Conflictul dintre unitatea medicală județeană și medicul de la Maternitatea Bacău este în acest moment pe rolul instanței de judecată. Spitalul nu dorește decât să își recupereze prejudiciile suportate până acum drept daune morale, dar și pe cele ulterioare, într-un dosar în care doctorul în cauză a fost condamnat definitiv. Sumele se ridică la circa 80.000 lei. De cealaltă parte, chiar dacă procesele penale s-au finalizat, medicul este sigur că își va dovedi nevinovăția.

Totul a pornit din momentul în care Parchetul Judecătoriei Bacău a dispus, în 2014, trimiterea în judecată a dr. O.G.B., sub acuzaţia de neglijenţă în serviciu. “În calitate de medic în cadrul Secţiei Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău, şi-a încălcat atribuţiile de serviciu prin îndeplinirea lor în mod defectuos cu ocazia tratării pacientei C.

Elena Cătălina prin întârzierea nejustificată a intervenţiei chirurgicale de cezariană, încălcare care a avut ca urmare o vătămare importantă a intereselor legale ale părţilor vătămate C. Elena Cătălina şi C. Marius Sebastian concretizată în faptul că fătul de sex bărbătesc a fost născut mort la data de 31.07.2010”, se arată în rechizitoriu. Pe 27 iulie 2010, Elena Cătălina C. a fost internată la Secţia Obstetrică – Ginecologie I din cadrul SJU Bacău, cu diagnosticul “sarcină 39 săptămâni, făt viu”, conform foii de observaţie întocmită de dr. O.G.B., medicul în grija căruia a fost pe toată durata sarcinii. Femeia a povestit în instanţă că în acea zi a intrat în travaliu, a început să se simtă rău şi să sângereze şi din acest motiv a decis să meargă la spital.

Medicul nu a considerat însă că starea ei impune o intervenţie chirurgicală. Gravida a fost examinată periodic de dr. B., iar până pe 30 iulie prezenta, conform aceleiaşi foi de observaţie, “stare generală bună, BCF (bătăile cordului fetal) prezente”. Pe 31 iulie, la controlul efectuat nu s-au mai auzit bătăile inimii bebeluşului şi s-a decis intervenţia chirurgicală de urgenţă. Era însă prea târziu. Bebeluşul a fost scos mort şi prezenta nod de cordon ombilical.

Elena C. îl acuză pe doctorul B. că a greşit şi că trebuia să o opereze pe 27 iulie, când au apărut durerile şi sângerarea. Cei doi soţi spun că iniţial, împreună cu medicul, stabiliseră ca cezariana să fie făcută pe 29 iulie. Dar nici acest termen nu a fost respectat deoarece dr. B. era în concediu şi venea la spital doar să o examineze pe femeie, “ca o obligaţie morală”, după cum s-a apărat în instanţă medicul.

Doctorul B. a explicat că a mers la spital la solicitarea expresă a celor doi soţi, din timpul său liber de concediu, “datorită obligaţiei morale ca, în limita posibilităţilor, să nu neglijeze sau să refuze vreun pacient, iar aceasta nu poate fi considerată sub nicio formă neglijenţă în serviciu”. Şi pacienta ar fi fost informată că este în concediu, dar ar fi refuzat să-şi schimbe medicul. Astfel, ar fi convenit, împreună cu gravida şi şeful de secţie, ca femeia să se interneze, să i se facă un set de analize şi tratamente de menţinere şi maturare pulmonară a fătului, iar operaţia de cezariană să se facă pe 2 august, când urma să se întoarcă din concediu. Dr. B. nu şi-a asumat nicio vină pentru această tragedie. A explicat că decesul fătului a survenit după apariţia unui nod de cordon ombilical ce nu putea fi prevăzut şi că fapta în sine a fost doar un eşec medical, nicidecum o infracţiune.

Găsit vinovat

Anul trecut, Judecătoria Bacău l-a condamnat pe dr. O.G.B., pentru neglijenţă în serviciu, la pedeapsa de 10 luni închisoare, cu suspendare. Medicul a fost obligat să-i plătească pacientei, în solidar cu SJU, suma de 45.000 lei, drept daune morale, faţă de 300.000 lei cât a cerut femeia. Nici daunele materiale, de 10.000 lei, nu au fost admise, pe motiv că nu sunt dovedite cu acte. Daunele solicitate de soţul gravidei au fost respinse în totalitate, considerându-se că acesta a fost deja despăgubit de SJU, cu 30.000 lei, în cadrul unei acţiuni civile, deschise de bărbat în 2012.

“Pe perioada internării, inculpatul a efectuat monitorizarea gravidei, al cărei medic curant a fost încă din luna a treia de sarcină, a stabilit împreună cu aceasta, la momentul internării, data efectuării operaţiei de cezariană, nu a comunicat medicilor de gardă şi medicului şef de secţie riscul pe care îl prezenta starea de sănătate a gravidei. Răspunderea penală este determinată de faptul că inculpatul ar fi trebuit să asigure o monitorizare strictă, în condiţii de spitalizare, a persoanei vătămate începând din săptămâna 32 de sarcină, aşa cum s-a stabilit prin raportul de expertiză.

În condiţiile în care internarea ar fi fost efectuată de medicul şef de secţie sau medicul de gardă, răspunderea pentru monitorizarea pacientului revenea personalului de gardă şi personalului medical sub coordonarea acestuia, precum şi medicului şef de secţie”, arată magistratul de la Judecătoria Bacău. Judecătorul aduce critici şi legate de monitorizarea BCF (bătăile cordului fetal) care ar fi fost făcută de trei ori sau chiar o dată pe zi, când în mod normal ar fi trebuit făcută de cel puţin 4-5 ori pe zi.

Dacă se intervenea imediat după internare, bebeluşul avea şanse să trăiască

Şi mai grav, concluzionează instanţa, medicul B. avea informaţii certe că se află în faţa unei sarcini cu probleme. “Din documentaţia medicală examen ecografic cabinet Dr. Gheorghe Iliev din Iaşi rezultă că fătul a prezentat încă de la vârsta de 21 săptămâni semnele unei suferinţe fetale (întârzieri de creştere intrauterină, lichid amniotic în cantitate redusă, placenta cu grad de maturare).

Astfel, deşi inculpatul cunoştea în mod clar şi sigur existenţa a cinci indicatori importanţi care caracterizează o suferinţă fetală (…), aceşti indicatori nu au fost de natură să îl determine pe inculpat să diagnosticheze şi să clasifice sarcina părţii vătămate ca fiind o sarcină cu risc, aspect ce ar fi condus la o supraveghere mult mai strictă a sarcinii, şi de asemenea, aceiaşi indicatori nu au fost de natură să îl determine să intervină ori să anunţe medicul de gardă din data de 27.07.2010 asupra necesităţii intervenţiei – operaţiei de cezariană”, se menţionează în motivarea sentinţei. Potrivit expertizelor, mai arată magistratul, ca urmare a lipsei lichidului amniotic, în momentul în care au început contracţiile, fătul nu a mai avut spaţiu în care să plutească şi, în aceste condiţii, a apărut nodul de cordon ombilical care a dus într-un anumit interval de timp, 1-2 zile, la sufocarea fătului.

În acelaşi timp, raportul de expertiză făcut de INML Iaşi a confirmat că pe perioada sarcinii, pacienta nu a fost urmărită corespunzător de către medicul obstetrician. “La pct. 13 se specifică: «Nu se pot face aprecieri certe asupra evoluţiei stării fătului în cazul în care naşterea s-ar fi terminat prin operaţie de cezariană imediat după internare, dar cel mai probabil fătul ar fi supravieţuit»”, este un alt argument al instanţei.

În aprilie 2017, sentinţa a rămas definitivă. Curtea de Apel Bacău a respins apelurile formulate de dr. B., de pacientă şi de Spitalul Judeţean de Urgenţe Bacău. A fost, însă, admis apelul lui Marius Sebastian C. în ceea ce priveşte latura civilă. Instanţa l-a obligat pe dr. O.G.B. să-i plătească lui Marius Sebastian C. suma de 30.000 lei, ca daune morale.

Ce spune spitalul

De partea cealaltă, Spitalul Județean Bacău, prin consilierul juridic Valeriu Rotaru, de la Oficiul Juridic, spune că „prin sentința civilă nr. 4336/2012, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 15043/180/2012, Spitalul Județean de Urgență Bacău a fost obligat la plata sumei de 30.000 lei reprezentând daune morale (acordate pentru decesul copilului la naștere), 20 de lei reprezentând taxa judiciară de timbru, 3.000 de lei, reprezentând onorariu executare, 140 de lei reprezentând cheltuieli de executare – valoare totală însumată 33.160 de lei, (reprezentând daune morale) către numitul C. Marius Sebastian.

Prin prezenta, subliniem faptul că acțiunea în cauză a fost demarată de către numitul C. Marius Sebastian, în dosarul nr. 15043/180/2011 pe rolul Judecătoriei Bacău, la data de 23.09.2011 (…) S-a făcut o singură plată către C. Marius Sebastian, de 30.000 lei, cu titlu de daune morale. Pentru recuperarea acestei sume, a fost introdusă acțiune la Judecătoria Bacău – ordonanță de plată – respinsă de instanță, pentru că intimatul nu a recunoscut suma plătită de spital către tatăl copilului mort. În consecință, am depus acțiune în pretenții la instanță. Urmează să primim termen.” Totodată, demersurile juriștilor spitalului de a recupera banii din asigurarea de malpraxis au fost respinse, ca fiind nefondate. Însă, așa cum arătam anterior, a obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente Spitalul Judeţean de Urgenţe Bacău, să plătească părţii civile C. Elena Cătălina (devenită B. Elena Catălina, după divoțul care a urmat) suma de 45.000 lei cu titlu de despăgubiri reprezentând daune morale.

Ulterior, „prin adresa nr. 8944 / 03.07.2017, am trimis următoarele informații către reprezentantul legal al dnei B. Elena Cătălina, astfel: Spitalul Județean de Urgență Bacău a făcut demersurile necesare, în vederea obținerii finanțării pentru achitarea daunelor morale ce se cuvin dnei B. Elena Cătălina, în baza Hotărârii penale nr. 173 / 2016 din data de 04.02.2016, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 13.782 / 110 / 2014, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 446 / 2017 din 07.04.2017 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. 13.782 / 110 / 2014.

Precizăm faptul că la momentul actual Spitalul Județean de Urgență Bacău nu are fonduri stabilite pentru plata daunelor morale de în valoare de 45.000,00 lei și, pe cale de consecință, facem aplicabile prevederile OG 22/2002 (*actualizată*) privind executarea obligatiilor de plata ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, art.1, alin.(2) și art. 2. Plata pentru daunele morale acordate mamei am amânat-o astfel 6 luni, până în ianuarie 2018. La momentul plății acestei sume către mamă, ne vom îndrepta cu acțiune în pretenții împotriva doctorului B.O.G.”, mai arată consilierul juridic al spitalului, Valeriu Rotaru.

… Ce spune doctorul

Contactat pentru un punct de vedere, dr. O.G.B. a înţeles să răspundă cu intimidări, jigniri şi ameninţări cu procese. El nu şi-a dat acordul să îi publicăm numele până nu va epuiza toate căile pentru a-şi dovedi nevinovăţia. Medicul susţine că pe 8 septembrie se va judeca, la Înalta Curte, recursul în casaţie formulat de el. “Sentinţa penală definitivă în care am fost găsit vinovat e o sentinţă absolut dubioasă din toate punctele de vedere, având convingerea personală că la baza acestei condamnări au fost alte criterii decât cele legale.

Curtea Constituţională mi-a admis excepţia de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte acuzaţia care mi-a fost adusă. Dosarul se află în recurs în casaţie şi bineînţeles că după publicarea deciziei CCR în monitorul oficial o să beneficiez de remediile procedurale cum de altfel mi-au recomandat judecătorii în sentinţa de condamnare care este o aberaţie juridică şi actul de justiţie înfăptuit de aceşti judecători este unul ordinar. (…) Repet şi susţin până în pânzele albe nevinovăţia mea. Pe 6 iulie, CCR a emis decizia 518 prin care a stabilit că infracţiunea de neglijenţă în serviciu este cons (?, n.r.) doar când se încalcă legea. În dosarul meu nu a fost nici un articol pe care să îl fi încălcat, nicio trimitere la nicio normă internă, regulament”, susţine medicul.

În ceea ce priveşte acţiunea în instanţă a SJU pentru recuperarea sumelor de bani, “marii jurişti ai SJU Bacău au pierdut deja procesul intentat împotriva mea”, spune doctorul. “SJU nu a plătit niciun prejudiciu în dosarul meu penal care repet este o făcătură de la un capăt la altul. Ce a plătit spitalul a fost în alt dosar civil în care nu am fost parte şi nu mi-am făcut apărarea. SJU m-a dat în judecată, a pierdut procesul, au fost obligaţi şi la cheltuieli de judecată pe care bineînţeles că le pun în aplicare. E o chestiune de timp până îmi voi demonstra nevinovăţia. Deoarece CCR pronunţându-se în cauza mea, admiţând excepţia, este obligatorie pentru judecători, chiar şi cei de la Bacău”, mai arată medicul. Vom reveni cu decizia ÎCCJ.

În ultimii ani, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău a fost obligat, prin hotărâri definitive, să plătească daune morale şi materiale în două dosare de răsunet, câştigate de doi pacienţi. În cazul unui bolnav infectat cu stafilococ auriu, SJU ar fi trebuit să achite despăgubiri de peste 500.000 euro, iar pentru bolnava cu HIV/SIDA, suma acordată de instanţă ca daune s-a ridicat la un milion de euro. Aceşti bani nu au fost, însă, suportaţi de SJU, ci au fost alocaţi de Guvern din rezerva de stat.

Cătălina Chifu
Roxana Neagu

Alte articole