Despre cunoastere si ratari in arhitectura româneasca

4


Primul forum de arhitectura si urbanism „Moldova Reper 2030”, Organizat, la Bacau, de Filiala Bacau-Neamt a Ordinului Arhitectilor din România (OAR) a reunit, la sfârsitul saptamânii trecute, timp de trei zile, arhitecti, oameni politici, reprezentanti ai autoritatilor centrale si locale, ai mediului academic si sefi de institutii si organizatii din România si Republica Moldova. Evenimentul – asa cum au precizat chiar organizatorii – a fost gândit ca un mix intens si bogat de prezentari si dezbateri menite sa evidentieze si sa aduca în atentia opiniei publice, a specialistilor si factorilor decizionali vasta problematica a organizarii teritoriale, a cailor de comunicatie, a starii demografice si a conditiilor de mediu specifice acestei zone geografice, considerata la ora actuala unul dintre polii saraciei în Europa.

Discutiile au fost structurate pe sapte paneluri intitulate, sugestiv, „Poduri pentru români”, „Functional, estetic, prietenos”, „La un pas de mâine. Investitiile incotro?”, „Planificarea urbana. Se poate fara arhitecti si urbanisti?”, „Patrimoniu: tezaur si mesaj pentru viitor”, „Viitoarele conexiuni terestre. Cum ne vom misca” si „Ce se vede când orice se poate”. Acestea au fost completate cu o serie de evenimente conexe, precum vernisajul expozitiei „Arh. Nicolae Porumbescu”, concursul de fotografie „Repere urbane. Cum vedem Moldova?”, o expozitie de arhitectura din Republica Moldova (care va deveni itineranta in România), Anuala de arhitectura Iasi 2013, o expozitie organizata de elevii Colegiului National de Arta „G. Apostu” Bacau si, la Centrul de Cutura „G. Apostu”, lansarea cartii „Nicolae Porumbescu – Omul si arhitectul”, o expozitie de pictura-obiect-instalatie Mihai Chiuaru si un spectacol de muzica si poezie.

Participantii au semnat, la final, „Declaratia de la Bacau” a Forumului.

O acuta incapacitate administrativa de a derula proiecte

„Forumul – a spus Serban Tiganas, presedintele OAR – a fost despre cunoastere, profunda cunoastere, despre incercari, studii si ratari. Am aflat, de la vorbitori, ca România rateaza sistematic. Nu e nimic nou in aceasta, dar trebuie sa traim cu aceasta stare de fapt si sa vedem ce avem de facut. Au existat intentii de colaborare româno-moldovenesti inca de acum 25 de ani. S-au facut studii, hârtii, grafice, desene, planuri etc., dar nefructificate.

Forumul a demonstrat ca se doreste sa se apese pe buton, sa se readuca problemele acestea din nou in atentie. Am aflat multe despre problemele României, in general, dar mai ales despre problemele regiunii Moldova si ale Bucurestiului. A fost bine ca s-a vorbit de ambele zone, pentru ca ele nu se pot separa. Problemele lor sunt diferite, dar in relatie. In Bucuresti se vede o dezvoltare nefructificata, dar Capitala este un motor economic. In Moldova avem de a face cu o subdezvoltare cronicizata sau cu o decadere despre care nu stim unde ne aflam. Am aflat ca mare parte dintre cauzele acestei situatii o constituie o acuta incapacitate administrativa de a derula proiecte. Chiar daca proiectele se contureaza, a fi un bun client de proiecte publice este un sport. Ce-i de facut? Suntem intr-un moment in care intelegem lucrurile. Nu a fost intotdeauna asa. Dar este mult de facut inainte.”

Guverne care nu pot negocia interesele României

Participantii la Forum au reprosat guvernelor care s-au succedat o anumita incapacitate de negociere a intereselor României, dar si ca exista o falie intre guvernanti, politicieni si profesionisti si o lipsa de colaborare intre administratiile publice si cele guvernamentale.

S-a vorbit despre proiecte noi, despre mari proiecte, despre proiecte vizibile la Iasi, la Bacau, in mai multe locuri, despre studii (unele realizate), despre marele proiect iesean Palas, cel mai mare proiect din ultimii 25 de ani din afara Bucurestiului, dar despre care Serban Tiganas a opinat ca a fost prezentat fara concluzii. „Care este efectul Palas asupra orasului, asupra a orice? – s-a intrebat presedintele OAR. Proiectele trebuie citite, intelese. Si trebuie sa intelegem ca nu exista proiecte ideale, pentru ca sunt facute de oameni, pentru oameni si in orase. De aceea, trebuie sa stim sa discutam despre esecuri.” De asemenea, s-a demonstrat ca este insuficient ca un oras sa aiba buget, daca statul nu-l pozitioneaza unde trebuie. Arhitectii au mai aratat ca in aceasta bransa este vorba de o competitie asociativa nu de genul „care pe care”. O competitie ca un sport pe care, insa – au apreciat tot ei -, nu-l cunosc, nu-l practica. Cert ramâne ca valorile cele mai importante in aceasta competitie sunt oamenii. „Am primit informatii si de la invitatii din Republica Moldova – a mai apreciat Serban Tiganas -, care au avut un alt ton, cognitiv, dar mult mai putin problematizant. N-am aflat care ar fi problemele reale de la Chisinau sau de la Orhei. De aceea ii provocam sa continue sa ni le spuna.”



Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

4 COMENTARII

  1. Dupa ce s-a daramat aproape tot ce era de valoare , dupa ce s-au umplut orasele de prost gust , ca nu stii incotro sa iti mai feresti privirea , iar Bacaul este un exemplu viu ( vezi cladirea telekom cu coloanele ei URATE alaturi de bietul teatru care se darama ; cladirea ANAF -monstruozitate in marmura; BCR ca o felie de tort , si alte incercari complet nereusite ale unor arhitecti fara cultura si inspiratie !!!!!!! ) a venit vremea sa se ia atitudine ! Dar pentru ce s-a stricat , pentru ce s-a uratit in spatiul urban ( ca de cel rural ce sa mai vorbim…) cine da seama si cine mai repara ????????

  2. …urâtul din jurul nostru ,din toate domeniile, are rang de rege ! Educatia estetica ce trebuie facuta omului de rand e manelizata in cel mai inalt grad ! Nu e de mirare ca vedem la tot pasul cladiri care iti strepezesc si ochii si creierul ! Nimeni nu a incercat sa impuna un stil arhitectonic specific fiecarei regiuni ! Tot arhitecti au fost si aceia care au proiectat si au aprobat sedii de banci sau alte institutii care nu imbunatatesc arhitectura existenta ( si asa vai de capul ei din perioada comunista !) case cu turnulete , sau cine stie ce cubisme asezate ca nuca in perete , case cu acoperisuri albastre sau placate cu faianta si cate altele ! Nu se face nimc pentru a promova bunul gust ! Un simpozion anost , cu prezentari ppt plate si neinspirate , o activitate buna de pus la dosarul de activitati dar fara nici o finalitate !

  3. In Bacau la nivel arhitectural atat primaria cat si asociatiile profesionale nu au fost riguroase dupa revolutie in a impune un cod obligatoriu pt a respecta niste reguli minime de bun simt si estetice.
    Zona abandonat din fata stadionului nu a sensibilizat nici o o institutie pt a transforma spatiul intr-un splendit parc si a schimba fata orasului, dandu-i utilitate si chiar identitate Bacaului.

    • Mi se pare mai mare fericita situatia in care nu s-a construit nimic si mai e posibil macar pentru generatiile viitoare sa se faca un parc inspirat , decat cea in care s-au construit monstruozitati arhitectonice de care cu greu mai scapi si care pot fi un model nefericit ! In astfel de conditii e buna zicala ” decat prost, mai bine de loc ” !

LĂSAȚI UN MESAJ