Timp de trei zile, viaţa spirituală şi religioasă din România este dominată şi acoperită până la sublim de vizita de stat şi apostolică a Sanctităţii Sale Papa Francisc, pe care Suveranul Pontif o face la invitaţia preşedintelui ţării, Guvernului, Bisericii Romano- Catolice şi Bisericii Ortodoxe, prin vocile celor mai înalţi reprezentanţi ai acestor importante instituţii din România. Acest eveniment cu rezonanţe europene şi mondiale a fost pe larg analizat şi comentat în toate cancelariile din întreaga lume, de toată presa.
Vizita Papei Francisc în România are loc la exact 20 de ani după ce Papa Ioan Paul al II-lea a fost primul Papă care a vizitat România, în 1999. În urma vizitei, Suveranul Pontif a numit România drept „Grădina Maicii Domnului” şi nu a făcut-o din complezenţă, ci cu un puternic substrat politic şi religios.
Papa Francisc a făcut vizite apostolice în toată lumea, cu precădere în ţările majoritar catolice, însă actuala vizită într-o ţară majoritar ortodoxă demonstrează, încă o dată, dorința de apropiere a Bisericii Catolice de Biserica Ortodoxă, în primul rând la nivelul religiei, demonstrate de chiar afirmaţia Papei din Mesajul trimis cu doar câteva zile înainte de a păşi pe pământ românesc: „Vin ca pelerin şi frate. Vin între voi ca să mergem împreună. Mergem împreună când învăţăm să păstrăm rădăcinile şi familia, când ne îngrijim de viitorul copiilor şi al fratelui de lângă noi, când ne depăşim fricile şi suspiciunile, când lăsăm să cadă barierele care ne separă de ceilalţi.”
De altfel, întreaga vizită este o călătorie apostolică, care înregistrează câteva premiere, prima fiind că îmbrăţişează toate cele trei principate istorice, cu etape la Bucureşti, Iaşi şi Blaj, urmează prima întâlnire a unui papă cu reprezentanţii comunităţii rome, proclamarea ca Fericiţi a şapte episcopi Greco-catolici martiri, precum şi prima prezenţă, fie chiar şi numai pentru o escală tehnică, la Bacău şi Sibiu, propunându-şi să se întâlnească şi să cunoască pelerini dintr-un spaţiu european în căutare de speranţă, credinţă şi unitate, subsumate motto-ului de început: „Să mergem împreună!”
România demonstrează, şi prin această invitaţie, că își dorește să devină țara-punte între Orient și Occident, punct de răscruce între Europa Centrală și cea Orientală, aşa cum a fost din timpul Apostolilor, din timpul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, al Brâncovenilor şi până astăzi.
Vizita Papei va rămâne mult timp în inimile şi sufletele tuturor credincioşilor ca un reper, un eveniment istoric cu puternice semnificaţii, care vor pătrunde şi marca spiritualitatea românilor, dialogul interconfesional.
