Dezbaterea publica privind infiintarea de noi arii protejate pe Valea Trotusului si pe Valea Zeletinului a avut loc vineri, la Directia Agricola. Au participat primarii din judet, directorii unor institutii, reprezentantii organizatiilor de mediu si ai firmelor din domeniul exploatarii lemnului. Cel mai inversunat impotriva extinderii zonei protejate din judetul Bacau a fost Patronatul din Industria Lemnului. “E clar ca in aceste arii protejate sunt niste interese”, a afirmat presedintele Toader Balcanu, adaugând ca unii deja au pus ochii pe niste fonduri. Patronatul solicita “sa se reduca la maximum numarul acestor arii protejate”, aratând ca exploatarea lemnului e singura sursa, singurul mod de existenta al localnicilor de pe Valea Muntelui. “Daca le luati si asta, va rog sa inchideti judetul”, a declarat Balcanu, enervat. El sustine ca masa lemnoasa exploatata va fi redusa cu 27 la suta, ceea ce inseamna ca din 800.000 mc vor disparea 200.000. Agentii economici sunt convinsi ca extinderea zonelor protejate va afecta economia judetului: profitul va fi mai mic, iar locurile de munca, mai putine. Nici specialistii din domeniul agriculturii nu au fost de acord cu extinderea Retelei “Natura” 2000” si cu propunerile facute de organizatiile de mediu. Ioan Melinte, directorul APIA Bacau, a vrut sa stie “cine sunt aceste ONG-uri” care propun extinderea ariilor si a adaugat ca nimeni nu poate lua o decizie “in numele a mii de oameni” care vor fi afectati de aceste situri.
Vor sa creasca vite, nu lupi…
Paul Toderica, seful ARPM, a incercat sa calmeze spiritele, explicându-le invitatilor ca tocmai de asta are loc dezbaterea publica, pentru consultarea primarilor si a specialistilor. Unii au incercat sa explice ca trebuie sa ne gândim la generatiile viitoare si sa ne amintim mai des de protejarea padurilor, nu doar la inundatii. Zadarnic, argumentul economic a tras mai mult la cântar. Ca stat al UE, va trebui sa completam Reteaua “Natura 2000”, insa avem libertatea sa decidem unde vor fi aceste situri. “Din ce am vazut in alte tari, aceste arii protejate sunt un dezastru pentru zona respectiva”, a afirmat Ioan Chiriac, directorul DADR, dând exemplul unei regiuni muntoase din California in care s-au facut investitii uriase in irigatii. Fiind descoperita o specie noua de peste, “ONG-uri de mediu au interzis ca apa sa scada sub un anumit nivel, pentru a proteja specia, ceea ce a avut un efect dezastruos pentru fermieri”. Nici primarii nu sunt de acord cu proiectul. Ei sustin ca “e o porcarie” si se intreaba “de ce se propun arii doar in Moldova, si nu in Harghita, daca sunt asa de bune pentru sanatatea mediului?” Constantin Radulescu, primarul din Asau, arata ca nimeni nu va accepta: “De ce sa creasca numarul ursiIor si lupilor? Sunt destui, si asa rup vitele. Oamenii vor sa creasca oi si vite, nu lupi. Daca se opreste exploatarea lemnului s-a terminat cu zona. Nu sunt alte surse. Când moare un miner cu pensia de 16 milioane ne luam de cap ca nu mai are cine sa plateasca impozitele.” Ioan Selaru, edilul din Zemes, afirma ca s-a consultat cu specialistii si cu locuitorii, iar raspunsul este negativ: “Nu suntem de acord. La noi sunt proprietari de paduri, exploatari si obiective petroliere care ar avea de suferit. Un sit nu ar face decât sa blocheze putinele activitati care se mai deruleaza in zona”.
Silvia Patrascanu
