Inginer chimist, cu studii la Iaşi, Brif Hainrich, născut la Dorohoi, a devenit băcăuan, prin repartiţie la Combinatul de Hârtie şi Celuloză „Letea”, luând-şi locul în Comunitatea evreilor din Bacău. Viaţa i-a oferit suficiente satisfacţii, întemeindu-şi aici o familie, căsătorindu-se cu aleasa inimii lui, româncă, creştin ortodoxă. Au împreună trei fete, însă vremurile le-au dus departe de casă, respectiv la Bucureşti, Tel Aviv şi Washington. Este bunic şi, în fiecare an, aşteaptă cu nerăbdare să se întâlnească cu toţii. Tranziţia nu l-a ocolit, fiind nevoit să găsească soluţii, pentru a-şi putea întreţine familia. Nu s-a lăsat doborât, a mers înainte. Din 2017 a fost ales preşedinte al Comunităţii Evreilor din Bacău, după ce o perioadă a îndeplinit şi funcţia de secretar. În Bacău mai trăiesc 70 de evrei, însă din comunitate fac parte cu puţin peste 150 de membri. “Suntem o comunitate mică, însă foarte unită, relaţiile dintre noi se bazează pe prietenie şi ajutor. Ne bucurăm să fim împreună la momentele importante din viaţa fiecăruia, din viaţa comunităţii şi , personal, sunt foarte încântat de participarea entuziastă a membrilor Comunităţii la activităţile noastre. Avem o colaborare minunată cu prietenii noştri de la alte minorităţi: armeană, germană, romă şi italiană”, ne spune interlocutorul nostru. Cu calităţile şi pregătirea domniei sale, respectul de care se bucură în comunitate îi îngăduie să deţină şi responsabilitatea de oficiant de cult. În aceste zile, evreii din întreaga lume se pregătesc pentru întâmpinarea marii sărbători Pesah, Paştele evreiesc, regina sărbătorilor iudaice, care, anul acesta , începe în seara de 30 martie şi ţine opt zile. Domnul Brif Hainrich a avut amabilitatea să ne dezvăluie ce înseamnă, ce reprezintă şi cum se pregătesc evreii, pentru a întâmpina şi sărbători Pesah. (Gh.B.)

„Pesah (Paştele evreiesc), considerată Regina sărbătorilor evreieşti, este una dintre cele trei mari Sărbători de Pelerinaj, când se făcea pelerinaj la Templul din Ierusalim: Pesah, Savuot (Sărbătoarea săptămânilor, la şapte săptămâni după Pesah – Sărbătoarea primirii Torei pe Muntele Sinai) şi Sukot ( Sărbătoarea corturilor).

Pesahul comemorează sfârşitul robiei poporului evreu din Egipt, iar ieşirea din casa sclaviei reprezintă momentul eliberării istorice a poporului evreu, şi este considerată cea mai mare minune, înfăptuită de Dumnezeu, din istoria evreilor. Numele sărbătorii „Pesah“ vine de la verbul ebraic “Pasuh“, care arată că Îngerul morţii a «sărit peste», a «ocolit» casele evreilor, atunci când, asupra egiptenilor, a fost trimisă ultima şi cea mai grea din cele 10 plăgi (pedepse), «Moartea întâilor născuţi», din fiecare casă egipteană, plăgi care au avut rolul de a-i convinge pe Faraon şi pe sfetnicii săi, să elibereze din sclavie poporul evreu.

Pesahul se celebrează, în Diaspora, timp de opt zile, începând de la 15 Nisan, prima lună a calendarului religios evreiesc ( anul acesta, prima zi de Pesah cade pe 30 aprilie): primele şi ultimele două zile sunt zile de sărbătoare nelucrătoare, «Yom Tov», iar cele patru din mijlocul perioadei sunt zile de sărbătoare – lucrătoare («Hol Hamoed»). În Israel, Pesah se celebrează timp de şapte zile. Sărbătoarea are mai multe denumiri: – «Hag ha – Pesah» – în amintirea jertfei mielului pascal, din noaptea dinaintea fugii din Egipt, când, cu sângele mielului sacrificat, evreii au însemnat stâlpii şi pragurile de sus ale uşilor şi Îngerul morţii a cunoscut şi a ocolit casele evreilor. Mielul sacrificat trebuia fript şi mâncat în noaptea respectivă, cu matza şi verdeţuri amare ( acestea din urmă, în amintirea vieţii chinuite şi amare a sclavilor evrei din Egipt); «Hag- ha-matzot» – Sărbătoarea azimilor – în amintirea faptului că, la fuga din Egipt, evreii nu au avut timp să-şi dospească aluatul şi au preparat «matza» – turte din aluat nedospit. De Pesah este total interzisă consumarea de «hametz» – alimente din cereale fermentate (pâine, produse de patiserie, borş etc); «Hag ha-Aviv» – Sărbătoarea primăverii; «Zeman Heruteinu» – Timpul libertăţii noastre.

Nicio altă sărbătoare iudaică nu implică pregătiri atât de ample. Legea evreiască ne obligă să eliminăm, din ajunul Paştelui până la finalul său, orice urmă de aliment dospit (hametz) din casă. Evreii credincioşi folosesc o veselă specială, ţinută deoparte, numai pentru Paşte. În primele două seri de Paşte are loc «Sederul» (Ordinea), un ritual foarte respectat, la care participă toţi membrii familiei sau ai Comunităţii, comemorându-se, în mod solemn, Ieşirea din robia egipteană. Noaptea aceasta este numită şi «Leil shmurim» (Noaptea de veghe). Desfăşurarea Sederului se face prin citirea şi respectarea indicaţiilor Hagadei (Povestirea Sederului), respectându-se şi mitzva (porunca) din Tora «Vehigadeta» – şi vei povesti, fiilor tăi şi aceştia, fiilor lor, din generaţie în generaţie, despre minunile care au fost înfăptuite atunci de Dumnezeu, pentru salvarea poporului evreu. Un moment deosebit al Sederului îl reprezintă «Ma nistana» (Prin ce se deosebeşte) sau «Cele patru întrebări», pe care le pune copilul celui care conduce Sederul şi prin care cel mic încearcă să afle de ce este atât de deosebită seara respectivă de celelalte seri ale anului.

Slujba la Sinagogă, de Paşte, include şi citirea «Cântării căntărilor», una din cele cinci Cărţi, sub forma de Sul, ale Bibliei ebraice, legat şi de faptul că, în această Carte, este descrisă primăvara, anotimpul Pesahului.

Comunitatea băcăuană va sărbători Pesah 5778 la Hotel Dumbrava, pe data de 30.03.2018, începând cu ora 19.00, cu efectuarea ritualului de Seder, condus de subsemnatul, cu consumarea de alimente specifice. Corul Shalom al Comunităţii, dirijat de d-na Mariana Herman va interpreta melodii specifice sărbătorii. Tinerii Emy Leibu, Raluca Boiangiu, Alexandra şi David Gotesman, vor pune cele patru întrebări esenţiale, din Ma Nishtana (prin ce se deosebeşte aceasta noapte, de celelalte nopţi ale anului). Cei 75 de participanţi vor petrece o seara foarte interesantă şi plăcută.

Hag Pesah Sameah!