Speriată de Rusia, România își băgase capul în jugul alianței secrete cu Germania și Austro-Ungaria la 1883. Un deceniu mai târziu izbucnește scandalul Memorandumului în Transilvania, când, la 1892, liderii românilor cer drepturi etnice egale cu ale populației maghiare și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare. Tot în 1892, Dimitrie Sturdza devine noul lider al PNL. O parte dintre semnatarii Memorandumului au decis să treacă în România, după ce maghiarii deschiseseră proces semnatarilor acestui document.

Printre cei care ajung la București se numără Eugen Brote, fruntaș al Partidului Național Român din Transilvania, și Aurel Popescu. Acesta din urmă va deveni celebru pentru ideea sa de creare a Statelor Unite ale Austriei Mari. Brote se lipește de Dimitrie Sturdza și devine un fel de consilier al sau în chestiunea transilvană, deși Aurel Popescu nu vedea cu ochi buni implicarea PNR în treburile românilor din Regat pentru că acest lucru ar fi legitimat amestecul PNL în treburile românilor ardeleni.

La 1895, după 9 zile de la desemnarea sa ca premier, Dimitrie Sturdza ține un discurs la Iași în care suprinde pe toată lumea. Cunoscut pentru opiniile sale favorabile românilor transilvăneni, Sturdza spune, acum, că problema naționalităților de dincolo de Carpați este o afacere internă a Austro – Ungariei. Consternare în lumea politică românească, dar și dincolo de Carpați, mai ales în condițiile în care izbucnește un scandal referitor la drepturile de proprietate ale ziarului Tribuna, editat la Sibiu. Brote încearcă să pună mâna pe ziar dar Ioan Rațiu (tatăl fostului candidat la președinție din 1990) rămâne cu ziarul. Din acest motiv, Brote îl acuză că trădează lupta românilor ardeleni.

Mai mult, Ioan Slavici, cunoscut ca apropiat de Brote și Sturdza (era membru PNR dar și PNL), scoate o broșură în care concluzionează că “Dacă guvernul maghiar acordă o modificare a legii electorale, românii nu mai au ce pretinde”. Iarăși se declanșează un scandal, ardelenii fiind consternați de această concluzie.

Problema se va tranșa după ce Aurel Popescu va cere lămuriri de la Eugen Brote. Amănuntele vor fi publicate de presă dar și de Ioan Luca Caragiale, care va scoate o broșură numită “Culisele Chestiunii naționale”. Pe scurt, propunerea lui Brote, despre care acesta spunea că are și acceptul premierului Sturdza, era că PNR din Transilvania urma să fie reconstruit pe bazele unor vederi moderate, partidul urmând să devină ministeriabil, adică să între la guvernare, alături de partidele ungurești. Partidul urma să se organizeze ca partid oportunist, fără să mai țină seama de programul național. Evident că acest lucru nu s-a mai întâmplat iar Dimitrie Sturdza și-a pierdut mandatul de premier în anul următor, la 1896.

Multă lume consideră că atitudinea sa în problema transilvană a fost determinată de dorința de a nu afecta alianța defensivă semnată la 1883.



PUBLICITATE