Jale mare in comuna Nicolae Balcescu. Pe ulitele din sat, oamenii trec cu pas grabit, cu privirea in pamant, socati si acum de vestea primita in urma cu cinci zile. Moartea celor doi consateni, Dominic Francisc Ghiurca si Mihai Tulbure, in varsta de 20, respectiv 58 de ani, in accidentul provocat de Ioan Baur, in timp ce se afla la volanul autobuzului AOTPP, i-a lasat fara grai. Le este frica sa mai urce in autobuzele AOTPP, de teama ca nu vor mai ajunge acasa, in mijlocul familiei si al celor dragi. Poarta si acum in suflet spaima ca vor putea avea aceeasi soarta crunta ca Dominic si Mihai.

Atmosfera pasnica din comuna, cu ceva mai putini oameni pe drum decat de obicei, face parte din doliul purtat de consateni pentru cei doi morti. De la cel mai mic la cel mai mare, au fost cu totii sa-i vada. In aceasta dimineata, vor participa si la inmormantare.
Casa familiei Ghiurca, din satul Galbeni, are poarta deschisa. In curte, doi copii se joaca si ne privesc intrebator. “Va rugam frumos sa ne lasati in pace. Nu avem nimic de comentat. Lasati-ne sa ne jelim mortul”, ne roaga insistent o doamna intre doua varste, imbracata toata in negru si cu ochii plini de lacrimi. Ii vine in ajutor un tanar care ne spune clar si raspicat ca nu avem voie sa intram in curte, daramite sa vorbim cu ei. Le respectam rugamintea si dam sa plecam. Pe drum, l-am intalnit pe Costel Bejenaru, de 21 ani, fost prieten bun cu Dominic. “Era un baiat tare bun si muncitor. Din cate stiu eu, Dominic se afla la acea ora in autobuz pentru ca voia sa ajunga la o sora de-a lui sa ia un telefon mobil. Atunci i-a fost ceasul sa moara. Imi pare tare rau pentru el”, ne spune, cu tristete in glas, Costel. De aceeasi parere este si vara lui Dominic, Paula Duma, careia nici acum nu-i vine sa creada ca varul sau nu mai este printre noi. Vecinii din sat sunt marcati de tragedia familiei Ghiurca, spunand ca “baiat bun ca Dominic nu se gaseste in tot satul”. Dominic este unul din cei 11 copii ai familiei Ghiurca. El locuia impreuna cu tatal, mama fiind decedata de cativa ani, iar ceilalti frati casatoriti si stabiliti in Italia si municipiul Bacau.

aDe ce s-a intamplat asta cu
taicutul meu?”

In celalalt sat, Nicolae Balcescu, si familia Tulbure isi plange mortul. Pe prispa din fata casei, l-am intalnit pe mezinul Mihaita, in varsta de 20 ani. Palid tot la fata, cu cearcane sub ochi si tremurand , el reuseste cu greu sa scoata un cuvant. Inca este in stare de soc si pare ca mai are nevoie de ceva timp sa-si revina. “Nu l-am vazut pe tata de doi ani. Suntem sapte frati, toti plecati in Italia, la munca, dar acum ne-am intors acasa. Ca sa-l ingropam…”, nu mai apuca sa incheie propozitia, ca ochii i s-au umplut de lacrimi. Cu privirea tinta in pamant, palmele transpirate si lacrimile siroindu-i pe barbie, el a mai putut doar sa ne spuna ca nu va mai pleca la munca in Italia si ca va ramane acasa, sa aiba grija de mama lui. La doi pasi de mine, doua femei incep sa planga in hohote, jelindu-l pe Mihai. Sunt sotia Valeria si fiica Daniela, ajunse la capatul puterilor. Abia stau in picioare din cauza oboselii si a noptilor nedormite. Cu glasul stins, Valeria isi face curaj si ne povesteste drama pe care o traieste de cateva zile: “Mihai era foarte grabit in dimineata aceea. A plecat la oras ca sa schimbe 100 de euro pentru ca, sambata, trebuia sa mergem la nunta unei nepoate de-a noastra. Eu nu am putut merge cu el pentru ca avem gospodarie mare, cu multe animale in ograda. Nu aveam pe cine sa las de paza, asa ca ne-am inteles sa plece doar el. Totul parca este un vis urat si astept din clipa in clipa sa ma trezesc, sa il vad pe sotul meu cum trebaluieste prin curte. Un vecin m-a anuntat sa merg la spital ca Mihai a avut accident. Am lasat tot. Nici nu am inchis poarta, cu slapii in picioare si imbracata cu haine de casa, am plecat repede la spital unde, cu greu, am fost anuntata de moartea lui Mihai”. Valeria face o pauza ca sa isi traga sufletul si sa se abtina din plans. Intra in casa si ne face semn ca o putem urma. Ar mai vrea sa discute cu noi, dar durerea din suflet, ca a ramas fara sot, nu o lasa. Isi stapaneste cu greu impulsul de a-l jeli pe Mihai. Se uita fix la sotul aflat in sicriu, parca socata de ranile capatate de acesta in accident, rani care i-au deformat chipul.
aEu nu l-am vazut pe tata din septembrie anul trecut. Cine ne va mai intampina pe noi cu zambetul pe buze, atunci cand ne intoarcem in tara? De ce s-a intamplat asta tocmai cu taicutul meu? Era un om atat de bun si harnic! A crescut sapte copii ca niste flori, iar acum nu va mai putea sa se bucure de noi. Nu este drept ce s-a intamplat in familia noastra”, plange in hohote Daniela, fiica in varsta de 23 ani. Vorbele ei i-au cutremurat pe toti cei din incapere, rude, frati si vecini. Cu totii sufera pierderea lui Mihai. Se vede pe chipurile lor triste si obosite.
aNimeni din partea celor care l-au omorat
nu a venit aici”

Inca nu s-au resemnat in fata necazului si se roaga la Dumnezeu sa le dea putere sa poata trece mai departe. “Nimeni din partea celor care l-au omorat pe Mihai nu a venit aici. Doar un telefon am primit prin care eram instiintata ca soferul vinovat vrea sa trimita un reprezentant. Am raspuns ca vreau sa vina aici soferul si nu altcineva. Nu mi-a dat nimeni nici un ban si nici nu m-a intrebat ceva. Tot ce vreau eu este ca Mihai al meu sa fie in viata. Mihai al meu nu poate fi estimat in bani. Toti banii din lume nu fac cat Mihai al meu”, reuseste sa ne mai spuna Valeria, insa fara sa isi ia privirea de pe chipul sotului ei.
Cele doua victime ale accidentului petrecut in apropierea statiei Petrom, de pe Calea Republicii, vor fi inmormantate in dimineata zilei de astazi. Va amintim ca Ioan Baur, soferul in varsta de 23 ani de pe autobuzul AOTPP a fost acuzat de politistii bacauani de ucidere din culpa. Accidentul provocat de el s-a soldat cu doi morti si sase raniti. Tragicul eveniment a intrat si in atentia Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM). “Am trimis o adresa la Politie prin care am cerut date despre victimele accidentului. Cei doi soferi erau la locul de munca, insa nu au fost raniti. Iar despre calatorii raniti nu stim mai nimic. In functie de ce vom afla de la Politie vom stabili daca accidentul a fost sau nu unul de munca. Daca toate datele pe care le vom obtine indeplinesc conditiile legale ale unui accident de munca atunci vom ancheta cazul”, ne-a declarat Ioan Barbu, inspector sef la ITM. Scris de Carmen SERBAN

Alte articole