29 aprilie 1876 ‒ 29 aprilie 2026, acesta este intervalul de timp intrat în istoria așezării noastre. La 150 de ani, comuna Lipova, „unica localitate de pe cuprinsul județului Bacău atinsă de pasul eminescian”, a îmbrăcat haine de sărbătoare. Evenimentul cultural a fost organizat de Societatea Cultural-Științifică „Vasile Alecsandri“ Bacău, în asociere cu Consiliul Județean și în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România – filiala Bacău, prin implicarea directă a Primăriei comunei Lipova. Parteneri au fost Inspectoratul Școlar al județului Bacău și Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru”, împreună cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bacău. Meritul inițierii și coordonării acestei manifestări culturale îi revine conf. univ. dr. Ioan Dănilă. Dumnealui a reușit încă din 1989 să transforme un episod biografic într-un reper identitar pentru întreaga comunitate, Lipova așezându-se astfel pe harta spirituală a geniului nostru național.
Rodesc acum semințele culturii eminesciene, presărate pe meleaguri binecuvântate, îmbrățișate de coline ce înalță rugăciuni tăcute ale trecutului. Într-o melancolie apăsătoare, la sfârșit de aprilie, Mihai Eminescu admira semnul astrului selenar: „Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă, / Prin care trece albă regina nopții moartă.“ Lipova Mănăstirii se oglindea în întinderile acoperite de promoroacă, iar biserica stătea „cuvioasă, tristă, pustie și bătrână.“ Această imagine a fost creionată în 1876, când pașii poetului au atins meleagurile natale ale academicianului Gheorghe Vrănceanu. Atunci „omul deplin al culturii românești“ (așa cum l-a numit C. Noica) a coborât în realitatea satului Lipova asemenea unui spirit preocupat profund de luminarea poporului prin educație. Ținuturile noastre au adus și acum un omagiu Luceafărului poeziei românești, reunind întreaga suflare a satului sub semnul culturii și al prețuirii valorilor naționale. Sărbătoarea a fost întregită de oaspeți de seamă: scriitori, artiști plastici, cadre didactice, cercetători, bibliotecari, studenți și elevi, inițiați într-o călătorie spirituală pe ulițe încărcate de istorie. Gazdele evenimentului: primarul Costel Baciu, administratorul public Costel Holtea și directoarea Rodica Munteanu au deschis porțile comunității cu bucurie. Atmosfera plină de căldură a fost completată de chipurile luminoase ale elevilor care, ghidați cu blândețe de doamna învățătoare Maria Irimia, au reușit să ne transmită trăirea acestui moment festiv prin zâmbetele și entuziasmul lor.
Itinerarul a început cu expozițiile permanente din cadrul Școlii Primare „Acad. Gheorghe Vrănceanu” Valea Hogii. Prof. univ. dr. ing. Alecsandru Simion, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România și nepot al matematicianului Gheorghe Vrănceanu, a punctat contribuțiile fundamentale ale predecesorului său în domeniul geometriei diferențiale, evocând moștenirea intelectuală lăsată acestor meleaguri. Ulterior, am pășit cu emoție pragul casei unde s-a născut marele academician. Am fost întâmpinați cu multă căldură de rudele doamnei Rodica Vrănceanu, cumnata matematicianului, care ne-a ghidat prin universul personal al creatorului spațiilor neolonome. Într-o atmosferă de profundă recunoștință, Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ Valea Hogii a găzduit o slujbă de pomenire înălțată celor ce au dat un rost și o identitate comunității locale. Ceremonia religioasă a fost săvârșită de părintele paroh Constantin Doroftei, alături de invitatul special, părintele Petru Dinu. Momentul de rugăciune a fost completat de o prelegere evocatoare despre trecerea și activitatea lui Mihai Eminescu în calitate de revizor școlar la Lipova, subliniind legăturile culturale profunde ale zonei. O elevă a Colegiului Național Pedagogic „Ștefan cel Mare“ Bacău a reușit să vibreze în profunzimea ființei auditoriului, recitând cu sensibilitate versurile poeziei „Melancolie“.
Următoarea oprire a fost la Biserica „Buna Vestire“ din Lipova, un loc unde rugăciunea se întâlnește cu istoria. Aici, prin cuvântul părintelui paroh Liviu-Costel Dănilă, am pătruns în atmosfera Lipovei de odinioară, explorând file din monografia satului și a bisericii de lemn.
Traseul cultural a continuat la Biblioteca Comunală „Ion Creangă“, unde există o valoroasă expoziție documentară. În universul cărților, dna Felicia Baciu deschide fereastra lecturii spre sufletele elevilor, transformând fiecare pagină răsfoită într-o călătorie spre cunoaștere și spre sine.
Sărbătoarea a căpătat o dimensiune solemnă prin depunerea unor coroane de flori la bustul lui Mihai Eminescu, un simbol central al comunei Lipova. Gestul a fost onorat de o tânără din Cernăuți, studentă la Facultatea de Litere a Universității „Vasile Alecsandri“ din Bacău, alături de elevi de la colegiile „Dimitrie Cantemir” Onești, Pedagogic și „Mihai Eminescu” Bacău. Monumentul, zămislit în anul 1989 de sculptorul Gheorghe Zărnescu, se înfățișează astăzi publicului într-o formă reamenajată (inițiativă coordonată tot de profesorul Ioan Dănilă), purtând cu mândrie un îndemn eminescian de o actualitate perpetuă: „Gramatica trebuie învățată nu pe de rost, ci prin dese exerciții orale și în scris“ (Biblioteca Academiei Române, manuscrisul 2306, fila 46). Elevii Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu“ Lipova, precum și invitații Mihaela și Marcel Bălan, artiști ai județului nostru, au înălțat un ecou în sufletele tuturor, transformând fiecare vers într-o amintire vie a spiritului poetic.
Succedând programului artistic, Colocviul „Eminescu la Lipova – 150“ s-a desfășurat într-o atmosferă de înaltă ținută intelectuală, fiind găzduit de școala ce poartă cu mândrie numele poetului. Același Ioan Dănilă, mentorul și inițiatorul acestui itinerar spiritual, a moderat sesiunea de comunicări, alături de scriitorul Dumitru Brăneanu. Importanța culturii eminesciene a fost explorată din multiple perspective. Reprezentanți de seamă ai spațiului cultural și universitar: Ștefan Munteanu, Petru Nica, Ion Fercu, Petre Isachi, Cornel Galben, Emilia Boghiu, Mitică Pricopie, Violeta Savu, Silvia Miler, Tinca Tamaș-Pavel, Paula-Ileana Bondar, Alecsandru Simion, Ala Sainenco, Grigore Codrescu, Călin Boambă, Cristian Imbrea, Aurel Stanciu etc. au evidențiat rolul central al culturii eminesciene în definirea spiritului nostru național, subliniind că valorile promovate de Eminescu rămân busola morală a fiecărei generații. Sorina Ciobanu și-a regăsit numele, alături de cel al Oanei Chelaru, în revista „Eterni luceferi”, realizată și lansată în iunie 1989, la Lipova. O punte de suflet a fost întinsă între Broșteni și Lipova de o elevă a Liceului Tehnologic „Nicolai Nanu“ Broșteni, aceasta oferind Punctului muzeal al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu“ o cupă cu țărână de pe mormântul lui Simion Teodorescu-Kirileanu (1879-1926) din cimitirul satului Holda, orașul Broșteni, jud. Suceava, care a scris în presa din anii 1901-1902 că poetul a rămas la Lipova o săptămână, timp în care ar fi creat poezia „Melancolie”. Activitatea a inclus și acordarea titlului de Cetățean de onoare al comunei Lipova, județul Bacău doamnei profesoare Georgeta Simion-Potângă, „pentru contribuția esențială la promovarea spiritualității comunei, cu precădere a personalității științifice și umane a academicianului Gheorghe Vrănceanu.“
Totul a fost o avanpremieră la Reuniunile Culturale „Alecsandriada”, ediția a X-a, sub genericul E unul care cântă mai dulce decât mine? (Vasile Alecsandri, elogiindu-l pe Mihai Eminescu), conturându-se tabloul unor amintiri pastelate, cu nuanțe ce au captat atmosfera locurilor vizitate, pentru a reflecta o simfonie cromatică eminesciană.
Prof. Andreea-Maria Lungu,
Școala Gimnazială „Mihai Eminescu“ Lipova
