Într-un an în care turismul românesc a fost pus la încercare de reducerea facilităților fiscale și de o prudență crescută a consumului, județul Bacău oferă o imagine interesantă: nu spectaculoasă, dar stabilă. Datele oficiale pentru perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2025 arată o ușoară creștere a numărului de turiști, fără schimbări majore de comportament și fără semne de distorsiuni statistice.
Un plus modest, dar relevant
În primele zece luni ale anului, structurile de cazare din județ au înregistrat 162.318 sosiri, cu 410 mai multe decât în aceeași perioadă din 2024. Creșterea, de doar 0,3%, este mai degrabă un semnal de reziliență decât unul de expansiune. Ea vine într-un context în care multe județe cu profil turistic similar au stagnat sau au înregistrat scăderi.
Structura sosirilor confirmă specificul local: peste 92% dintre turiști sunt români, în timp ce străinii reprezintă mai puțin de 8%. Județul Bacău rămâne, așadar, o destinație preponderent internă, dependentă de mobilitatea populației din România și mai puțin de fluxurile turistice internaționale.
Un turism funcțional, nu de vacanță
Cea mai mare parte a turiștilor se cazează în hoteluri, care concentrează aproape două treimi din sosiri și din înnoptări. Această predominanță nu este întâmplătoare. Hotelurile sunt preferate de turiștii aflați în delegații, de cei care tranzitează zona, de participanții la evenimente sau de persoanele care ajung în județ pentru servicii medicale ori balneare.
Durata medie a șederii în hoteluri este de puțin peste două nopți, ușor mai mare decât media județeană. Pensiunile urbane, apartamentele și celelalte structuri mici completează oferta, dar sunt utilizate mai ales pentru sejururi foarte scurte, de una-două nopți.
Cât timp rămân turiștii în județ
Un indicator esențial pentru înțelegerea turismului local este durata medie a șederii. În 2025, aceasta este de 2,1 înnoptări per turist, identică cu cea din anul precedent. Stabilitatea acestui indicator sugerează că nu au avut loc modificări semnificative în modul în care județul este vizitat.
Diferențele apar însă între turiștii români și cei străini. Românii rămân, în medie, două nopți, în timp ce turiștii nerezidenți petrec aproximativ 2,6 nopți în județ. Deși sunt puțini ca număr, străinii au un comportament de consum mai intens, ceea ce indică vizite mai bine planificate și un interes mai clar pentru anumite servicii.
Preferințele turiștilor români
Pentru turiștii români, Bacăul este în principal o destinație de tranzit sau una legată de nevoi concrete. Sejururile sunt scurte, cazarea se face în special în hoteluri și pensiuni urbane, iar durata redusă a șederii arată că județul nu este perceput ca un loc de vacanță în sens clasic. Deplasările sunt motivate de muncă, sănătate, evenimente sau obligații familiale, nu de loisir prelungit.
Ce caută turiștii străini
Turiștii străini, deși reprezintă o pondere mică, se disting printr-o durată mai mare a șederii, mai ales în vile turistice, hoteluri și apartamente. Acest comportament sugerează sejururi mai bine organizate, uneori asociate cu tratamente medicale sau cu perioade de recuperare. Stațiunile Slănic Moldova și Târgu Ocna continuă să joace un rol important în atragerea acestui segment de public.
O evoluție fără semne de artificii
În spațiul public au existat uneori discuții legate de posibile raportări artificiale ale activității turistice, pe fondul utilizării tichetelor de vacanță. Analiza indicatorilor disponibili nu susține însă aceste suspiciuni. Durata medie a șederii a rămas neschimbată față de 2024, iar distribuția pe tipuri de structuri de cazare este coerentă și constantă.
Un turism modest, dar stabil
Imaginea de ansamblu arată un turism discret, fără salturi spectaculoase, dar și fără recul. Județul Bacău nu concurează cu marile destinații de vacanță, însă își păstrează un rol clar: acela de pol regional pentru servicii, sănătate și mobilitate profesională. Într-un an complicat pentru turismul românesc, această stabilitate poate fi privită ca un semn de echilibru și continuitate.
