Acum câțiva ani credeam că e vorba doar de incompetenți. Că fenomenul înlocuirii specialiștilor cu lipitorii de afișe introdus la noi de CDR a fost unul izolat. Că vom asista, odată cu trecerea timpului, la o reîntoarcere la criteriile de competență.

Eroare! Competența e comunistă! Și dacă e de pe vremea comunismului, e câh! Competența e cel mai mare dușman al parvenirii iar alde Dinu Păturică de care s-au umplut partidele în zilele noastre nu vor să aibă nimic împotrivă când e vorba să se urce pe maldărele de cadavre.

Uitați-vă peste tot în lume. În țările democrate, în cele aflate sub diferite dictaturi, la oraș, în mediul rural, în instituțiile de stat, la companiile particulare, peste tot s-a pornit acest uriaș tăvălug. Oriunde te uiți vezi că imbecilii și-au unit forțele și cuceresc lumea. Care mai are câte un dram de competență, pricepere, bun simt și o spoială de cultură trebuie să facă loc noului val de impostori.

Pentru că nu sunt doar incompetenți. Sau, deși sunt incompetenți, țin să spună că se pricep și că merită locurile călduțe pe care le vânează. Au sprijin politic, deci nu mai au nevoie de altceva care să-i recomande. Câtă vreme știu ce fund trebuie să pupe, le este iertată orice greșeală. Câtă vreme respectă ordinele de la partid, nimic nu li se poate întâmpla. Nimic rău.

Într-o societate normală, există un procent oarecare de imbecili ajunși în funcții de conducere. Au existat și în vechiul regim; nu mulți, dar au fost. Dar într-o societate normală, acei puțini imbecili sunt bine ponderați de masa de oameni sănătoși la cap, aflați pe funcții ca urmare a competenței lor. Clopotul lui Gauss protejează societatea. În noua societate în care ne aflăm de ceva vreme, nu mai poate fi vorba de vreo distribuție normală. Imbecilii sunt peste tot și efectele se văd.

Desigur, ei nu se consideră imbecili și nici procente tot mai mari ale societății nu-i consideră așa. E absolut normal să nu te pricepi la ceea ce ai fost pus să faci. Mai mult, este cât se poate de normal să-i scoți în șuturi pe cei care se pricep și care îți ocupau locul promis de partid. Se duce de râpă instutia, compania, banca? Nu contează, băieții își fac plinul și pe urmă găsesc ei altă sinecură.

În urma lor, însă, rămâne potopul. Nimic nu mai este la fel si ni se repetă întruna că asta e noua normalitate.



PUBLICITATE