Cunoscutul publicist Valerian Stan, activist în domeniul apărării drepturilor omului (APADOR-CH), se judecă, în Bacău, cu Administraţia Prezidenţială. Anul trecut, Tribunalul Bacău a admis parţial plângerea făcută de Valerian Stan şi a obligat Administraţia Prezidenţială să respecte legea, dar şi să plătească daune morale.

Procesul s-a mutat la Curtea de Apel Bacău.

“De exact 15 ani am dus în instanţele din Bucureşti mai mult de 30 de cauze privind în primul rând două drepturi cetăţeneşti constituţionale, dreptul de acces la informaţiile de interes public şi dreptul la petiţionare.

«Bilanţul» e destul de descurajator, mai ales prin aceea că de multe ori domnii judecători mi s-au părut a fi departe de statutul de imparţialitate la care ne-am fi aşteptat inclusiv atunci când au de soluţionat cauze în care părţi sunt un cetăţean de rând, respectiv o instituţie importantă a statului”, explică Valerian Stan demersurile sale în justiţie.

În februarie 2016, Valerian Stan a depus şi o plângere la Tribunalul Bacău împotriva Administraţiei Prezidenţiale, prin care cerea ca instituţia să fie obligată să comunice informaţii de interes public. Valerian Stan a cerut şi daune morale în cuantum de 5.000 de lei. Procesul se desfăşoară în Bacău întrucât publicistul, băcăuan de loc, şi-a stabilit de circa doi ani domiciliul în comuna Sascut. “În ce priveşte cauza de faţă, la 21 ianuarie 2016, pe baza Legii accesului la informaţii nr. 544/2001, am cerut Administraţiei Prezidenţiale să ne comunice două dintre regulamentele sale de organizare şi funcţionare: Regulamentul de organizare şi funcţionare (ROF) şi Regulamentul de ordine interioară (ROI).

Administraţia Prezidenţială ne-a comunicat ROF şi a refuzat să ne comunice ROI – după o îndelungată corespondenţă la care ne-a obligat (sugerând în principal că obiectul cererii noastre ar fi fost insuficient de clar) şi cu motivări care vădeau fie o crasă necunoaştere a legii, fie simulau confuzii (în special terminologice), cu scopul de ne şicana şi a ne determina să renunţăm la demersul nostru. Administraţia Prezidenţială şi-a menţinut refuzul («motivat» prin aceea că informaţia cerută ar fi «confidenţială» şi neaccesibilă public) inclusiv după ce i-a fost arătat că practica autorităţilor şi instituţiilor publice este în sensul publicării din oficiu a acestor documente. Din multitudinea de exemple concrete care puteau fi date în acest sens, reprezentanţilor Administraţiei Prezidenţiale le-am dat – fără niciun rezultat, desigur – exemplele Curţii Constituţionale a României şi instanţelor de judecată”, arată Valerian Stan motivul pentru care a fost nevoit să se adreseze instanţei.

Valerian Stan menţionează, însă, că şi în alte numeroase cauze având acelaşi obiect, reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale au refuzat în mod constant să furnizeze informaţii definite prin lege ca fiind de interes public. “Prin conduita lor contrară legii şi şicanatorie (inclusiv prin aceea că subsemnatul am fost obligat la o lungă şi inutilă corespondenţă), reprezentanţii instituţiei publice pârâte m-au prejudiciat încălcându-mi dreptul de liber acces la orice informaţie de interes public în condiţiile stabilite prin Legea specială, prin Constituţia României şi Convenţia Europeană. (…) Prejudiciul moral ce mi-a fost cauzat a constat în principal în starea de disconfort, de nelinişte, de frustrare şi de incertitudine – stare rezultată din încălcarea dreptului meu constituţional şi legal de acces liber la orice informaţie de interes public”, mai precizează Valerian Stan în acţiune.

Apărarea Administraţiei Prezidenţiale

În întâmpinarea depusă la dosar, Administraţia Prezidenţială, reprezentată de un consilier juridic, continuă să susţină că informaţiile solicitate nu ar fi publice: “Regulamentul de Ordine Interioară al Administraţiei Prezidenţiale stabileşte norme de conduită şi norme interioare între instituţia Preşedintelui României şi angajaţii acesteia, (…) însăşi denumirea acestuia, ordine interioară, sugerează în mod evident faptul că acesta este un document cu adresabilitate exclusiv internă. Regulamentul de Ordine Interioară cuprinde şi reglementări care pot fi considerate ca fiind de interes public (…), un document din această categorie fiind comunicat petentului. Ca atare, reclamantului nu i-a fost încălcat dreptul de acces liber la informaţiile de interes public.”

Instanţa de fond a obligat Administraţia Prezidenţială să comunice integral regulamentul

Anul trecut, Tribunalul Bacău a admis parţial plângerea formulată de Valerian Stan şi a obligat Administraţia Prezidenţială să-i comunice acestuia integral Regulamentul de Ordine Interioară şi să-i plătească 1.500 lei, drept daune morale. Mai mult decât atât, instanţa a apreciat că “Regulamentul intern are natura juridică a unui act normativ care reglementează funcţionarea pârâtei ca instituţie publică” şi, în aceste condiţii, a dispus ca regulamentul intern să fie comunicat din oficiu cu titlu de informaţie de interes public, publicitate care, spune instanţa, este impusă şi de Codul Muncii, în sensul că regulamentul intern se afişează la sediul angajatorului. Administraţia Prezidenţială a făcut recurs care se judecă la Curtea de Apel Bacău.

Unii judecători, veritabili «agenţi guvernamentali»

Acţiunile în instanţă, explică Valerian Stan, au fost deschise, pe de o parte, cu scopul de a apăra drepturi legale vătămate de autorităţi publice, dar şi “de a testa inclusiv în acest mod respectarea în România a dreptului la un proces echitabil şi de acces la justiţie”. Concluzia? “În majoritatea cazurilor, judecătorii s-au dovedit a fi veritabili «agenţi guvernamentali», apărători nici măcar disimulaţi ai autorităţilor publice (mulţi dintre ei lăsând impresia că se aflau chiar sub un control din afara sistemului judiciar).

Hotărârile pronunţate de mulţi dintre ei, «motivarea» deplorabilă a deciziilor luate (uneori cu sofisme sfidând nu numai legea dar şi logica şi bunul simţ elementar) au făcut o probă concludentă că principiile constituţionale potrivit cărora Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi iar judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii erau enunţuri având prea puţină acoperire în realitate. Au existat însă şi judecători care şi-au onorat statutul prin hotărâri legale şi temeinice, făcând dreptate chiar şi atunci când una dintre părţi era o importantă instituţie a statului.”

Valerian Stan a activat, de-a lungul timpului, în cadrul Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România-Comitetul Helsinki (APADOR-CH) – director de programe şi vicepreşedinte al organizaţiei, a lucrat ca director de programe în cadrul Fundaţiei Institutul pentru Politici Publice şi este membru al Consiliului director al Fundaţiei Centrul de Resurse Juridice. Este autor/co-autor al unor studii, rapoarte şi manuale ce au ca tematică în special drepturile omului şi transparenţa şi integritatea administraţiei publice. După 1989, Valerian Stan a colaborat la mai multe publicaţii: România liberă, Alianţa Civică, Bursa, Lumea liberă (editată la New York), New York Magazin (editată de asemenea la New York), Cotidianul, articolele vizând cu precădere actualitatea politică şi militară, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, transparenţa şi integritatea administraţiei publice, dreptul de proprietate, integrarea euroatlantică a României etc.

Alte articole