa stau la firul ierbii. Ceea ce fac si astazi. Domnul Dumitru Sechelariu m-a luat, in 1997, la FCM si sunt administratorul bazei sportive. De aceea spuneam ca nu-mi este rusine ca sunt de etnie roma. Pe unde am fost, am lucrat si invatat, colegii m-au apreciat. Tin minte ca la facultate, la Universitatea “Vasile Alecsandri”, unde am terminat Biologia, profesorul Catalin Rang, mentorul meu, ma dadea mereu exemplu la cursuri si seminarii. Le port o deosebita stima si profesorilor Maria Prisecaru, Roxana Voicu, prof. Pricopi, tuturor celor pe care i-am avut ca dascali. La aceeasi universitate sunt si copiii mei, Razvan si Roxana, ambii la Relatii si Comunicare, in ultimul an. Motivatiile mele? Am vrut sa demonstrez ca si un cetatean de etnie roma poate reusi in viata. Si eu nu sunt o exceptie, multe alte familii de romi au copiii realizati, studenti, profesori, experti, consilieri, educatori, altii sunt buni meseriasi.
– Esti o persoana cunoscuta, ti-ai realizat visurile. Stiu ca ai fost consilier municipal, apoi consilier judetean. Ce inseamna pentru tine politica, de ce te-ai implicat in aceasta activitate?
– Au venit colegi de-ai mei, prieteni si mi-au propus sa intru in politica. Am refuzat la inceput, insa mai tarziu m-am mai gandit ca pot sa fac ceva, pot sa-mi ajut conationalii din etnia mea. Am intrat in politica sa schimb ceva, sa ajut comunitatea de romi. M-am apucat cu o echipa la municipiu, hotarati sa muncim, sa ajutam prin tot ceea vom face sa ne integram in societate. Zile, luni, dezbateam problemele noastre, ale romilor si intrebarea noastra era cum putem scoate comunitatea de romi la lumina. Acum sunt prim-vicepresedinte la judet, cu Paustin Balan presedinte, cu Sandu Dorel, cu domnul profesor Anghel Nastase, cu Lupu Nelu (Mi­lion) si multi altii. Avem si in judet oameni devotati, care sunt mereu preocupati de problemele etniei noastre. Florin Cheptanus, vicepresedinte in Biroul Judetean al PR, responsabil pe Valea Muntelui, de la Darmanesti la Asau, Agas, un om de o factura aparte, cu o inima mare. Acum, daca tot suntem la organizare, la oamenii cu care lucram nu pot sa nu-i amintesc pe Dorel Sascau de la Buhusi, Calin Laver, de la Valea Seaca, Alexandru Tanase, pastor la Bacioi, Gheor­ghe Paun la Racaciuni, Mitica Argint de la Frumoasa, Florica Caruta – Asau, Gina Ciubotaru – Dofteana, Gheorghe Gura -Comanesti, Moscu Emil – Filipesti. Sunt oameni pe care noi ne bazam, unii sunt consilieri locali. Ce am reusit in acea perioada? In 1996, am fost ales consilier municipal, in mandatul domnului Dumitru Sechelariu. Am fost partas, am votat numeroase proiecte de hotarare care au adus be­neficii comunitatii noastre, a baca­uanilor. Timp de patru ani am participat la audientele primarului, la audientele de la Serviciul Social, am incercat sa ajut multe familii de romi cu probleme, am facut deplasari, impreuna cu alti lideri ai romilor din Bacau, la familiile de pe Vantului, in Izvoare, prin toate cartierele, cand nimeni nu se prea omora sa mearga acolo. Le-am demonstrat ca nu din birou se rezolva problemele romilor, ci din teren, de la fata locului, sa-i vezi cum locuiesc, cum traiesc, sa le cunosti problemele cu care se confrunta. Am reusit sa le dam ajutoare pentru cei care nu puteau lucra, pe altii i-am angajat cand nimeni nu-i lua in seama. Domnul primar Sechelariu ne-a inteles si peste 200 de romi au fost angajati la Spatii verzi. Va dati seama ce a insemnat acest lucru, familii intregi aveau posibilitatea sa traiasca cat de cat, isi puteau da copiii la scoala. Unii au rezistat, altii nu. Este nevoie de timp, de munca, de educatie.
– De unde porneste, in opinia voastra, inegalitatea, discri­minarea? In ce domenii este mai vizibila?
– Sunt cazuri, si nu izolate, cand romii sunt discriminati. Am sa va dau un exemplu. Am organizat o bursa a locurilor de munca pentru romi. Au venit angajatori invitati de AJFOM. Niciun cetatean de etnie roma nu a fost angajat. Va mai dau exemple. Sunt afise la sediile unor societati prin care se solicita angajarea unor meseriasi, insa jos scrie: EXCLUS ROMI. Pe la diferite restaurante vezi pe usa: Ne rezervam dreptul de a ne selecta clientii. La cine se refera? Raspundeti dumneavoastra. In presa, daca se da o stire despre o infractiune, se men­tioneaza: autorul, suspectul, este de etnie roma. De ce? Mergem mai departe, suntem cetateni europeni, dar multe tari au trecut la masive expul­zari a romilor de pe teritoriul lor, in multe situatii fara motiv. Sunt luati la gramada, se genera­lizeaza. Alt exemplu: conditiile sociale precare ingradesc dreptul la invatatura, la educatie. Mai sunt profesori care trimit copiii nostri in ultima banca, pe difertie motive, ba ca nu-i spalat, ba nu-i imbracat, n-are caiet sau n-are unghiile taiate. Sunt lucruri minore, insa cu un impact mare asupra copilului. Lipsa locuintelor sau a unor locuinte decente, accesul la ocuparea unor posturi, a unor functii in adminis­tratie sunt alte exemple. Acestea sunt problemele noastre, pentru ele ne luptam. Romania, trebuie sa o spun, sufera de generalizari. Nu-i drept, nu-i moral, nu-i constitu­tional. Toti suntem egali pe acest pamant, inclusiv in Romania.
– Vorbim acum, vad, doar de situatia din orase, din municipii, insa asemenea probleme sunt si in mediul rural.
– Sunt comunitati unde nu a patruns civilizatia, si asta nu din cauza noastra. Mai sunt sate, catune, fara curent electric, romii nu au pamant, nu au o casa. Partida Romilor nu dis­pune de un buget, nu are putere de decizie. Noi putem face cateva lucruri. Avem programe finan­tate, in judetul Bacau sunt cinci proiecte derulate sau in curs de derulare. Am organizat cursuri de pregatire in domeniul peisagistic, muncitori pei­sagisti, de trei luni, la Sascut. La Comanesti si Bacau am avut cursuri pentru tineri care au terminat liceul, in meseria de operatori prelucrare date. La Filipesti tot cursuri pentru muncitori amenajari spatii verzi, dar si la Moinesti. Programele au fost finantate de agentia Nationala pentru Romi, in parteneriat cu Fax Media de la Ploiesti. Mai avem alte patru-cinci proiecte de acest fel in derulare, in educatie, impreuna cu Ministerul Educatiei, cu inspectoratele scolare, pe care le stie lumea. De asemenea, Agentia Nationala a Romilor a derulat un program de formare a expertilor romi, fiind pregatiti peste 200 de experti. Sunt localitati unde romii nu au cu cine sa dialogheze, nu au o persoana de contact, care sa inteleaga foarte bine ce vor si ce cer acesti oameni. In Bacau avem in cinci comunitati asemenea experti. De asemenea, la Inspectoratul Judetean de Inva­tamant lucreaza un inspector scolar, care este si vicepresedinte la Partida Romilor “ProEuropa”, avem un consilier in Prefectura. Pacat ca nu am reusit acelasi lucru si in Primaria Bacau. Nu cunosc motivele, insa noi vom continua demersurile.
– Nu ati mai avut candidati la alegerile din 2008 sau au fost alte cauze al nereusitei Partidei Romilor?
– Am obtinut in 1996 aproape 2000 de voturi. In Bacau sunt intre 5 si 6 mii de cetateni ai acestei etnii. Sunt convins ca multi voteaza cu PR, altii sunt inscrisi sau voteaza cu alte partide, este dreptul lor, insa sunt destui care nu-si declina apartenenta la etnie, gest pe care nu-l inteleg si reprezinta un deserviciu pentru noi. O sa vedem care va fi situatia la recensamantul din toamna. De ce nu voteaza romii cu candidatii nostri? Pro­babil ca au si motive, ori nu este persoana potrivita pe acel loc, ori nu este in gratiile lui. Unii spun poate ca nu am facut suficient pentru ei si isi gasesc salvarea la alte partide! Exista si o oarecare mani­pulare in preajma campaniilor electorale, cu promisiuni, cu diferite daruri, de ce sa nu o spunem. Insa noi le-am spus de fiecare data ca este mai bine, mai pro­fitabil, sa-si voteze neamul, sangele. Le-am dat de fiecare data exemplul maghiarilor care au reusit sa-si faca grup parlamentar si de acolo isi rezolva problemele specifice etniei lor. Mergem in fiecare comunitate si le spunem: Oameni buni, treziti-va! A venit vremea sa va alegeti oamenii vostri in consiliile locale. Votati Partida Romilor, este singurul partid al etniei noastre care are reprezentare in Parlament. Ne-am propus, ca la anul, sa reusim alegerea mai multor consilieri, astfel ca romii sa fie mai bine reprezentati la nivel local. Noi avem incredere in toti romii ca vor sti cum sa aleaga, sunt de acum oameni maturi politic, au experienta anilor trecuti.
– Ce isi propune Partida Romilor Pro-Europa penru perioada urmatoare?
– V-am spus, dorim ca in 2012 sa propulsam cat mai multi consilieri in localitatile unde traiesc romi. Avem sperante, am facut demersuri pentru a implementa si in Bacau proiectul de antreprenoriat “Ajutarea tinerilor romi pentru a dezvolta o afacere”, coordonat acum de centrul de la Iasi. Insistam impreuna cu Inspectoratul Scolar pentru scolirea adultilor prin proiectul “A doua sansa”, sa organizam in continuare cursuri de calificare, dar si sa activam mediatorii sanitari si scolari. Avem in proiect organizarea de festivaluri ale romilor, de promovare a copiilor talentati. Dorim, de asemenea, sa infiintam un ansamblu tiganesc. Speranta noastra sunt tinerii, cei care vin din urma, cu alte mentalitati, pregatiti, dornici sa se implice in activitatile organizate de Partida Romilor. Educatie, educatie si iar educatie. Este sansa noastra pe viitor.
– Ne apropiem de sfarsitul convorbirii noastre, ce le transmiti celor din etnia voastra, acum, de Ziua Internationala a Romilor?
– Parintilor, tatilor, mamelor, fratilor, prietenilor, tuturor as vrea sa le spun ca a venit vremea sa punem umarul toti sa facem ceva pentru aproapele nostru, pentru noi, pentru comunitatile noastre. Trebuie sa luptam, sa ne ajutam in primul rand singuri si dupa aceea sa cerem si de la altii. Este foarte important, cel mai important, sa ne dam copiii la scoala, cu toate greutatile pe care le avem. Educatia ne ridica si ne integreaza in societate. Noi, tiganii, romii, am pornit de la roata, semnul nostru distinctiv, stabilit la primul congres de la Londra. Tot acolo s-a stabilit imnul nostru Gelem, Gelem si steagul romilor. Pe steag este o roata, roata carutei, care simbolizeaza progresul, miscarea. Deci, noi am plecat de la roata si am ajuns la calculator. Este o poarta pentru viitor, nu mai mergem cu caruta, acum navigam pe internet. Fara cultura, fara traditii o comunitate nu exista, nu inseamna nimic. In toata saptamana am avut mai multe activitati dedicate acestei zile, o piesa de teatru, spectacole, iar astazi sunt mai multe actiuni in Bacau, dar si alte localitati din judet. Nu va fac un compliment, insa am simtit mereu interesul presei, in special al Trustului Media DESTEPTAREA fata de etnia noastra, fata de initiativele, realizarile si actiunile noastre. Cu ajutorul presei, chiar daca unele ziare ne mai ocolesc, aratam lumii si latura luminoasa a etniei, eforturile noastre de a ne integra, de a arata ca suntem oameni devotati acestei natiuni, ca facem parte din marea familie care se numeste Romania.
– Ai fost in strainatate, nu te-a dus gandul sa ramai?
– Eu am fost o singura data, si atunci in interes de serviciu. Eram consilier judetean si o companie inaugura o linie aeriana Bacau-Roma. A invitat atunci mai multe persoane, printre care si consilieri. Nici pasaport nu aveam. Nu m-a interesat niciodata. Am vazut Roma, cat s-a putut vedea, si m-am intors cu doua ghivece de flori superbe. Atat. Marea pasiune a sotiei mele, Afrodita, sunt florile si mai mare bucurie nu-i puteam face. Este o femeie deosebita, care ne-a ajutat pe toti, ne-a inconjurat cu dragoste si intelegere, pentru care ii multumesc foarte mult.
Si fiindca a venit vorba de flori, sunt foarte bucuros ca anul acesta, de 8 Martie, organizatia noastra a luat initiativa de a iesi in strada, de a se intalni cu bacauanii. Tinerii nostri, dar si cei mai in varsta au oferit doamnelor si domni­soarelor cate o floare. Aceasta actiune s-a desfasurat in toate municipiile si orasele, dar si in multe comune ale judetului. Sufletul acestei initiative a fost colegul nostru Florin Cheptanus. Am observat ca femeile au apreciat gestul nostru si consider ca am facut o impresie frumoasa. Sunt convins ca in urmatorii ani vom reusi, impreuna cu majoritarii, sa schimbam impresia uneori negativa care mai planeaza asupra comunitatilor de romi din judet.
Daca imi dati voie, as vrea sa fac tuturor o urare: Te aven Bahtale, romale!
Gheorghe Baltatescu