19 aprilie 2024
Interviu"Am redescoperit bucuria de a face medicina dentara"

“Am redescoperit bucuria de a face medicina dentara”

– interviu cu dr. Ioan Cristian Iovan, medic stomatolog, master in cariologie, specialist in implantologia dentara –

A crescut in umbra tatalui sau, regretatul obstetrician Ioan Iovan, multi ani seful Maternitatii Bacau, dar a reusit sa dea stralucire meseriei pe care si-a ales-o. Stomatologul Ioan Cristian Iovan a pus bazele, in premiera in judetul nostru, unui sistem de implantologie dentara ultraperformant, cu beneficii net superioare pentru pacient. Foloseste cea mai avansata si moderna solutie de inlocuire a dintilor care lipsesc. Fire de artist, a facut din profesia de stomatolog, care inseamna si multa migala, o adevarata arta. Si nu intâmplator, pentru ca mai are si o alta pasiune, care presupune precizie, rigurozitate, dar si multa imaginatie.

– Sunteti medic stomatolog, ati luat masteratul in cariologie si specializarea in implantologie dentara in România si Germania. De unde aceasta mare pasiune pentru medicina dentara, cunoscut fiind faptul ca parintii dumneavoastra au avut o cu totul alta specializare in medicina?
– Intr-adevar, am crescut intr-o familie cu traditie in medicina. Performanta medicala la noi in familie a fost un lucru cotidian. Am vreo 18 verisori, matusi, unchi si chiar nepoate care sunt medici. Si fratele meu este stomatolog si, in acelasi timp, profesor universitar in Iasi. Suntem foarte multi stomatologi in familie si pe toti ne-a indreptat spre aceasta profesie tatal meu. A considerat-o mai usoara decât specialitatea pe care a avut-o el.
– Si nu va pare rau ca v-a ales aceasta meserie? Poate visati la vremea respectiva sa urmati o alta facultate!?
– E drept ca initial am facut trei ani de politehnica, dar am renuntat pentru a urma facultatea de stomatologie. Si nu regret niciun moment. Pentru ca in aceasta profesie, sigur, am satisfactii mult mai mari decât as fi avut ca inginer chimist. Am realizat acest lucru mai ales dupa ce am fost la specializare in Germania, la Traunreut, unde am avut norocul sa intâlnesc un profesor extraordinar. Datorita lui si modului in care se lucreaza in Germania am redescoperit bucuria de a face medicina dentara.
– Fiti mai explicit!
– Am pornit in 1996 cu stomatologia clasica. In 2002 am deschis primul laborator privat de radiologie dentara din Bacau, printre cele mai moderne din Moldova. Apoi mi-am facut si propriul cabinet de medicina dentara in Policlinica Stomatologica, alaturi de laborator. Dar ajunsesem la o oarecare rutina. Am avut, insa, sansa de a urma un curs de specializare in implantologie in Germania, cu profesorul Fabritius Thomas, din orasul Traunreut, situat in Bavaria Superioara. Acest curs mi-a schimbat total reperele. Parca m-a trezit. In Germania am vazut ca relatia medic-pacient este formidabila. Medicul si pacientul se considera si se comporta unul fata de celalalt ca niste camarazi. Acolo nu exista tabere diferite, cum este la noi. In România, intre medic si pacient, pe de o parte, si stomatolog si casa de asigurari de sanatate, cu interese diferite, este o prapastie.
– Si ce v-a mai impresionat in Germania?
– In Germania am vazut viitorul stomatologiei, care se cheama implantologia aplicata printr-un nou sistem, denumit generic KOS. Acest sistem are avantajul deosebit de a nu fi traumatizant deloc pentru pacient. Cuvântul cheie este "transgingival", ceea ce inseamna fara decolari (deslipire, desprindere – n.n.) ale gingiei, fara taieri si suturi de mucoasa, cu incarcare imediata. Apoi, ceea ce il mai diferentiaza net de sistemul clasic, este protezarea definitiv in 8-10 zile de la efectuarea implantului fata de 6-8 luni. Dupa ce se pune implantul, acesta se scaneaza tridimensional, iar in 8-10 zile se monteaza lucrarile definitive, din ceramica sau zircon, adica dintii definitivi. Acesta este marele câstig. Nu in ultimul rând, sistemul KOS presupune o sângerare si un disconfort minime. Este cea mai performanta solutie de inlocuire a dintilor care lipsesc. Ea imbunatateste calitatea vietii beneficiarului si ii ofera acestuia o senzatie de naturalete.
– Fireste, cititorii cu probleme dentare care vor fi convinsi de toate aceste argumente ca sistemul KOS este cea mai buna solutie pentru ei isi pun intrebarea câti bani trebuie sa scoata din buzunar pentru a beneficia de un astfel de implant.
– L-am intrebat si eu pe profesor cât costa si mi-a zâmbit, fara sa-mi raspunda. Dar, dupa ce am terminat cursurile, m-a invitat la el acasa. Când am ajuns la casa lui, a deschis garajul si mi-a aratat un "Jaguar" care l-a costat 250.000 de euro. Concluzia am tras-o singur. Dar la noi trebuie sa-i dai exact pretul pacientului. Mi se pare normal. Un astfel de implant costa 500 de euro. In Germania, insa, din asigurarile de sanatate se suporta 10-15 la suta din implant. La noi, Casa de Sanatate nu da niciun leu. Dar trebuie sa va spun ca in Statele Unite ale Americii, lucrurile stau si mai bine. In America, prima optiune pentru rezolvarea lipsei dintilor este implantologia. Chiar si la un pacient care nu are niciun dinte, daca nu se aplica implantul, se considera malpraxis. Acolo, numai pe raspunderea lui si pe baza de semnatura, pacientul poate opta pentru o proteza clasica, la care exista riscul sa-i zboare oricând din gura.
– Ce garantii ofera noul sistem?
– L-am intrebat si eu aceasta pe profesorul Fabritius. Mi-a spus ca el nu are un numar de telefon al lui Dumnezeu. Aceasta inseamna ca garantia depinde, in primul rând, de evolutia ulterioara a starii de sanatate a pacientului, care nu tine de calitatea implantului. Dar tot profesorul mi-a raspuns ca statistica, realizata de el in cei 16 ani de când aplica sistemul KOS, arata o reusita la 96 la suta din cazuri. Si m-am convins de aceasta, deoarece mi-a pus la dispozitie statistica. Avea pacienti la care implantul a tinut si 12 ani sau mai mult. Oricum, pacientul este informat dinainte cu privire la tehnica, la materiale si tot ce presupune actul chirurgical. Apoi i se prezinta riscurile care pot duce la pierderea implantului si care sunt numeroase, incepând de la igiena orala, bolile imune si autoimune, traumatismele pe care le-ar putea suferi ulterior, stresul, fumatul si pâna la consumul de bauturi spirtoase. Un pacient care face apoi diabet are sanse sa-si piarda implantul. Abia dupa ce i se explica toate acestea, in totala cunostinta de cauza, i se va cere acordul, in scris, pentru efectuarea implantului. Este o procedura care se respecta si in prezent.
– Mai sunt stomatologi in Bacau care practica implantologia dentara?
– Sunt mai multi iar unii o fac cu succes. Sunt zeci de sisteme in România si multe dintre ele se aplica si in Bacau de catre colegi de-ai mei, de mai multa vreme. Am toata aprecierea mai ales fata de colegii mei Calin, Dobranis, Costache si altii. Sunt oameni valorosi, cu investitii mari in spate, de sute de mii de euro. Dar toti colegii mei fac eforturi deosebite pentru a investi in aparatura si materiale performante, pentru a se perfectiona, chiar si la vârste inaintate. De aceea, i-as ruga pe toti pacientii sa-i trateze pe colegii mei cu ingaduinta.
– Câti aplica sistemul despre care mi-ati vorbit?
– Acest sistem nou, deocamdata, il practic numai eu in Bacau. In Moldova sunt vreo cinci stomatologi care il aplica, iar din toata România, vreo 40.
– Introducerea noului sistem implantologic implica, evident, din partea dumneavoastra cheltuieli impresionante. Sunteti pregatit deja sa-l aplicati?
– Eu pot porni in orice moment, cu ajutorul unui coleg din Iasi, care are patru ani de experienta in Germania, numai cu acest sistem, si dispune de un laborator de tehnica dentara. In ce priveste dotarea cu aparatura necesara, având deja o gramada de lucruri moderne, a trebuit sa mai fac un efort de aproximativ 20.000 de euro pentru a cumpara trusele, implanturile si utilajele necesare. Le am deja pe toate. Le-am luat din banii mei, nu din imprumuturi, pentru ca bancile te jupoaie. Este un sacrificiu, pentru ca si specializarea in Germania m-a costat destul de mult, dar merita.
– Sa deduc din aceasta ca stomatologia este singura dumneavoastra pasiune?
– Nu, mai am si alte pasiuni, dar pentru ele ma limitez sa cheltuiesc atât cât imi pot permite. A doua mea mare pasiune, dupa stomatologie, sunt ceasurile. Dar sa nu va gânditi ca am o colectie de ceasuri. Am câteva mai de valoare, elvetiene, pentru ca nu imi permit sa dau banii pe ele, fiind foarte scumpe. In schimb, am o adevarata colectie de carti, reviste, cataloage, materiale documentare despre ceasuri. Oriunde merg prin lume intru in cele mai renumite magazine de ceasuri si cer documentatie. Sunt la zi tot timpul cu tendintele modei in acest domeniu. Va pot vorbi despre aceasta si trei ore. Din copilarie, mi-au placut ceasurile. De la trei ani am inceput sa le sfarâm si cu dintii pe ale tatalui meu! As vrea ca pe baiatul meu, Ioanid, care are acum 14 ani, sa-l fac ceasornicar. L-as trimite la cele mai inalte scoli de ceasornicarie din Elvetia, unde am fost. Visez de mult timp ca baiatul meu sa lucreze acolo, dar cine stie… Eu petrec foarte mult timp cu el, mergem cu bicicleta, facem sport, vizionam filme impreuna. Incerc sa ma bucur de toate clipele petrecute cu el, pentru ca sigur când va fi mai mare va pleca. Si printre picaturi, mai merg si la Poiana Sarata, un sat din Oituz, unde avem o casa batrâneasca, din 1920. Imi place la tara foarte mult. Am cheltuit si cu aceasta casa destui bani ca sa o intretin, dar pentru mine este o mare bucurie ca in timpul liber sa ma relaxez acolo. Si sa stiti ca nu am numai aceste pasiuni.
– Nu glumiti? Când mai aveti timp si de altele?
– Daca esti pasionat de ceva, iti gasesti timp. In clipele de odihna am scris si o carte "Despre fericire, dragoste, credinta si alte lucruri simple". Dar am tiparit-o numai in 50 de exemplare, pentru ca nu am mai avut bani. Am dat-o doar prietenilor mei. Si mai am o preocupare. Activez in Clubul Prietenilor Mei.
– Recunosc, este prima data când aud despre acest club. Suna ciudat. Este o organizatie, o fundatie…?
– Este o loja masonica si face parte din Marea Loja Nationala din România. Aceasta este o societate de interes public a carei infiintare a fost consfintita printr-o hotarâre de guvern. Practic, este singura societate masonica de la noi, recunoscuta de statul român si de catre Masoneria Internationala.
– Si cu ce se ocupa?
– Cu credinta in Dumnezeu si subordonarea totala legilor tarii.
– Este foarte vag raspunsul dumneavoastra. Concret: ce actiuni deruleaza in Bacau?
– Desfasoara actiuni umanitare, atâta va pot spune.
– Dar cine va sprijina? Fac parte din acest club si personalitati bacauane?
– Numele fratilor mei nu pot sa vi le dau, doar pe al meu. Eu pot vorbi doar in numele meu.
– Atunci, sa ne intoarcem la cea mai mare pasiune a dumneavoastra, stomatologia. Nu pot sa inchei acest interviu fara a va intreba si daca aveti regrete legate de profesia pe care v-ati ales-o.
– Din pacate, România are cea mai mare incidenta a bolilor dentare din Europa. Daca românii s-ar duce in Germania sa se trateze, stomatologii nemti s-ar freca pe burta de bucurie si-ar zice cu satisfactie: "In fiecare gura sta câte un Mercedes!". Noi, românii, suntem un popor primitiv in ce priveste preocuparea pentru sanatatea danturii. Nemtii au mers prin toate gradinitele si au stat cu fiecare copil minute in sir ca sa-l invete cum sa se spele pe dinti, sa-i explice de ce este important periajul dentar. Elvetienii au facut mai mult. Au fluorizat apa, laptele si pâinea, cu rezultate si mai bune decât germanii. Noi nu am facut si nu facem nimic pentru profilaxia orala, extrem de importanta in prevenirea aparitiei problemelor dentare.
A consemnat Elena Tintaru



spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri