În Parcul Catedralei din Bacău va fi amplasat un ansamblu monumental care îi va înfățișa pe regele Ferdinand și pe regina Maria, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la întregirea României, la 1918.
Monumentul va fi ridicat pe locul pe care, acum, se află scena circulară din lemn, din zona vestică a parcului.
Decizia de amplasare a monumentului, care va fi realizat prin contribuția financiară a Asociației “Unlimited Connections” din Bacău, a suscitat dezbateri aprinse în Consiliul local.
Consilierul independent Cristian Ghingheș a spus că se opune amplasării monumentului deoarece, pe de o parte, acesta se va construi pe o porțiune de spațiu verde iar, pe de altă parte, amplasarea pe acesta a stemei României Mari ar reprezenta dovada unui “naționalism populist” și ar jigni alte entități statale independente cum ar fi Republica Moldova.
I-au replicat atât viceprimarul Constantin Scripăț, cât și consilierul Ilie Bîrzu (PNL), care au amintit ceea ce a însemnat anul 1918 pentru istoria românească, dar și primarul Cosmin Necula, care a spus că administrația intenționează să denumească parcul cu numele de “Parcul Unirii” sau “Parcul 1 Decembrie 1918”.
“Monumentul de for public urmează a fi construit dintr-o platformă circulară cu raza de 11,20 M peste care se ridică două colonade amplasate pe perimetrul acesteia (pe laturile de Nord şi de Sud) şi compuse fiecare din 10 coloane paralelipipedice”, se arată în expunerea de motive a hotârârii adoptate astăzi.
În fiecare interspaţiu delimitat de coloane este amplasată câte o metopă dreptunghiulară pe care este gravat numele a 18 localităţi 1n care au fost duse bătăliile din Primul Război Mondial.În centrul platformei flancată de cele două colonade este amplasat soclul cilindric de 3,60 m înălţime, pe care este amplasată statuia din bronz reprezentând „România biruitoare”. Monumentul propriu-zis constă într-un grup din trei personaje: Primle două, Regele Ferdinand I şi Regina Maria, se vor situa, într-o atitudine solemnă, direct pe platforma circulară, care susţine Intregul ansamblu.
Statuile vor purta însemnele vestimentare şi heraldice de la încoronarea de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922, ca simboluri ale unităţii teritoriale şi suveranităţii României, precum şi ca mesaj de reafirmare a legitimității actului de întregire naţională de la 1 Decembrie 1918.
Cele două piese vor fi realizate din bronz, având fiecare inălţimea de aproximativ 2,20 m.
În spatele lor, pe soclul în formă de coloană, din granit, cu stema României întregite şi deviza ROMANIA SEMPER VICTOR, va fi amplasat personajul central al grupului – România Biruitoare.
Statuia “România Biruitoare”, realizată din bronz, va avea înălţimea de 2,30 m (şi braţul ridicat, care adaugă încă 0,60 m). Ea va fi plasată în centrul platformei circulare, pe un soclul cu înălţimea de 3 m şi diametrul de 1,60 m.
Pentru băcăuani, Primul Război Mondial are o semnificaţie aparte. Pe văile Oituzului, Caşinului şi Trotuşului „s-au dat cele mai lungi şi crâncene lupte, care au precedat ziua cea mare a păcii mondiale pe urma căreia am realizat unirea pe veci a tuturor provinciilor româneşti, realizând idealul pentru care ne-au răposat şi moşii şi părinţii” (Grigore Grigorovici, “Bacăul din trecut şi de azi. Culegeri monografice, Bacău”, 1933, p.157-158).
În Bacău au fost comandamentele Armatei de Nord şi mai târziu ale Armatei a II-a, transformând oraşul în capitala rezistenţei româneşti. Tot din acest judeţ s-au format Regimentul 55/56 Infanterie şi Regimentul 27 Infanterie Bacău, care au fost răsplătite de suveranul României, Ferdinand I prin acordarea Ordinului „Mihai Viteazu” clasa a III-a drapelelor lor de luptă.
Şi tot in ţinutul Bacăului, pe şesul comunei Cleja, la 23 martie/ 4 aprilie 1917, regele Ferdinand şi-a ţinut celebrul discurs 1n faţa trupelor Armatei a II-a, anunţând împroprietărirea soldaţilor-ţărani şi votul universal. După terminarea războiului, cu loialitate, regele şi-a ţinut promisiunea faţă de soldaţi şi faţă de ţara pe care a întregit-o sub sceptrul său.
Grupul statuar „România Biruitoare” reprezintă contribuţia băcăuanilor la efortul naţional dedicat aniversării a 100 de ani de la Marea Unire, astfel încât să aducă un omagiu strămoşilor, dar şi să vorbească urmaşilor noştri despre faptele românilor din Marele Război şi de la Marea Unire”.
