INTELIGENŢĂ LINGVISTICĂ. În teoria inteligenţelor multiple, tot mai actuală, cea rezervată abilităţilor de comunicare pare a fi superioară celorlalte. La „Matinalul” de la Radio-România Actualităţi, bine condus de ceva vreme de Cătălin Cârnu, compania Viorelei Pănculescu e provocatoare de… bijuterii gramaticale. Pe 17 iulie, cei doi încă discută despre Campionatul Mondial de Fotbal şi vor să se poticnească la numirea şefului de stat din Croaţia: „Este meritul *domnu- – PAUZĂ – -lui sau doamnei preşedintă sau preşedinte” (V. P.). „Doamnei preşedinte”, punctează C. C., prevalându-se de omonimia dintre genitivul femininului preşedintă şi invariabilul preşedinte, pentru masculin.

PLURAL OMONIMIC AMBIGUU. Aflăm de la Ştirile R.R.A. că „puşcaşii marini americani au venit să dea o mână de ajutor: mai sunt de scos la suprafaţă patru puşti” (10 iul.). Nu era vorba despre arme, ci despre copii…

UN PAS DIFICIL: DE LA VORBĂ, LA SCRIS. Deşi îndrăgita rubrică de la TVR1 „Vorbeşte corect!” pare a se ocupa, după titlu, doar de ortoepie, cred că 99% dintre subiecte privesc semantica şi ortografia. E explicabil: când spunem „vorbitorii limbii române”, ne referim şi la varianta scrisă a exprimării acestora. Pe 20 iulie, suntem invitaţi să descoperim greşeala dintr-un şir de cuvinte aflat pe burtiera (cuvântul este utilizat de realizatorii rubricii) unui post de televiziune: „MISTERUL TELEFONULUI DEZLEGAT, IOHANNIS NU AVEA SEMNAL”. Doi interlocutori, cu un bun simţ al limbii, constată că alăturarea cuvântului „dezlegat” este nepotrivită (nu este un adjectiv, ci un verb la participiu) şi că sunt două propoziţii, dintre care prima are un verb subînţeles. Soluţia oferită de realizatorii rubricii este însă discutabilă. Şirul cuvintelor, în înfăţişarea propusă, ar fi acesta: „MISTERUL TELEFONULUI – DEZLEGAT, IOHANNIS NU AVEA SEMNAL”. Cu îngăduinţă am accepta cratima (deocamdată îi spunem aşa), care rezolvă, să zicem, 80% din necesitatea înţelegerii mesajului, dar nu putem tolera virgula, căreia i se poate acorda cu largheţe 10% din aceeaşi exigenţă a comunicării logice. Părerea noastră este că semnul adecvat ar fi fost două puncte, care conferă valoare explicativă propoziţiei care urmează, iar „cratima” (de fapt, linia de pauză) poate fi înlocuită de virgulă (aşa-zisa virgulă predicativă, care în cazul de faţă ţine locul verbului auxiliar „a fi”: [a fost] dezlegat): „MISTERUL TELEFONULUI, DEZLEGAT: IOHANNIS NU AVEA SEMNAL”. Şi încă ceva: semnul de punctuaţie necesar nu este cratima („Prezenţa unei cratime clarifică…”), ci linia de pauză! Cratima are cu totul alte atribuţii. Şi dacă tot vrem să fie corect totul pe ecran, ni se pare la locul lui semnul punct şi virgulă în locul virgulei din construcţia „Nu locuieşti într-o ţară, [;] locuieşti într-o limbă”. Ar putea fi aşezată, într-o altă variantă, şi conjuncţia „ci”, de vreme ce sensul global este unul adversativ: „Nu locuieşti într-o ţară, ci locuieşti într-o limbă”.

DA ŞI NU. De Sfântul Ilie, cineva ne învaţă că e şi ziua celor cu numele de I-li-a-na (spus aşa, pe silabe). Noi credem că e vorba despre Elena noastră, în varianta mai mult decât populară…
DOR DE GEORGE. SAU MULTUM IN PARVO. Rolandi Nica, un pasionat al rubricilor de cultivarea limbii, ne aminteşte de fenomenala casetă „Doar o vorbă *săţi mai spun” şi ne face atenţi asupra unui paradox: „Cele cinci minute rezervate lui George Pruteanu păreau mai multe datorită debitului verbal şi bogăţiei informaţiei”. Cu alte cuvinte (aici, din limba latină), mult (conţinut) în puţin (spaţiu).

Alte articole