În prima lectură luată din cartea lui Iob, ni se vorbește de un om care trăia în ţara Uţ. Unde este această ţară Uţ? Nimeni nu ştie. Nu e nicăieri, fiindcă e pretutindeni. Când a trăit Iob? Niciodată, fiindcă trăieşte întotdeauna. Iob este omul care trăieşte în afara timpului şi în afara spaţiului geografic, fiindcă trăieşte în toate timpurile şi în toate spaţiile geografice. El este omul suferind din toate timpurile şi din toate locurile. Strigătul său e strigătul celor care vor un răspuns la întrebările: Ce sens are suferinţa? Ce sens are moartea? De ce suferă cel drept? De ce suferă mai ales copii nevinovaţi? De ce sunt atâtea rele, atâta nedreptate, atâta violenţă, atâta corupţie, atâtea catastrofe în lume? Răspunsul la chinuitoarele sale întrebări, Iob, omul universal, îl primeşte în evanghelia de azi. Dumnezeu care nu e nici absent, nici indiferent la suferinţa omului, ne-a dat răspunsul prin Isus Cristos. Răspunsul nu este o explicaţie raţională, ci o prezenţă. Isus nu a ţinut discursuri filosofice despre suferinţă. În textul evanghelic de azi îl vedem pe Isus combătând febra, bolile de tot felul, mai ales acel rău obscur, mai teribil decât toate celelalte, care este posesia diabolică. Da, Isus a venit să aducă un răspuns la toate întrebările. Această veste bună este spirituală şi materială aşa după cum persoana umană este suflet şi trup. Când vine însă vorba de ordinea priorităţilor, spiritualul este pe primul loc, materialul pe următorul: „Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea lui şi toate acestea se vor adăuga vouă” (Mt 6,33). Cu alte cuvinte, Isus a venit să proclame vestea cea bună a împărăţiei lui Dumnezeu, să invite întreaga omenire să îl recunoască rege pe Dumnezeu, să se împace cu Dumnezeu şi cu semenii. Mare parte din boala, sărăcia şi suferinţa care există în lumea noastră îşi au rădăcina în starea de păcat, ce ne separă de Dumnezeu şi de ceilalţi. Vindecând rădăcina tuturor problemelor noastre, ne vom găsi în poziţia de a accepta binecuvântările abundente ale lui Dumnezeu în toate domeniile vieţii noastre.
„Isus a vindecat pe mulţi care aveau diferite boli şi a scos mulţi diavoli.” (cf. Mc 1,34)
Pr. Cristinel Alecu, Parohia Catolică „Inima Neprihănită a Mariei” Bacău
