Un proiect demarat in comuna Gârleni ce ar fi trebuit sa aiba ca scop reducerea poluarii solului si apei a provocat un adevarat scandal nu doar in Gârleni, ci si in comuna invecinata Hemeiusi.
Oamenii sustin ca nimeni nu i-a intrebat daca sunt de acord sa traiasca lânga o groapa de gunoi de grajd si deseuri menajere si reclama ca proiectul nu a respectat mai multe conditii impuse, printre care, cea mai grava, distanta de cel putin un kilometru pâna la locuinte.
Satenii cred ca platforma de gunoi va fi un adevarat focar de infectie si le va afecta sanatatea. De-abia dupa ce au facut reclamatii, s-a descoperit ca proiectul avea avize de gospodarire a apelor expirate, motiv pentru care s-a aplicat o amenda.
Si mai surprinzator este ca Agentia de Protectia Mediului a considerat ca acest proiect nu are nevoie de autorizatie de mediu, desi, anterior, Agentia Regionala ceruse inclusiv studiu de evaluare a impactului asupra mediului.
Proiectul “Infiintare platforma de depozitare si gospodarire a gunoiului de grajd si a deseurilor menajere”, din comuna Gârleni, este unul pilot si face parte dintr-un program initiat in 2009 de Ministerul Mediului, cu sprijin financiar de la Banca Mondiala (90 la suta din totalul de un milion de euro).
Proiectul ar fi trebuit sa rezolve problema gestionarii gunoiului de grajd provenit de la animalele crescute in gospodarii si, implicit, sa aiba ca rezultate protectia calitatii apei si reducerea poluarii cu nitrati. Lucrarile efective la platforma de gunoi au inceput in august 2014, iar oamenii spun ca au aflat de initiativa primarului de-abia când muncitorii care lucrau acolo le-au batut in poarta sa-i intrebe daca nu-i pot ajuta cu apa si curent electric.
Atunci a inceput agitatia si ingrijorarea celor care vor trebui sa traiasca de aici incolo in apropierea unei platforme de gunoi, zeci de locuitori din Gârleni si din Hemeiusi, constructia fiind amplasata la granita dintre cele doua comune.
“Pe mine chiar ma afecteaza! Nu ne-a intrebat nimeni nimic. Am aflat de la un muncitor care ne-a cerut un butoi cu apa si mai voia sa puna ceva la incarcat la priza noastra. Ne-a spus atunci ca se face aici groapa de gunoi ecologica. Cred ca o sa afecteze pânza freatica, o sa fie sobolani, miros insuportabil de la dejectii, zgomot si trepidatii de la utilaje. Casa mea e din chirpici, se crapa daca pe drumul acesta circula masini mari. Treaba asta nu e buna. Trebuia sa fie intrebati si cei din Gârleni, si cei din Hemeiusi.
Primarul din Gârleni ne-a spus ca nu e treaba noastra, ca groapa e facuta in Gârleni. Dar, daca ne afecteaza si pe noi, nu trebuia sa ne consulte si pe noi?” – Marinela C., din Hemeiusi. Si oamenii din Gârleni reclama ca nu au fost informati despre acest proiect si se tem ca groapa de gunoi le va afecta sanatatea.
“Asa ceva nu se poate! Este prea aproape de case. Este o adevarata infectie pentru copii, pentru batrâni. Cum sa traiesti lânga dejectiile de la animale? Va dati seama ce o sa fie acolo? Vai de capul nostru! Mai ales când bate vântul. O sa ne intoxicam. Vor fi atâtia microbi in aer, ca o sa ne imbolnavim. De-abia in august, când a inceput constructia, am aflat. Nu s-a facut nicio dezbatere, nimic. S-a facut totul pe ascuns pentru ca la mijloc sunt interese. Nimeni nu a stiut nimic, nici in Hemeiusi, nici in Gârleni. Nici nu ne trebuia un asemenea proiect, pentru ca in Gârleni nu mai sunt asa multe animale. Primarul a facut liste false. Cine mai are 5 vaci? Ce sa le dea de mâncare? Au trecut asa ca sa ia banii de la Banca Mondiala.”
– Clementina Stefura, din Gârleni
Primarul isi doneaza terenul si nu cere nimic in schimb!
Proiectul ridica multe semne de intrebare. Pe de o parte, suspecta este inversunarea primarului din Gârleni, Valentin Flenchea, care si-a dorit atât de mult sa faca acest proiect incât a donat primariei un teren din proprietatea sa in suprafata de 6.000 mp, in schimbul caruia nu a cerut nimic! Explicatia este simpla: Primaria Gârleni nu mai are pamânt, iar una din conditiile Ministerului Mediului era ca proiectul sa se realizeze pe domeniul public.
Si mai curios este ca donatia s-a perfectat in 2011, or in documentatia si cererea de finantare inaintata prin 2009 Ministerului Mediului se vorbeste de un alt teren si de un alt amplasament, despre care primarul nu a putut sa ne dea nicio explicatie. Practic, din documentatia de finantare ar fi trebuit sa rezulte ca primaria indeplineste toate criteriile pentru a demara acest proiect, inclusiv sa garanteze ca are teren la dispozitie.
“Nu mai stiu ce amplasament am trecut. Am trecut asa, de principiu, in pasunea primariei. M-am chinuit mult sa fac acest proiect, inca din 2007. Am vrut sa fac o afacere…”, incearca sa ne lamureasca primarul Flenchea. Dupa ce s-a aprobat finantarea, amplasamentul a fost schimbat, iar terenul donat de primar a fost trecut rapid din extravilan in intravilan si din domeniul privat in cel public, prin hotarâri ale Consiliului Local. Mai putin in cartea funciara, unde terenul continua sa figureze, chiar si in septembrie 2014, in extravilan si in domeniul privat.
Si mai ciudat este ca, in documentele inaintate institutiilor pentru obtinerea diferitelor avize, amplasamentul este “asezat” dupa cum a considerat primarul ca este convenabil, coordonatele s-au schimbat, iar vecinii s-au rotit ca acele ceasornicului.
Daca in certificatul de mostenitor, la est si vest apar doi proprietari de terenuri, iar la nord si sud figureaza doua drumuri, in contractul de donatie situatia se inverseaza. Eroarea, intentionata sau nu, nu a fost sesizata de nicio institutie, dovada cea mai clara ca nimeni nu a mers in teren sa vada unde se construieste platforma de gunoi, ca avizele s-au dat din birou si ca toata lumea a luat de bune informatiile date de primar.
APM: “Nu se impune evaluarea asupra mediului”
In iulie 2012, când primarul Flenchea a cerut de la Consiliul Judetean (CJ) aviz pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru constructia platformei de gunoi, raspunsul CJ a fost favorabil, dar cu anumite conditii, printre care obtinerea avizelor de la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului, Directia de Sanatate Publica, Administratia Bazinala de Apa “Siret”, dar si acordul autentificat al vecinilor de teren.
Surprinzator este modul in care acest proiect a fost tratat de cele doua Agentii de Mediu – Regionala si Locala care au avut viziuni total diferite in ceea ce priveste impactul asupra mediului. Astfel, in august 2012, conducerea Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului (cu câteva luni inainte de desfiintare), stabilea ca proiectul intra in categoria “instalatii pentru eliminarea deseurilor” pentru care se impune declansarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Si directoarea APM, Corina Pricope, il anunta pe primarul din Gârleni, la sfârsitul lui noiembrie 2012, ca solicitarea lui de emitere a acordului de mediu urmeaza sa fie analizata in sedinta Comisiei de Analiza Tehnica la APM.
Dupa numai o saptamâna, APM Bacau trimite o noua adresa Primariei Gârleni in care anunta faptul ca “APM Bacau decide ca pentru proiectul propus nu este necesara evaluarea impactului asupra mediului si nu se supune evaluarii adecvate”. Dupa zece zile, APM emite decizia etapei de incadrare si o justifica – proiectul este scos din categoria “instalatii pentru eliminarea deseurilor”, asa cum stabilea ARPM, si mutat la o alta categorie, “orice modificari sau extinderi ale proiectelor (…) autorizate, executate sau in curs de a fi executate”, care nu necesita evaluarea impactului asupra mediului.
Despre ce extindere ar fi vorba, conducerea APM nu da nicio explicatie. In raspunsul primit de la APM, unul stufos care in fapt nu spune nimic nou fata de adresele trimise Primariei Gârleni, se remarca un pasaj interesant: “Având in vedere ca, in urma mediatizarii proiectului pe toata perioada derularii procedurii precum si a deciziei etapei de incadrare timp de 8 zile, conform Ordinului 135/2010 (pe site-ul APM Bacau, la avizierul Primariei comunei Gârleni, dar si prin publicare in presa locala), nu au fost observatii din partea publicului, APM Bacau a emis Decizia etapei de incadrare.”
Cu alte cuvinte, daca oamenii nu au facut scandal, fie ca nu au stiut, fie ca nu au inteles ce e cu aceasta etapa de incadrare, in care s-a decis ca nu e nevoie de studiu de impact, APM a lasat-o asa, desi, in alte judete in care s-au derulat proiecte similare, conditiile de obtinere a autorizatiei de mediu au fost mult mai aspre si au avut in spate studii de mediu si asupra sanatatii oamenilor. Si mai interesant este ca APM ne asigura ca “dupa finalizarea constructiei, pe baza procesului verbal de receptie, APM Bacau va emite autorizatia de mediu la solicitarea titularului de proiect.” Pe ideea ca e mai greu sa dai jos o constructie, odata finalizata, in caz ca se descopera ulterior niste nereguli.
Primaria Gârleni, amendata de SGA
Reclamatiile facute de localnici la diverse institutii, inclusiv la Ministerul Mediului, au scos la lumina si alte nereguli. De exemplu, faptul ca Primaria Gârleni a inceput construirea platformei cu avize de gospodarirea apelor expirate. Din acest motiv, la sfârsitul lui septembrie, Sistemul de Gospodarire a Apelor (SGA) Bacau a amendat Primaria Gârleni cu 35.000 de lei. In acelasi timp, primariei i s-a impus reluarea procedurii de obtinere a avizelor SGA, pentru intrarea in legalitate, desi lucrarea in acest moment este aproape gata. Tot la sfârsitul lunii septembrie, Inspectoratul de Stat in Constructii a mers in control la platforma de gunoi, dar nu ne-a comunicat inca ce masuri a luat.
Nici Directia de Sanatate Publica nu ne-a raspuns la adresele trimise in care solicitam sa ne spuna daca s-a facut sau nu un studiu asupra sanatatii populatiei din zona. O alta problema ridicata de oameni ar fi cea legata de acces. Asa-zisul drum din Hemeiusi, la care face referire primarul, trece pe terenurile oamenilor, iar primaria ar fi trebuit sa obtina un acord de trecere cu utilaje.
“Acum când sunt cu lucrarea executata in proportie de 90 la suta, au inceput reclamatiile. Sunt niste aberatii. Oamenii bat câmpii. Se respecta distanta de un km pâna la case. Vorbim de un proiect de un milion de euro care va aduce venituri bugetului. Gunoiul de grajd de la oameni se va aduna pe aceasta platforma si se va face compost care va sta acolo circa un an. Substanta care se scurge se imprastie pe câmp, o putem vinde pentru ca e benefica pentru pamânt. Este ingrasamânt. Nu intra in pânza freatica pentru ca se respecta anumite reguli când se imprastie. Cât despre amenda, o sa o contestam, pentru ca SGA ar fi trebuit sa ne prelungeasca avizele.”
– primarul Valentin Flenchea
