duminică, 21 decembrie 2025

Romana de azi: Romana, de Andrei si Ghita

In 1971, cand a aparut „Culegerea de exercitii lexicale, fonetice, gramaticale si stilistice“ (Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 423 p., format B5), Mihail Andrei si Iulian Ghita, autorii, erau respectabili profesori in Bacau: primul, la Liceul Pedagogic, iar al doilea, inspector scolar. Cartea a fost un aliat de nadejde in primul rand pentru viitorii invatatori si educatoare si a izvorat, in buna parte, din continutul fiselor de lucru concepute pentru orele de limba romana. si astazi gasesc absolventi din anii ’70 care marturisesc ca au regasit in paginile cartii girate de Gh. Bulgar (unul dintre referenti) modelele de exercitii lingvistice din caietele lor de limba romana. Meritul evident al lucrarii este dat de preponderenta cerintelor privind nu atat cunoasterea limbii materne, cat „folosirea ei practica in comunicare“. De aceea verbele cele mai frecvente vizeaza creatia: construiti, verificati, elaborati, alcatuiti etc. Doar prima parte a lucrarii evalueaza cunostintele de limba romana, de la vocabular, la fonetica si de aici la gramatica, partea a doua (pp. 226-410) fiind rezervata stilisticii.
Era pe atunci una dintre cele mai izbutite culegeri de exercitii de acest tip aparute la noi. Probabil, ultima corectura nu a mai fost verificata de autori. Astfel se explica titlul „Clasificarea fenomenelor: vocale, consoane, semivocale…“, in loc de „fonemelor“ (cartea a fost tiparita tocmai la Oradea). Ceva i s-a obiectat totusi lucrarii: absenta totala a informatiei teoretice. Asa se face ca in 1983, cei doi au dat la iveala o varianta mult imbunatatita nu sub raportul suplimentarii continutului, ci din punctul de vedere al structurarii. Mihail Andrei si Iulian Ghita sunt si astazi citati ca autori ai uneia dintre cele mai sintetice si mai unitare lucrari de limba romana. In doar 227 de pagini, se afla toata informatia lingvistica: probleme generale (istoria limbii romane, dialectologie, pragmatica), fonetica (de M. Andrei), lexicologia, morfologia (de I. Ghita), sintaxa, stilistica (M. Andrei) si compozitia (I. Ghita). In 1983, pe care l-am numit „anul filologiei romanesti“, au aparut si alte lucrari de profil, intre care cea a bacauanilor s-a detasat prin calitatile impuse de un manual cvasiuniversitar. Exercitiile propuse erau „indeosebi de autoverificare si de folosire creatoare a cunostintelor de limba“. lucrarea a primit avizul Comisiei de limba si literatura romana din cadrul ministerului de resort si i-a avut referenti pe Grigore Brancus si pe Sever Ursa.
Dupa disparitia lui Mihail Andrei, Iulian Ghita a reluat, in 1996, la Editura „Corint“, cartea din 1971, combinata cu cea din 1983 si cu unele elemente originale, publicate de el in 1995, la E.D.P. – „Sinteze si exercitii lexicale, lingvistice si stilistice“. Titlul complet este „Limba romana – fonetica, lexicologie, morfosintaxa. Sinteze si exercitii“, de Mihail Andrei si Iulian Ghita.
Primul nume era pus, in 1996, in chenar negru. Din 3 iunie 2011, si cel de-al doilea autor a trecut in lumea umbrelor. Le-au ramas, amandurora, cartile – in special primele doua -, dar si o amintire luminoasa revarsata de educatorii modelati exemplar de Mihail Andrei si de dascalii de romana indrumati cu tact si competenta de inspectorul Iulian Ghita.
Ioan Danila



spot_img