Cunoscut reprezentant al mișcării artistice din Bacău, prin cupletele compuse de el, a descrețit multe frunți și a înseninat multe fețe. Satira este cea mai bună armă împotriva prostiei și incompetenței. Nicolae Driu s-a născut pe 22 august 1948, în localitatea Miron Costin, Neamț, astăzi Trifești. „Tata, Constantin, era cârciumar. Un om plin de haz. Se adunau oamenii în poarta crâșmei și râdeau toată ziua de ce scornea. Așa a avut cu ce să ne țină pe cele două surori și pe mine, în școală. Îmi spunea să învăț carte, să nu ajung pe la circ și să devin circar. A murit săracul într-un accident de muncă, opărit în borhot. Mama, zdrobită de vite. A sărit să le salveze deschizând poarta, când a luat foc grajdul popii.” L-am întrebat curios, când a urcat prima dată pe scenă? „Eram în clasa a patra. Învățătoarea îmi spune: băi Driule, duminică o să fie serbare. O serbare cu 4 dansatoare. Niște țărăncuțe, fete din sat, și unul cu un acordeon. Tu și cu încă un coleg o să trageți cortina. Cortina era din două cearșafuri puse pe-o sârmă, și-o scoarță în spate ca să arate a scenă. M-am dus fericit acasă și i-am spus mamei: o să fie spectacol în sat, eu o să trag cortina! Mama săraca, femeie de țară, vai de mine, să nu te încurci să uiți textul! Și a dus vorba în sat că băiatul ei joacă în spectacol. Băiatul cârciumarului. Așa am urcat eu pe scenă. Nu mai spun că s-au rupt scândurile acolo când au dansat alea. Câtă panaramă!”

Umorul din spital

Și-a început activitatea ca actor la Teatru de Animație din Bacău. A plecat în armată, la Securitate. Nici el nu a scăpat de accidente. „Am ajuns, după perioadă (jurământ) la Poarta Albă. Într-o seară, să vezi ce înseamnă ghinion, a fost o evadare. Erau 12 000 de deținuți acolo. Ne-au scos pe toți cu armele la 10 seara. Era în februarie. Se trăgeau petarde să lumineze. Mergeam în semicerc, chipurile să-i prindem pe ăia. Eram începători, nu știam nimic. La unul i s-a descărcat arma din greșeală. Și a început să se tragă din toate părțile. Am fost împușcat în trei locuri. Un glonț m-a nimerit în mână, a intrat și a ieșit, și două în picior. Mi-au rupt oasele. Am sângerat. Eram în comă când m-au dus la medic. Mi-au făcut o morfină, m-au bandajat și am ajuns la Spitalul Marinei din Constanța. Așa am stat un an și două luni în spital. Și acum am schije mici în picior. Doar două luni a durat pentru mine armata.” Nu și-a pierdut nici moralul, nici umorul. „Anul Nou l-am prins la Poarta Albă. Am făcut un plugușor. Eram mai plăpând la trup. Aveam un caporal rău și nu l-am uitat în versurile mele. I-am zis că-i o glumă. Ce glumă tovarășe! Numai planton 2 făceam.”

Pe scena Casei de Cultura, 1972

Revine în Bacău la Teatru. Apoi intră prin concurs la Teatrul „Gheorghe Dima” din Brașov – secția estradă. Îi cunoaște aici pe Stela Popescu și Ludovic Spiess. Pentru că era greu cu locuințele acolo, revine la Casa de Cultură a Sindicatelor ca regizor tehnic și coordonator de scenă. Scrie texte și joacă în spectacole. „La toate festivalurile «Cântarea României» am ocupat locul întâi. Am fost aplaudat și de Nicolae Ceaușescu la un spectacol de gală, împreună cu Angela Similea și «Estrada» lui Nadoleanu. Atunci am debutat cu un cuplet intitulat «Tractorul». Directorul Vasile Iacob poate să confirme în câte activități culturale eram implicat. Împreună cu partenera mea, Monica Doană, am câștigat Premiul I la Festivalul umorului«Constantin Tănase» de la Vaslui, la cea de a IX- a ediție, și Marele premiu la «Hermes concurs ’88», organizat de Comitetul Uniunii Sindicatelor din Comerț.”

Monica Doana si N. Driu, 1988
De la Casa de cultură, unde a desfășurat o susținută muncă artistică, a trecut la Orchestra profesionistă „Plaiurile Bistriței”, ca solist vocal și prezentator. „Erau multe turnee. Vara eram detașați pe litoral, la restaurantele mari: «Șatra» din Mamaia sau «Măgura» și «Pelican» din Eforie Sud.” În anul 1980 dă examenul de atestat. Devine Artist Liber Profesionist și membru al Asociației Oamenilor de Artă. Începe o colaborare de lungă durată la Complexul Select din Bacău, ca realizator de spectacole show, interpret și DJ. „Acest local de lux a găzduit cele mai interesante spectacole în care au evoluat mari personalități artistice. Îmi amintesc de Draga Olteanu, Dan Spătaru, Horia Șerbănescu, Tamara Buciuceanu, Stela Popescu și Arșinel, Anca Țurcașiu…” Lista este lungă. „Bucurie mare am avut când i-am adus pe scenă, la Sala sporturilor, pe Toma Caragiu și pe Dem Rădulescu, Horia Căciulescu și Puiu Călinescu.” Ținta satirei lui este directă. Au rămas memorabile cupletele: „Ne sosesc specialiștii”, „Paznicul de noapte”, „Evoluție”, „Patru fete cucuiete, frumușele și cochete”, „Calul lui Guță” sau „Rică, fante de Obor”.

Aspirina Săracului

Anul 1990 a venit cu noi provocări. Continuă colaborarea cu mai multe ansambluri folclorice și artiști renumiți, dar și colaborarea cu Restaurantul „Select”. Acolo se organizau cele mai tari revelioane și microrevelioane și zile de 8 Martie. În perioada octombrie 2003 – martie 2005, devine colaborator al societății „Deșteptarea”, realizând la TV Bacău emisiunea „Aspirina săracului”, care s-a bucurat de o largă audiență. Dialogul cu Colea este pigmentat cu frânturi de amintiri mai mult sau mai puțin hazlii. „Știu că dumneata mergi la pescuit. Să-ți spun un banc.Un pescar a fost prins fără permis, cu undița în apă. Să știți că vă amendez. Ce faci mata aici? Da’ eu nu pescuiesc domnule, am o râmă și-i fac baie! Păi tot te amendez. În primul rând pentru că râma n-are costum de baie și aici nu-i plajă pentru nudiști!”

Prin puterea râsului a reușit să se afirme

Autor de satiră, interpret, regizor, om de talent cu multa inspirație și umor, pentru toată această muncă și dăruire a fost recompensat cu numeroase premii. Îți mulțumim Nicolae Driu (alias Colea), pentru zâmbetul cald, pentru ținuta impecabilă de pe scenă și din viața de toate zilele, și vă urăm cu ocazia zilei onomastice, multă sănătate și cât mai multe plugușoare. La mulți ani!

Alte articole