Criza valorilor societatii noastre capata proportii uriesesti. Foarte multi oameni sunt debusolati axiologic si atunci cand ar trebui sa-si evalueze personalitatea proprie. Ghiulul sfidator, lantisorul de metal pretios devenit lant sau etalarea buricului par a fi pentru unii valorile centrice. Ne amuzam nemeritat, uneori, atunci cand citim &#8222perlele” copiilor care sustin testele la clasa a VIII-a, dar mai ales de &#8222perlele” din tezele celor care aspira la titlul de bacalaureat. Spun nemeritat (uneori) pentru ca, la urma urmei, nu toti indivizii vor cocheta in viata cu &#8222lumea literelor”, caci, vorba lui Creanga, cineva trebuie sa ne traga si ciubotele. Selectia naturala… Intr-o lume in care Victoria Beckham – frumoasa, bogata si celebra (pentru unii) – spune ca n-a citit in viata ei o carte, pentru ca mai apoi sa dreaga busuiocul si sa afirme ca nu reuseste sa citeasca pana la final, o singura carte, iata ca unii analfabeti din Romania indraznesc sa candideze pentru a ocupa un loc in invatamant, chiar daca nu au terminat un liceu de specialitate sau o facultate. Ceea ce am vazut la Concursul de ocupare a posturilor/catedrelor din invatamantul preuniversitar (1-2 septembrie) m-a cutremurat…

Cratima buclucasa

Sa poposim asupra unui singuru exemplu: unele teze ale probei de Limba si literatura romana, de la institutori-invatatori. Una dintre cerintele formulate era aceea de a elabora enunturi in care &#8222a apuca, a se duce, a se pune” sa aiba sensuri diferite. Urmariti, va rog, ortografia… speciala a unor oameni care vor sa-i invete pe copii sa scrie corect… Transcriem: &#8222Pentru, a apuca, piine, a trebuit sa stau la coada”, &#8222Pentru, a apuca, aceasta liana, a trebuit, sa ma intind”, &#8222Pentru, a se duce in zbor, acel zmeu, trebuie inaltat sus”, &#8222El, a venit, pentru, a se pune, stapan peste tot”, &#8222Pana, nu v-oi intreba, eu nu te cred”, &#8222Pentru, a se pune bine, cu mama, Ionel, a ascultato”… Imaginati-va ca fiul sau fiica dumneavoastra ar nimeri pe mana unui asemenea educator care l-ar putea invata sa foloseasca virgula (si nu numai) asa cum nimeni n-a mai indraznit vreodata. Spicuim, din teze, alte mostruozitati… &#8222A apuca mata de coada i-ti asumi un risc”, &#8222In viata inainte de a apuca sa faci un pas uitate bine unde calci”, &#8222Lam apucat de mana si lam dus la gradinita”, &#8222Fate ca scapi un pix din mana”, &#8222Pune mana si fati temele”, &#8222Vara oameni se la nunca campului”, &#8222Are 2 copii s-o fata: trei s-un baiat”, &#8222Intro prajitura se pune multe ingrediente”…

Candidatii scriu lucruri trasnite

La cerintele care vizeaza aspecte de metodica e tot jalea de pe lume. In opinia unui candidat, finalitatile invatamantului primar ar fi: &#8222Colectarea cartii si verificarea starii acestora. La incheierea tuturor testelor si recapitularilor festivitatea de premiere si organizarea unei serbari”. Cugetand asupra functiilor evaluarii, unii noteaza trasnai dintre cele mai neasteptate. &#8222Evaluarea sub forma de grila aici observam rapiditatea elevului si modul in care se descurca fiind pus in situatii confuze”, scrie unul. &#8222Evaluarea sub forma unui joc este folosit la clase mai mici pentru a nu obosi si nu a se plictisi in timp ce invata este si distractiv”, completeaza un altul. Cineva crede ca &#8222ase pune intrebari fara raspunsuri e ca si cum ai merge fara picioare”, in vreme ce un alt concurent afirma: &#8222Cititorului in devenire trebuie sa se auda bine citirea, sa se faca corect”. Un candidat crede ca elevul are obligatia &#8222povestirii celor citite si a celor necitite”. Mai aflam ca functiile evaluarii ar fi: &#8222notarea, premierea si publicitatea”. Candidatii au avut ca sarcina si elaborarea unui eseu in care trebuia prezentat romanul &#8222Mara”. Unii dintre ei n-au reusit sa atinga performanta eseistica a unui copil de clasa a II-a. In alta ordine de idei, va asigur ca nu exista multi absolventi ai clasei a II-a care sa masacreze limba romana precum candidatii din tezele carora am citat.

Cenusareasa societatii romanesti

Ati aflat deja rezultatele acestui concurs. Prin unele ziare sunt puse la zid &#8222cadrele didactice care au obtinut nota1,50 la concursul de…”. Este pusa la indoiala calitatea cadrului didactic. Cei care corecteaza lucrarile sunt insa cadre didactice care tin la prestigiul invatamantului si tocmai de aceea sanctioneaza impostura. Unii dintre cei care indraznesc sa candideze pentru asemenea posturi sunt epave ale unor licee care n-au nici o legatura cu pregatirea specialistilor pentru invatamant. Cum de indraznesc sa candideze? Eugen Teirau, inspectorul care a coordonat evaluarea acestui concurs, aidoma cadrelor didactice care au corectat tezele – Isabela Adam si Simina Berila – intreaba indignat: &#8222Cum de indraznesc asemenea oameni sa aspire la ocuparea unui post de invatator? Este revoltator, ingrozitor. Unii confunda acest domeniu special si nobil, invatamantul, cu un refugiu, cu un loc de munca in care sa le fie asigurata… protectia sociala. Tocmai de aceea ii sanctionam si prin notare. Impostura nu trebuie incurajata”.

Scris de Ion FERCU

Alte articole