19 aprilie 2024
EconomieSeceta pârjoleste afacerile ciobanilor

Seceta pârjoleste afacerile ciobanilor

* oierii isi sacrifica sau isi vând animalele, pentru ca nu mai au ce le da de mâncare * turcii si arabii au navalit la stâni, platind jumatate din pretul cerut de ciobani la piata

Seceta prelungita din aceasta vara le da batai de cap ciobanilor din tot judetul. Din cauza lipsei ploilor, crescatorii de animale nu mai au ce le da de mâncare animalelor, fiind nevoiti sa le vânda. Prin piete, desi a trecut de multa vreme Pastele, ciobanii anunta ca au iezi si miei de vânzare. Deja, afaceristii din Turcia si din zona araba au inceput sa dea târcoale stânilor din toata Moldova, mirosind necazul ciobanilor.

Din pacate pentru crescatori, comerciantii din Orient speculeaza din plin momentul si le platesc un pret foarte mic ciobanilor – 7 lei/kg, la miel, si 6 lei/kg, la ied, jumatate din cât cer ciobanii la piata.



In loc de iarba grasa, doar spini si rogoz

Constantin Ganaite, de 46 de ani, e din Negri si de 25 de ani, de când este cioban, nu a mai intâlnit un asa dezastru. A reusit sa-si incropeasca, imediat dupa ce s-a insurat, o stâna care, acum, numara vreo 300 de capete – oi si capre. Din cauza secetei, iarba de peste tot s-a uscat, animalele nemaiavând ce sa pasca. Pe coaste au mai ramas doar spini si rogoz, pe care, altadata, niciun animal nu il mânca. Acum, de foame il pasc vacile si caprele.

„Sa vina sa vada oricine ca pasunea este ca si betonul, e cenusie. Pamânt gol. De mâine, ma duc cu drujba sa tai tufe, sa dau la capre, iar oile le duc pe valea Siretului, sa manânce ce-or mai gasi pe acolo. Zilele trecute, au venit arabii sa cumpere miei si iezi, dar n-a fost medicul veterinar, e in concediu, la mare. Mai bine le vând, decât sa moara, sa traga câinii de ele si sa nu iau nimic. Domnule, nu mi s-a intâmplat in niciun an sa n-am nutret la oi”, spune ciobanul Constantin. Situatia e la fel de grava pe toata valea Siretului, la Negri, Calinesti, Brad, Blagesti etc. La Saucesti, oamenii au venit pe malul apei sa-si pasca oile si caprele, doar-doar or gasi ceva de mâncare pentru animale. Din pacate, si aici gasesc doar stuf, rachita si spini.

Problema se acutizeaza de la o zi la alta, intrucât ploile intârzie sa cada peste intreg judetul. Culturile care au mai ramas dupa recoltare incep sa dispara si ele: porumbul se usuca de la radacina si floarea soarelui e mica, nu mai mare decât pumnul. „Porumbul, nici daca ploua cu lapte dulce nu-l mai faci stiulete, la toamna. E jale mare. Le plâng de mila. Mai am zece capete de vaci acasa si am doar 200 de baloti de paie, noroc ca i-am luat acum, dupa recoltarea grâului, ca nu am ce sa le dau, si o fânarie de lucerna, care imi ajunge maxim doua luni. Am inceput sa tai porumb, ca n-am ce sa mai fac”, mai spune Constantin Ganaite.

In conditiile acestea, nici animalele nu mai dau lapte. De la o vaca, taranul abia mulge 8 litri pe zi, fata de minimum 15-20 in conditii normale. Partea proasta e ca nici brânza, la piata, nu are pret. Kilogramul de cas de oaie se vinde cu 13 lei, iar cel de capra cu 16 lei.

Lasati cu oile…in soare

Catalina Enachi este din partea Ploiestiului, dar s-a maritat cu un localnic din zona Izvorul Berheciului. Au fost la lucru in strainatate, unde au muncit din greu, iar banii adunati au decis sa-i investeasca in agricultura. Au o stâna cu câteva sute de capete, dar abia fac fata conditiilor actuale.

„Ne-am facut de lucru. Afara, intr-adevar, munceam 13 ore pe zi, dar macar luam echivalentul a 50 de milioane de lei vechi. Atunci, stiam sa-mi fac o vacanta, dar acum, muncesti ca nebunul si tot platesti. Nici nu-ti creste iarba in curte, ca ti-a si venit omul la poarta dupa arenda. Acum, ne-a venit si de la Fisc, decizia de plata, si trebuie sa dam 18 de milioane, ca-ti ia si pentru Sanatate”, se plânge Catalina Enachi. Din pacate, nici asociatiile crescatorilor de animale din judet nu fac mai nimic pentru ciobani.

„Poate la Sibiu, ca acolo, intr-adevar, te ajuta. Dar, aici?! Noi suntem in programul de omologare a rasei, ca avem Turcana de Luncani. Or, eu nu am niciun beneficiu ca m-am inscris ca fermier intr-o astfel de Asociatie. Când mergi la ei ca sa te ajute cu informatii, sa-ti gaseasca sa vinzi marfa, orice, nu afli nimic. Si, atunci, de ce sa mai fiu in Asociatie, sa le mai dau si cotizatie? Cu ce m-ajuta?, se intreaba, retoric, Catalina Enachi, proprietar de animale din zona Izvorul Berheciului.

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri