Apa de baut este unul dintre punctele slabe ale Bacaului. La robinet curge adesea un lichid pe care consumatorii il numesc „zat de cafea“. Satui de gustul indoielnic al apei din reteaua orasului si de costurile mari, bacauanii se aprovizioneaza de la izvoare. Analizele arata ca apa acestora are incarcatura bacteriologica, contine nitriti si nitrati sau este prea dura si dauneaza rinichilor.
Apa din reteaua de distributie a municipiului Bacau, maronie si cu miros de clor, nu este pe gustul consumatorilor. Bacauanii au descoperit alte surse de alimentare si prefera sa-si faca provizii de la izvoarele din municipiu si din imprejurimi. In Bacau, cel mai cautat izvor este cel de pe strada Chimiei. Mizeria din jur ar trebui sa taie setea oricui. Cu toate acestea, in unele zile aici se sta la coada pentru un bidon cu apa. “Eu locuiesc in zona Aerostar si vin mereu aici dupa apa, ne-a declarat Iulian Iftimie. Mi-am crescut fetita cu apa de la acest izvor.” Ion Alexandrescu, un alt bacauan, vine de pe strada Milcov si isi umple portbagajul masinii cu bidoane de apa. “Nu o beau fiindca banuiesc eu ca nu se fac analize. Totusi, oamenii o consuma de 20-30 de ani fara probleme.”
Izvorul de pe strada Chimiei are incarcatura bacteriana peste limita (40 de colonii de germeni la 22 de grade si 20 de colonii la 37 grade). Si duritatea este crescuta: 27 grade germane, fata de limita de 5 grade. “Apa vine de la Sarata, din zona bogata in calciu si magneziu, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al DSP. Duritatea ei o face buna pentru cord, insa periculoasa pentru rinichi.”
La Saucesti, apa ascunde multe
Unul dintre cele mai apreciate izvoare din imprejurimile Bacaului este cel din Saucesti. “Izvorul este descoperit prin anii ‘60, isi aminteste Neculai Axinia, localnic. In ‘84, la ultima «plenara» a primariei, i-am spus primarului sa-l amenajam. Pentru cele 5 izvoare s-a facut bazin de captare. Aici, jos, am facut doua bazine de inot. Dupa ‘90 s-a distrus tot”. Doar izvorul a ramas. Vin zilnic zeci de bacauani. “Unii incarca bidoane din acelea pentru apa plata, spune amuzat Neculai Axinia. Cei care beau habar nu au ca e apa de izvor. Mai avem si probleme. Vin multi sa spele masinile aici, desi e interzis. Eu si sotia ingrijim izvorul, varuim constructia, strangem gunoaiele. Unii urineaza in spate”. Mamele au auzit ca apa ar avea nitrati si nu o dau copiilor mici. Localnicii mai intra in conflict cu strainii. Neculai Axinia a incasat o palma de la un taximetrist care-si spala masina la izvor, iar un vecin de-al sau a fost amenintat cu pistolul.
Izvorul de la Saucesti are incarcatura bacteriana mare: 80/70 colonii de germeni/litru. Normele europene nu accepta nici macar o colonie la un litru de apa. Si nitratii depasesc limita: 85,8 mg/l, fata de 50 mg/l. Si aceasta apa este dura.
„De la robinet nu bem. Este urata rau!“
Comuna Margineni a fost binecuvantata cu multe izvoare. Localnicii spun ca, desi foarte dura, aceasta apa este secretul longevitatii multora dintre ei. “Captarea are 30-40 de ani, dar izvoarele sunt aici dintotdeauna. Bazinele sunt protejate, dar nu clorinate. Lumea a baut apa asta si a trait cate o suta de ani. Stim ca apa e dura, de asta fierbe repede fasolea”, ne-a spus Mihai Ciuraru, localnic. Stefan Munteanu, din cartierul bacauan Cornisa, se aprovizioneaza de doua ori pe luna. “Pun bidoanele sub masa din bucatarie si numai din asta folosim. De la robinet nu bem. Este urata rau!” Nu toti locuitorii Bacaului isi permit insa o deplasare pana la izvoare. Multi dintre acestia se aprovizionau de la fantana din gara orasului. Aceasta sursa de apa a fost dezafectata.
Obiceiuri bune uitate
Desi in ultimii ani au scazut cazurile de boala albastra la sugari, afectiune provocata de consumul apei cu nitrati, in mediul rural sunt mari probleme cu fantanile. “Proprietarii ar trebui sa faca periodic analiza apei, ne-a declarat Constantin Mazilu, de la compartimentul de Igiena mediului din DSP. Nu prea vin. Obligatia noastra este sa monitorizam fantanile publice. Primariile trebuie sa suporte. Se plang mereu de lipsa banilor, asa ca luam probe de la cateva fantani pe comuna.” Medicii recomanda intoarcerea la bunul obicei al curatarii anuale a fantanilor. “Era o traditie, ne-a declarat dr. Bustuc. Nu se mai respecta. Ar trebui ca apa din fantana sa fie scoasa o data pe an, sa se faca dezinfectia, apoi sa se ia probe. Fantanile ar trebui acoperite si prevazute cu perimetru de protectie.” O fantana publica adevarat pericol public este cea din Podis, Margineni, cu o incarcatura de 300 de colonii de germeni/litru. “Acolo unde exista germeni, apare riscul de boli digestive si de hepatita.”
„Apa este potabila“
Daca un numar foarte mare de bacauani este convins ca apa de la robinet nu-i buna de baut, in schimb, furnizorul sustine contrariul. “Apa pe care o furnizam noi se inscrie in toti parametrii de potabilitate, declara Petrus Radulescu, directorul executiv al Companiei de Apa Bacau. Exceptie fac situatiile in care, ca urmare a unor avarii sau lucrari pe reteaua de distributie, apare fenomenul de turbiditate si apa nu poate fi consumata pentru ca este murdara.” Conducerea companiei mai afirma ca apa livrata bacauanilor este monitorizata permanent din punct de vedere calitativ. Zilnic angajati ai acesteia iau probe de apa din 20 de puncte diferite ale orasului. Probele recoltate sunt analizate atat bacteriologic cat si fizico-chimic. “Toate buletinele de analiza arata rezultate bune, mai spune directorul executiv. In paralel cu noi, apa este monitorizata si de catre Directia de Sanatate Publica. Si rezultatele acesteia confirma ca apa se incadreaza in parametrii de potabilitate.”
Doar promisiuni
De fiecare data cand apa este murdara, conducerea companiei da vina pe reteaua de distributie a orasului. Bacaul are peste 130 kilometri de retea, din care lungimi mari de conducta sunt foarte vechi, unele de 50 de ani. Din aceasta s-au inlocuit portiuni extrem de reduse, doar atunci cand a aparut o avarie ori s-a construit sau reabilitat o strada. Conform legii, Consiliul Local trebuie sa initieze si sa finanteze o asemenea investitie.
In aprilie 2009, imediat dupa ce a preluat conducerea Companiei de Apa, directorul acesteia, Razvan Gaina, ne-a declarat ca a facut demersuri la Consiliul Local Bacau pentru a promova un proiect de investitii de inlocuire totala a retelei de distributie. De atunci a trecut mai bine de un an, timp in care nu s-a facut nimic. “Noi avem prins in planul de investitii din surse proprii pe 2010 realizarea studiului de fezabilitate pentru reabilitarea retelei, dar sa vedem daca il vom putea demara anul acesta, pentru ca trebuie sa dramuim si noi fiecare ban”, mai declara directorul executiv. Daca se va reusi obtinerea finantarii, dupa inceperea ei lucrarea va dura 3-4 ani, astfel ca abia prin 2014, probabil, bacauanii nu vor mai avea apa cu mal.
Elena Tintaru
