Primele luni ale anului 2025 confirmă pentru județul Bacău o realitate demografică tot mai apăsătoare: populația scade într-un ritm accelerat. Între ianuarie și mai s-au înregistrat doar 1.693 de nașteri, în timp ce numărul deceselor aproape s-a dublat, ajungând la 3.487. Sporul natural a rămas negativ, cu un deficit de 1.794 de persoane, un indicator care vorbește de la sine despre dezechilibrul dintre generații.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024, situația nu s-a îmbunătățit. Atunci au fost consemnate 1.874 de nașteri și 3.476 de decese, ceea ce înseamnă un spor natural negativ de -1.602 persoane. Așadar, declinul continuă, iar diferența dintre nou-născuți și decedați s-a adâncit. Chiar și în luna mai 2025, datele operative arată o tendință descendentă: 362 de copii născuți vii, față de 375 în mai 2024. În schimb, numărul deceselor a crescut de la 621 la 625, consolidând imaginea unui județ în care bătrânețea cântărește tot mai mult în structura populației.
Tendințe anuale: între natalitate în scădere și mortalitate ridicată
Dacă privim în ansamblu ultimii ani, imaginea nu devine mai optimistă. În 2022, Bacăul înregistra o rată a natalității de 8,2‰, dar aceasta a scăzut constant la 7,2‰ în 2023 și la 6,2‰ în 2024. În tot acest timp, rata mortalității s-a menținut ridicată, în jur de 11,4‰, ceea ce a menținut sporul natural în teritoriu negativ, cu valori cuprinse între -4,2‰ și -5,2‰. Mortalitatea infantilă a rămas o problemă sensibilă. În 2023, Bacăul a atins un nivel de 6 decese la mia de născuți vii, ușor peste media națională, care se situează de obicei între 5 și 5,5‰. Deși în 2024 indicatorul a scăzut la 5,9‰, județul rămâne printre cele vulnerabile în ceea ce privește sănătatea materno-infantilă.
Căsătorii și divorțuri: echilibre fragile
Nupțialitatea a cunoscut un recul, trecând de la 5,4‰ în 2022 la 4,3‰ în 2024. Datele pentru mai 2025 arată totuși o anumită stabilitate: 252 de căsătorii și 39 de divorțuri, ceea ce sugerează că, deși numărul căsătoriilor scade, fenomenul divorțurilor se menține la cote relativ reduse.
Bacăul în oglinda Moldovei și a țării
Privit în comparație cu alte județe din Moldova, Bacăul se aliniază unei tendințe regionale de depopulare accentuată. Iașul, cel mai mare centru universitar și economic al regiunii, reușește încă să atenueze declinul printr-o natalitate mai ridicată, dar și acolo sporul natural este negativ. Vasluiul și Neamțul au rate similare cu Bacăul, cu natalitate scăzută și mortalitate ridicată, ceea ce confirmă vulnerabilitatea demografică a întregii zone. La nivel național, în 2024, România a avut o rată a natalității de aproximativ 8‰, peste media Bacăului (6,2‰), dar și o mortalitate mai scăzută decât cea a județului. Cu alte cuvinte, Bacăul se află sub media țării atât la capitolul nașteri, cât și la dinamica populației active, ceea ce amplifică riscurile de îmbătrânire demografică.
Între realism și nevoia de strategie
Demografia Bacăului arată limpede o scădere accelerată a populației, mai pronunțată decât în alte zone ale României. Cauzele sunt multiple: migrația tinerilor, natalitatea redusă, mortalitatea ridicată și lipsa unor politici eficiente de sprijin pentru familii. Dacă aceste tendințe continuă, județul va fi confruntat cu o îmbătrânire tot mai vizibilă a populației și cu un deficit de forță de muncă, ceea ce va pune presiune pe economie, sistemul social și sănătate. Într-o regiune în care comunitățile locale se golesc, întrebarea care se ridică este dacă se vor găsi soluții reale pentru a inversa acest curs.
