Calambur involuntar

De când cu a doua „limbă” (română?), cea de pe internet, orice devine posibil când vine vorba despre cuvinte. Nu mai ştii dacă e unul sau sunt mai multe, nici dacă te afli în interiorul limbii materne ori al unui nou esperanto. Aşa mi s-a întâmplat cu un şir de litere „citit” zilele acestea, pentru a căror descâlcire am avut nevoie de ajutor. I-am spus calambur negativ grupului ghicit de mine (semne bune anulare; refuzăm actele pozitive?), iar cineva m-a corectat: „Carambol, nu calambur!” Da, în lanţul semnebuneanulare. Cu totul altceva e cerinţa, dintr-un test lingvistic, de a rescrie cuvintele dintr-un şir literal: nuedelocrău sau, ceva mai dificil, îlvăzusemîncăodată.

PARTEA PLINᾸ A PAHARULUI…

Au existat, în primele zile ale lui 2018, semne lingvistice bune, cel puţin în spaţiul mass-mediei publice.

TVR are dreptate

„Au fost pregătite 150 000 de sticle pentru Agheasma Mare” (pe crowlul ştirilor de la TVR1 – 3 ian.). Chiar dacă pe etichetele aplicate de voluntari era scris AGHIAZMᾸ MARE, limba română se apără singură: câtă vreme pluralul trebuie să fie aghesme, nu *aghiasme, iar verbul derivat, a aghesmui („a stropi cu agheasmă” – DEX), nu *a aghismui, e-ul este la locul lui. Dreptate are şi cotidianul „Deşteptarea” (8 ian.), care titrează despre slujba Aghesmei Mari (nu *Agheasmei), genitivul reducând grupul ea la e.

„Jurnalul militar”, la datoria… ortoepică

Prima ediţie din acest an (6 ian.) a emisiunii de pe RRA a inclus o retrospectivă a prezenţelor radiofonice din 2017. Atât de natural – şi destul de des – rostea numeralul redactorul, Cristian Dumitraşcu, încât se vedea clar că unii invitaţi erau în afara normei (a datoriei, deci) când rosteau *şaptisprezece.

Mai greu cu optsprezece

Ne este de folos amintirea din şcoala primară a lui Nicolae Ciobanu, care ştia de la învăţătorul lui (Mihai Popa, de la Școala Nr.1 Roman) cum poţi vorbi corect folosindu-te de un truc foarte simplu: de combinat cifrele cu literele. Dascălul său scria 8-sprezece şi-l obliga astfel pe şcolar să se raporteze pur şi simplu la numele cifrei. Nimeni nu citeşte */opti/, */optu/, */optî/, */optă/, cu nu ştiu ce vocală parazitară.

…ȘI PARTEA GOALᾸ A ACELUIAȘI PAHAR

O cacofonie intenţionată, parcă

Gluma zilei: „– Ei, şi ce cadou ai primit de ziua ta? – Vezi în curtea noastră Mercedesul acela bleumarin? – A, foarte tare! – Ei bine, am primit o şapcă cam de aceeaşi culoare” (RRA, 5 ian.). Citiţi fără „cam” şi ajungeţi la acelaşi rezultat.

Să nu mai fie defecte umane lenevia şi mitomania?

„Ori unul e prea leneş, ori altul spune doar minciuni… Astfel de «deficienţe» umane – cu ghilimelele de rigoare – sunt satirizate de flăcăi” (RRA, 2 ian.).

Antrenament pentru */noo/?

Ne aşteaptă, în 2019, altă dificultate: rostirile */doo/, */noo/, pentru care unii par a se antrena de pe acum: „Muzica ascultată datează din 1999” (RRA, 2 ian.; rostit, cu alterări succesive: /nouăsute *nouzeci şi *noo/); „Un nedorit record a înregistrat un şofer care rula pe Autostrada soarelui cu 229 de kilometri pe oră” (9 ian.; rostit */noo/). (A plecat de la un post de radio privat cel care ne anunţa că „a fost ora */noo/”. În afara microfonului, şi moldovenii spun, neîngrijit, */ar sî vinî/…)

Măcar de-ar fi vecine…

„Avertizarea de ceaţă este valabilă şi pentru judeţul Hunedoara şi Caraş-Severin” (RRA, 6 ian.; Buletin de ştiri; corect: judeţele).

Încă două

Pare o iluzie optică lipsa cratimei pe „marele ecran mic” (aşa i-aş zice postului TVR1): „… *sau aplicat mai multe…” (2 ian.) şi nu împărtăşim mâhnirea celui care a constatat că „Anul Nou a venit peste noi” (RRA, 2 ian.).

Alte articole