Toată lumea devine nervoasă atunci când e vorba să stabilească drumul spre Mare. Cu trenul te coci în vagoane timp de opt ore, în cazul în care reușești să prinzi loc într-o țară în care gratuitatea acordată studenților a făcut că transportul feroviar să devină interzis altor categorii sociale.
Cu microbuzul poate fi iar o problemă pentru că ajungi dimineața devreme iar ziua hotelieră începe pe la prânz; unde stai atâtea ore cu bagajele? Cu autoturismul, în afară de drumul lung și obositor, mai este problema aglomerației de pe șosele; vedem în fiecare săptămâna la televizor ce cozi imense sunt pe drumurile spre Mare.
Cum am dat peste un hotel care începea cazarea pe la ora 16.00, deci atât trenul cât și microbuzul aveau orare inutile, am mers cu mașina. Din cele două trasee oferite de harta, am ales un al treilea. Am refuzat varianta Bacău – Buzău – A2 – Constanța pe motiv de autostradă. Toată lumea vrea pe autostradă și din cauza asta se produc blocaje rutiere. Nu am mers nici pe varianta Bacău- Tecuci – Galați – Brăila – Constanța pentru că mi s-a părut că ocolește prea mult. Am ales varianta Bacău – Focșani – Brăila – Constanța, pentru că știam că măcar o parte din drum este bun.
S-a dovedit o variantă câștigătoare din mai multe puncte de vedere. În primul rând, de la Focșani până la intrarea în județul Constanța drumul a fost nu doar rezonabil, dar și aproape pustiu.
În al doilea rând, am mers fără să mă grăbesc, bucurându-ma de peisaj. Pe marginea drumului puteai cumpără de la miere, roșii, vin, țuică până la pepeni verzi sau galbeni. Mai erau o mulțime de indicatoare cu obiective turistice care merită a fi vizitate ulterior. Dunărea am trecut-o la Brăila cu bacul într-un termen mai mult decât rezonabil, am străbătut Dobrogea fără să ne grăbească nimeni și am ajuns la Agigea la ora 14.00.
La 7.00 ieșisem din Bacău, cu opriri la Adjud pentru o cafea, la Focșani, Brăila și Horea, plus alte opriri de mai mică durata in benzinării pentru o apă. Abia în Eforie am dat de un blocaj rutier care ne-a ținut cam jumătate de oră în viteza melcului.
