Locuitorii municipiului intâmpina Pastele sub auspicii dintre cele mai sumbre. Primul trimestru al lui 2010 a fost de cosmar: taxele si impozitele locale au crescut cu 20 la suta, pretul apei cu 18,5 la suta, asta in timp ce Bacaul e pe primul loc in tara la suspendari de activitate si falimente ale firmelor. In plus, bacauanii au avut cele mai mari reduceri salariale din tara in 2009 comparativ cu 2008. De parca nu era suficient, peste 700 de locuitori ai municipiului au fost muscati de câinii maidanezi in ultima perioada.
Taxe locale mai mari, apa mai scumpa
Taxele si impozitele locale au fost majorate inca de la inceputul anului cu 20 la suta, asta dupa ce in ultimii doi ani, edilii au evitat – din ratiuni electorale – sa creasca nivelul acestora. Astfel, taxa de salubritate costa 5 lei, cu 1 leu mai mult ca anul trecut, in timp ce autorizatia de functionare a firmelor s-a scumpit de la 81 la 100 de lei. Bomboana pe coliva sarbatorilor pascale o constituie insa scumpirea pretului apei cu 18,5 la suta. Artizanul majorarii este insusi Romeo Stavarache care, pe 26 noiembrie 2004 a semnat – in calitate de primar al Bacaului – Contractul de Imprumut nr. 8023 cu BERD. Documentul prevede o majorare anuala a pretului apei, lucru care nu s-a intâmplat in ultimii trei ani. Motivatia este una electorala, in conditiile in care in 2008 Stavarache a candidat la al doilea mandat de primar, iar in 2009 edilul bacauan a condus campania electorala prezidentiala a PNL. Scumpirile au venit buluc peste bacauani care, in primele trei luni ale lui 2010, au fost spectatorii unui val de majorari neasteptate.
Trimestru sub semnul falimentului
In primele doua luni ale anului suspendarile de firme consemnate la Registrul Comertului au crescut de 12 ori fata de anul trecut. Daca in primele doua luni ale lui 2009 doar 26 de firme isi intrerupeau activitatea, in aceeasi perioada a anului 2010 numarul acestora a ajuns la 330. Cifrele inregistrate la capitolul dizolvari sunt la fel de ingrijoratoare. Ele marcheaza o tendinta negativa in economia locala, dizolvarile voluntare dublndu-se in intervalul in ianuarie-februarie 2010 fata de aceeasi perioada a lui 2009. Efectele crizei se regasesc si in numarul radierilor de firme. Acesta inregistreaza o crestere de 73 la suta in primele doua luni ale anului (de la 123, 2009, la 213, in 2010). Starea precara a economiei bacauane nu are rival in regiune.
La capitolul radieri (n.r. – desfiintari de firme) stam cel mai prost din toata Moldova. In Iasi, spre exemplu, se remarca o tendinta pozitiva, numarul radierilor pe luna ianuarie 2010 fiind mai mic cu 7 la suta, decât procentul inregistrat in prima luna din 2009. In Vrancea tendinta este si mai sustinuta, in conditiile in care numarul firmelor desfiintate in 2010 este cu 15 la suta mai mic fata de ianuarie 2009.
Inglodati in datorii pâna in 2025
Bugetul pe 2010 al municipiului este construit in jurul unui imprumut bancar de aproximativ 15 milioane de euro, pe care Primaria l-a contractat de la BCR, in toamna anului trecut. Pentru dobânzi si comisioane bacauanii vor plati alte 57 de milioane de lei, daca Primaria nu va reusi sa ramburseze creditul mai devreme de 20 de ani. Potrivit programului de investitii din acest an, aproape jumatate (!) din imprumutul bancar va fi dirijat catre santierul Spitalului Municipal, un obiectiv care, de aproape trei ani de zile, consuma bugetul local si pentru care actualul edil sef nu a stiut sa gaseasca alte surse de finantare decât buzunarul contribuabilului bacauan. Pentru acest an santierul va beneficia de aproximativ 250 de miliarde lei vechi, o suma imensa in raport cu problemele economice cu care se confrunta municipiul.
Bacaul, muscat de maidanezi
Câinii vagabonzi au redevenit o problema pentru locuitorii municipiului. Numai in 2009 peste 700 de bacauani au fost muscati de maidanezi. Municipalitatea nu a gasit inca o solutie pentru a rezolva problema câinilor comunitari. Potrivit specialistilor veterinari, in Bacau hoinaresc intre 2000 si 3000 de patrupede fara stapân. Odata cu venirea anotimpului cald numarul acestora ar putea creste pe fondul inmultirii necontrolate.
Angajatii Primariei, salarii de 7 milioane de euro
Potrivit organigramei municipalitatii, edilul sef doreste sa mai angajeze inca 54 de persoane in primarie, situatie care ar ridica numarul total la aproape 1500 (1496) de angajati. Interesant este faptul ca primarul intentioneaza sa angajeze 47 din cele 54 de persoane in propriul aparat de specialitate si nu in directiile unde munca este obligatorie. Din totalul angajatilor Primariei Bacau, 1038 lucreaza efectiv la serviciile publice de specialitate (salubrizare, spatii verzi, Politia Primariei etc), iar restul reprezinta aparatul de specialitate al primarului, sector in care angajatii sunt mai bine platiti. Cuantumul salariilor reprezinta un motiv de nemultumire pentru angajatii obisnuiti din Primaria Bacau. In timp ce sefii realizeaza venituri cuprinse intre 4 si 8 mii de lei (care cresc in functie de numarul indemnizatiilor, sporurilor si a altor premii), muncitorii sau functionarii de rând abia daca mai realizeaza venituri cuprinse intre 600 si 1300 de lei. Numarul mare al angajatilor Primariei Bacau, dar si salariile exagerate ale edilului si ale sefilor din subordinea sa reprezinta o adevarata lovitura la bugetul local. In 2010, bugetul a fost estimat la 132 de milioane de lei, din care 27 de milioane de lei (aproape 7 milioane de euro) vor fi cheltuite cu salariile subordonatilor primarului. In 2008, când numarul angajatilor din Primaria Bacau era mai redus (aproximativ 1100 de persoane), cheltuielile cu salariile s-au cifrat la peste 26 de milioane de lei. Dupa obiceiul ultimilor ani, aceasta suma va fi rectificata.
Gropi de 200 de miliarde
Sefii administratiei locale au afirmat ca numai in 2009 au alocat 200 de miliarde lei in refacerea strazilor din municipiul Bacau. Cu toate acestea, in primavara lui 2010, sunt umplute cu pietris gropile gropile uriase care au aparut peste tot. Primaria Bacau, pentru a sterge urmele „investitiilor” din infrastructura, nu face publice contractele de lucrari la momentul incheierii. Pe site-ul public SEAP (Sistemul Electronic al Achizitiilor Publice), contractele municipalitatii cu firmele care au realizat lucrari la strazi sunt postate cu o intârziere de mai bine de 2 ani de la atribuire. In acest fel, contractele sunt facute publice abia dupa incheierea perioadei de garantie, pentru ca firmele prietene administratiei Stavarache sa nu fie trase la raspundere pentru calitatea proasta alucrarilor. In acelasi timp, reprezentantii municipalitatii refuza sa puna la dispozitia mass-media caietele de sarcini si contractele de lucrari, in conditiile prevazute de lege. Din 2005 pâna in prezent, de la bugetul local, din sumele colectate din taxele si impozitele locale s-au cheltuit peste 100 de milioane de lei pentru strazile rupte din municipiu. Intre cei interesati functioneaza legea tacerii.
5.500 tone de praf pe strazi
“Ati vazut cum am actionat in iarna aceasta: am aruncat 5.500 tone de antiderapant in oras“, declara intr-o sedinta de consiliu local primarul Stavarache. Aceasta solutie pompieristica a produs numai rau. In primul rând, nu a inlaturat de pe strazi si trotuare mormanele de zapada si stratul gros de gheata, bacauanii cu sau fara masina indurând patru luni de circulatie anevoioasa. Dupa ce natura s-a indurat de locuitorii municipiului si a topit nametii, a iesit la iveala celalalt inconvenient major provocat de lipsa de viziune a edililor. Peste Bacau s-a asternut un strat gros de praf, care la fiecare adiere de vânt ataca ochii si plamânii oamenilor. Actiunea serviciului de salubritate a fost aproape inexistenta.
Saraci, tot mai saraci
Statisticile oficiale arata ca angajatii din Bacau au suferit cel mai mult in 2009 la capitolul reduceri salariale nete fata de 2008. Cu un minus de 181 de lei in medie, bacauanii care inca mai au un loc de munca se situeaza pe primul loc intr-un clasament national. Iar ca imaginea dezastrului sa fie completa, comparatia cu urmatorul judet ca pierderi (Botosani) ne arata ca noi am pierdut aproape dublu la acest capitol. Printre cel 15 judete care inregistreaza cresteri, Harghita (plus 92 de lei) si Arges (plus 88 lei) sunt in vârf.
Nelu Brosteanu
