28 martie 2024
Top StoryUrări de bine!

Urări de bine!

Au coborât peste Bacău din munţii de la Dărmăneşti, Dofteana şi Bârsăneşti cetele de urşi, irozii şi dubaşii ale căror ritmuri aduc aminte de obiceiurile ancestrale de la munte, caprele din văile Trotuşului, Siretului, Bistriţei, Tazlăului sau Berheciului, care prin joc şi măşti, prin frumoasele strigături din specificul activităţilor rurale ne-au adus arhaismul vieţii din aceste zone. Ne-au urat şi semănat, venind la noi cu obiceiuri specifice, debordând de veselie, ironie şi speranţă pentru un an mai bun, pentru belşug şi viaţă lungă. În ediţia de astăzi redăm câteva din cele mai frumoase urări, strigături, ziceri care au însoţit şi îmbogăţit fiecare obicei.

Ceata din Cîmpeni-Pîrjol



Alaiul din Câmpeni – Pârjol a avut, anul acesta, onoarea de a deschide spectacolul de obiceiuri şi datini. Un alai care, ne-a spus Iordache Zaharia, șeful cetei, a avut și Babă și Moșneag, și Călușarii și Badanarii. Întreaga „garnitură” numără 25 de membri cu tot cu muzicanți și pe lângă rolurile bine definite pe care le interpretează au și tot felul de strigături:

„Foie verde trei scaieți/ Jucați caii măi băieți”
sau
„Foie verde trei scaieți/ Cu Bacăul măi băieți”.

Pluguşorul din Cristeşti – Botoşani

Elena Diana Aciobăniţei a adresat o urare gazdelor şi băcăuanilor:

„Aho, aho, cu flori domneşti/ Pe la uşi pe la fereşti/ Pe la porţi de gospodari/ Am venit să vă spunem La mulţi ani!/ Din Cristeşti, noi tragem plugul/ Să fie anu’ cu belşugul/ Şi spre seară să drazdăm/ Şî noroc să vă urăm/ C-aşa-i datu din bătrâni/ Sî urăm la oameni buni/ La ureche clopoţei şi la roată zurgalăi/ La chicioare stânjenei/ Mânaţi plugul, măi flăcăi/ Sî s-audă peste văi/ Mânaţi măi, hăi, hăi. // Bună vreme sî trăiţi şi sî vă veseliţi/ Cî de-un an şi două zîle/ S-o pornit Sfântu Vasile/ Şi ni-o dat plugul pi mână/ Să vă facem urătură/ Cî ne-am strâns mai mulţi flăcăi/ Di pi-un deal şi două văi/ Pornind cu harapnicul,/ Să ne-audî în tot satul/ Faceţi roată, măi flăcăi/ Şi pocniţi din bice, măi/ Că s-a făcut gura sloi/ La anu’ şi la mulţi ani!

Ursul de la Dofteana

Cel mai aşteptat şi îndrăgit obicei este Ursul, cu rădăcini adânci mai ales pe Valea Trotuşului. Organizatorul şi conducătorul urşilor din Dofteana, Mihai Ţifrea, care face parte din ceată de la vârsta de patru ani, fiind, pe rând urs, irod, doboşar, ne-a spus că proprietarii pielior de urs, mici sau mari, le transmit urmaşilor, cu poruncă să fie păstrate ca pe o comoară. Cel mai mic component al cetei are şase ani şi bate toba deja de doi ani. Ne cântă câteva versuri din jocul ursului:

„Vine ursul de la munte/ Numa-n coate şi genunche/ Şi se apropie de sat/ La neveste cu bărbat/ Are mama două fete/ Şî-amândouă tre să fete/ Una fată la Ispas/ Când îi laptele mai gras/ Una fată la Crăciun/ Când îi laptele mai bun/ Stai aşa măi Moş Martine/ Că pun iar varga pe tini.”

Capra de la Roșiori

Capră mândră și frumoasă, însoțită de harapi, jîdani și alte personaje și strigată „Asta-i Capra caprelor/ Capra roșiorilor”. Așa am cunoscut Capra de la Roșiori care este însoțită de cele mai multe ori de un alai de peste 30 de persoane cu vârste între 14 și 50 de ani. „Îi luăm pe membri de tineri și îi pregătim să nu se piardă tradițiile”, a declarat Ioan Zaharia, cel care de cinci ani se ocupă cu organizarea cetei de obiceiuri de la Roșiori, care în noaptea de Revelion umblă prin tot satul.

Urătura de la Scorțeni

„Bună vreme
În astă casă
La Bacău, la dumneavoastră,
Gospodari și gospodine
Și voi tinere, ca mine!”

De 10 ani, ceata din Scorțeni, în formula actuală, duce tradiția mai departe. De toți, membrii ei sunt în număr de 50 de persoane, cu vârste cuprinse între 10 și 50 de ani. Mi-au plăcut din start. Tineri, frumoși, îmbrăcați în costume populare, încălțați cu opinci, arătau exact ca niște personaje de poveste. Am vorbit despre frumos cu Răducu Antoche, despre tradiție mi-a spus Viorel Avram, iar o frântură de urătură am auzit de la Adelina Avram. În perioada următoare vor putea fi găsiți pe drumuri, prin cele șase sate ale comunei Scorțeni, unde, vor bate la porțile gospodarilor pentru a le spune o urătură, o sorcovă sau să le joace capra. Sunt mulți membri în ceată, iar printre ei am zărit și niște turci , îmbrăcați din cap până în picioare cu clopoței. Sunt genul acela de turci care au grijă de ceată! Cred că fiecare turc are agățat pe el aproximativ 50 kg de clopoței!!! „Comuna Scorțeni are șase sate, iar cine vrea să ne vadă, să ne asculte, ne găsește pe ulițe sau în gospodăriile oamenilor. Ne dorim să ni se alăture cât mai mulți oameni, să strigăm sărbătorile și să ducem bucuria în casele oamenilor”, declară Viorel Avram.

Senzaţia zilei: Ursul din Brăteşti – Bârsăneşti

Mai puţin cunoscut, nu la fel de celebru ca Ursul din Dărmăneşti sau Asău, a impresionat Ursul din Brăteşti. Conduşi de Vasile şi Ciprian Burnichi, acest obicei este foarte iubit în sat, din ceată fac parte copii, de cinci-şase ani, până la bătrâni, iar – noutate – toţi irozii sunt fete, eleve la şcoala din comună. Diferă jocul, ritmurile tobelor, cât şi strigăturile ursarilor:

„Şi iar verde trei scaieţi/ Vin cu ursul din Brăteşti/ Foiliţă şi-o lalea, asta este datina/ Sus în munte, la Osoi, a dat ursul iar la oi/ Păi, spune Doamne, ce să fac/ Păi, du oaia unde-o mâncat/ Şi-am plecat pe urma lui/ L-am găsit la Lacul Seci/ Mânca boala oi de zeci/ Şi-atunci m-am speriat/ Şi pe loc l-am împuşcat/ Chelea-n-sat eu i-am adus/ Şi m-am îmbrăcat în urs/ Şi iar verde trei scaieţi/ Ista-i ursul din Brăteşti/ Joacă, joacă, Moş Martine/ că mă fac frate cu tini/ La anul şi la mulţi ani!”

Capra din Bijghir

„Foaie verde pădureț,
Asta-i Capra, băi, Băieți.
Asta-i Capra caprelor,
Capra bijghirenilor.”

Peste 15 flăcăi și 7 muzicanți duc tradiția mai departe la Bijghir. Ceata lor, condusă de Alin Măciucă, au în centrul lor obiceiul Caprei. Alin se ocupă de această ceată de cinci ani și spune că este susținut de primarul localității, Cristian Iștoc, un mare iubitor al obiceiurilor de iarnă. Dorința lor este ca aceste obiceiuri să nu se piardă.

Femeia urs și familia ei

O ursoaică zâmbitoare mă întâmpină în centrul orașului, în timp ce caut o poveste în mulțime. Zâmbetul ei cuceritor mă face să mă opresc lângă ea și să o întreb câte ceva din tainele ursarilor. Aflu că o cheamă Petronela Mihai și că împreună cu familia ei joacă ursul de aproape 13 ani. Îi are alături de ea, în ceată, pe soțul Ionuț și pe băiatul Andrei. La un moment dat, o voce de fată o strigă cu apelativul „mama”, însă, în zgomotul asurzitor al tobelor, informația privind gradul de rudenie se pierde. Ciulesc mai bine urechile și aflu că au venit la alai chiar și cu soacra. De această dată zâmbesc eu și încerc să o caut din priviri pe mama-soacră, printre blănurile de urs care se perindă prin fața mea. Petronela îmi intuiește intenția, zâmbește și mă asigură că soacra nu joacă ursul, ci doar o însoțește. Deodată, totul se precipită în jurul nostru, iar cineva îi face semn ursoaicei că trebuie să se alinieze pentru alai. Tobele fac imposibilă continuarea discuției, iar ceea ce am reținut pe finalul discuției de la Petronela Mihai este că ea face spectacol de plăcere, alături de prieteni și încearcă împreună cu aceștia să ducă tradiția mai departe. Zice că prea mulți bani nu le iese din spectacolul urșilor pentru că trebuie să plătească mașina, toboșarii și ceilalți membri ai cetei, iar când trag linie rămân cu satisfacția că s-au distrat și au împartășit mulțimii din obiceiurile și tradiția locurilor natale. De reținut pentru băcăuanii care au ratat spectacolul din Bacău, că pe 30 decembrie, urșii de la Dofteana vor merge la Comănești.

Tradiții din Caraclau

„Noi suntem din Caraclău,
Gospodari de samă, zău!
Nu suntem de neam viclean,
Suntem neam bârsăneștean!”

Un grup discret de femei și bărbați (moșnegi și babe) îmbrăcați în costume naționale se pregătea să facă o figură frumoasă la Alaiul datinilor și obiceiurilor tradiționale 2017. Portul popular, impecabil, te îndemna la admirație. Femeile măritate purtau broboadă neagră, iar junele se distingeau în ceată cu baticele înflorate, aruncate cochet pe creștetul capului. Bărbații și băieții deschideau grupul, ținând în mâini o pancartă pe care scria cu litere de-o șchioapă „La mulți ani, Caraclău!”. Femeile purtau în mâini măști tradiționale, lucrate manual. „Ne hrănim spiritual cu amintiri și tradiții vechi, moștenite de la bătrânii satului! Am crescut în tradiția satului și facem tot ce-i posibil să păstrăm tradiția. Am moștenit costumele populare, pe unele le-am cumpărat și avem mare grijă de ele. Portul popular și tradiția reprezintă cartea noastră de vizită!”, declară Anca Dobre, coordonatorul cetei Caraclău. Băcăuanii dornici să trăiască momente unice, tradiționale, o pot face live pe 2 ianuarie 2018, în comuna Bârsănești, când se organizează „plugul tineretului”. Atunci, toți tinerii din sat se maschează și merg prin casele gospodarilor pentru a-i ura. „Urătura este unică! Se pornește cu doba și cu un fluieraș care se sincronizează într-un ritm special. Doba este prelucrată manual, din piele de vițel, iar sunetul este unul special”, spune Anca Dobre.

Ceata din Filipești

„Vini Capra di pi vali
Încălțatî cu sandali,
Ța,ța, ța ța ța,
I-auzi una iar așa”

Așa au strigat cei din alaiul cetei din Filipești, o ceată cu tradiție, din moși strămoși, așa cum a ținut să precizeze Alin Iordache, dirijorul de Capră și coordonatorul ansamblului de obiceiuri din comuna Filipești. Alin merge de la 11 ani cu capra, iar de 5 ani conduce Capra în acest ansamblu din care mai fac parte trei căiuți, urători, urși și mascați. „Frunzulițî grâu mărunt/ După mine arnăut”, sunt versurile din startul „numărului” celor de la Filipești după care urmează hora caprei însoțită de fel de fel de strigături:„Vini capra di la munți/ Cu steluți albe-n frunți”. Din ceata de la Filipești fac parte peste 30 de tineri cu vârste între 11 și 19 ani.

Ceata din Brătești – Bîrsănești

Urătura 2017

Di pi munți și di pi văi/ adunați-vă flăcăi,
Să-nceapă plugu’ ca-n povești/ plugu din bătrâni, din Brătești.
Pentru lumea adunată/ ia trageți o brazdă roată.
Strigați măi/ Hăiii, hăiii.
Da’ bună zâua gazd-aleasî/ Bun noroc la dumneavoastrî/
Dar az’ am venit la voi/ Eu ș-o ceatî di flăcăi/
Ca să vă brăzdăm ogoru’/ să aibă ce mânca poporu’.
Iar acuma am venit/ cu un plug nou făurit.
Are grindei de argint/ Și cuțitu’ oțelit.
Coarnele ca de ghițăl/ taie brazda măruntă
Giugu și tânjala-s noi/ și îl trage 4 boi.
Căci plugu’ de anul trecut/ Era șubred și s-o rupt.
C-am pus la giug o vițâcî/ Ș-o rupt plugu’ di fricî.
Când cotiga o cotit/ Și cuțitu i-o sărit
Tânjala a rupt-o-n două/ tata ni-o dat plugu’ nouă.
Am muncit să-l reparăm/ și-am venit să vă urăm.
C-o urătură frumoasă/ de la mos strămoș rămasă.
De la daci, de la romani/ păstrate mii de ani.
Din Moldova lui Ștefan/ unde urăm an de an.
Noi și astăzi le păstrăm/ și-am venit să vă urăm
Sunteți mulțumiți de noi/ ori ne-ntoarcem înapoi.
Întoarcem plugu’ pi-o roată/ și-l scoatem iute pi poartî.
Dar eu zic să ne primiți/ și-o să fiți mulțumiți.
Pentru ceata de flăcăi/ pentru plugul tras de boi
Ia mai strigați măi flăcăi/ Hăiiii, hăiiii.

Redacția Deșteptarea vă urează un An Nou luminos și La Mulți Ani 2018!

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri