Oneștiul perioadei 1963 - 1965

Omul politic băcăuan Dumitru Brăneanu, în prezent consilier județean, dar și președinte al Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor, vine cu o propunere aparent surprinzătoare: un bulevard sau o stradă din municipiul Onești ar trebui să poarte numele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. „Fac această propunere – ne-a declarat politicianul – pentru că acest oraș există datorită lui”. Președintele Comisiei de atribuiri de denumiri a județului, prof. Vilică Munteanu, spune că o asemenea propunere ar avea șanse să fie susținută, „deși ea a trezi spiritele”.

Din martie 1965, orașul Onești a purtat numele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, până în 1990 când, după evenimentele din 1989, s-a revenit la denumirea inițială. Practic, orașul a fost edificat în paralel cu apariția platformei industriale Borzești pentru care a și fost proiectat, în perioada în care România era condusă de Gheorghe Gheorghiu-Dej. În anul 1952, Consiliul de Miniștri a hotărât construirea Grupului Industrial Borzești și a orașului, în șase etape. Primele două etape au fost în perioada 1952 – 1965. Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost liderul comunist al României din 1948 până la moartea sa, pe 1 martie 1965, și Președinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române în perioada 21 martie 1961 – 19 martie 1965.

„Trebuie să ne asumăm istoria, din care face parte și perioada comunistă – a pecizat Dumitru Brăneanu. Gheorghe Gheorghiu-Dej avea în Onești, în zona Perchiu, un bătrân la care venea adesea și se consulta în multe probleme, după cum mi-au spus chiar oamenii locului. Așa a dispus construirea platformei industriale petrochimice la Onești, nu la Moinești mai aproape de sondele de țiței sau la Dărmănești unde exista deja o rafinărie. Dar a ținut cont că lângă Onești erau și petrol și sare și putea fi dezvoltată petrochimia”.

Dumitru Brăneanu este convins că Gheorghe Gheorghiu-Dej a avut multe păcate, dar a făcut și lucruri bune: i-a scos pe ruși din țară în 1958, iar în 1964 a dat administia generală pentru deținuții politici. „Sunt destule controverse în istorie pe aceste teme, dar ce e vizibil trebuie pus în valoare, iar Oneștiul are o datorie morală față de acest om politic” – a mai spus interlocutorul nostru. Eu am propus primarilor de până acum ai Oneștiului să dea un astfel de nume unei străzi a orașului, dar dacă nu avem curaj să ne asumăm istoria este mare păcat. Și în Bacău pot fi date exemple similare”.

Interesant este – spune Vilică Munteanu – că și pentru Petru Groza există o propunere ca numele său să fie dat unei străzi într-o localitate din județul Bacău.

Oneștiul are peste 140 de străzi, multe cu nume comune, precum nume de plante sau de anotimpuri.

„Poate ar fi nimerit să se facă o dezbatere publică, pentru a se înțelege ce a însemnat Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru România și mai ales pentru Onești. Nu poate fi șters din istoria țării. Și nu poate fi văzut numai în negru. Datorită poziției lui antisovietice a și fost asasinat, prin iradiere, la o lună de la o declarație făcută în aprilie 1964. Și în CAER și în Tratatul de la Varșovia era privit cu circumspecție de ruși, de unguri, de polonezi, pentru că nu făcea front comun. Dar România până în 1958 a fost țară sub ocupație armată. Nu puteai să miști în front, pentru că era pericolul ca țara să se transforme în republică sovietică”.
Vilică Munteanu, președintele Comisiei județene de atribuiri de denumiri

Alte articole