Județul Bacău se bucură de marele avantaj al zonei montane, unde se regăsesc numeroase resurse, de la păduri seculare, stațiuni, până la exploatații agricole extrem de valoroase prin calitatea produselor obținute. Astfel, de la an la an, tot mai mulți fermieri din zona de munte aleg să-și adauge pe etichete mențiunea de calitate „produs montan”, înțelegând că acest detaliu le oferă nu doar valoare adăugată preparatelor, ci și recunoaștere la nivel național sau european. Produsele alimentare din zona de munte au calități deosebite, date atât de locul de origine, cât, mai ales, de metodele tradiționale de producție și procesare.

Deocamdată, la nivel de județ, sunt înregistrați doar șapte producători, cu activități specifice în localitățile Ciugheș, comuna Palanca, Dărmănești și Târgu Ocna. În gospodăriile acestora, se obțin cunoscutul păstrăv afumat în hârzob de brad (după o rețetă atestată în anul 1920!), alături de apetisanta zacusca de păstrăv sau de brânza de burduf la bășică sau la putină, dar și delicioasele coacăze negre, coacăze roșii, afine de cultură ori sucul de cătină, ceaiul de cătină și nelipsita miere de munte (de salcâm sau polifloră). Toate sunt produse obținute în zone unde poluarea este o noțiune care lipsește din dicționar, natura fiind mai curată ca niciunde în alte zone.

Pentru produsele mele, am obținut această denumire, de vreo doi ani, dar de abia de acum începe lumea să realizeze, de fapt, ce înseamnă un produs montan. La început, nu se știa, poate că și acum sunt unii care nu fac diferența. Dar, încet-încet, se caută din ce în ce mai mult produsul montan, făcut acolo, la țară, la «mama lui». Știm cu toții că, la munte, iarba e mai grasă, nu se compară cu cea din alte zone, aici nu a fost colectivizare, n-a fost industrie. Aș putea spune că este un produs bio, cel de aici”, spune Ionela Paliștan, din Ciugheș, comuna Palanca, prima producătoare din județ care a obținut mențiunea de calitate „produs montan”.

Partea proastă este că legile nu fac diferența dintre un producător și o firmă, fermierii fiind nevoiți să se autorizeze îndeplinind aceleași formalități ca o fabrică în toată regula, care produce cantități industriale. „Costurile cu autorizarea au fost la fel și pentru mine. Deși eu produc, de pildă, zacusca de păstrăv, o dată sau de două ori pe lună, în jur de 100-200 de borcane”, mai spune gospodina de la Palanca. Împreună cu familia sa, reușește să obțină produse de calitate pe care le valorifică local, dar mai ales în țară. Vinde cel mai mult la București, la Agronomie, și, de ceva timp, și la o băcănie din Bacău.

„A prins foarte bine, în Capitală, unde de 10 ani ne-am format un grup de clienți. Nu vindem foarte mult, livrăm ce putem prepara în cursul unei săptămâni, de luni până vineri. Din păcate, pandemia ne-a împiedicat să ajungem, anul ăsta, la București, doar ce am mai trimis prin curier, în rest pauză”, mai aflăm de la Ionela Paliștan.

Mierea de zmeur, o delicatesă de la munte

Adrian Lupchian este un tânăr din zona Târgu Ocna, care, după ce a terminat o facultate în București, a decis că e mai cuminte să se stabilească în zona natală. A moștenit de la bunicul său pasiunea pentru apicultură, ajungând, după numai câțiva ani, să aibă în jur de 150 de stupi de albine.

Nu e greu să obții logo-ul de «produs montan», important e să ai toate autorizațiile pregătite, care, e drept, nu sunt puține. Asta nu presupune neapărat și un preț de vânzare mai ridicat. Este o garanție a calității, și anume că acel produs a fost obținut în zona de munte, ceva mai ferită de poluare și alte lucruri. Or, la noi, în Moldova, nici nu mai ai cu ce să poluezi, sunt trei mașini pe stradă. Toată Moldova e ca o floare, ca să zic așa”, spune tânărul apicultor.

Obține miere de munte, deocamdată de salcâm și polifloră. Are în proiect să obțină acest calificativ și pentru mierea de zmeur și pentru cea de fâneață. „În general, unde sunt tăieri de pomi, până începe să crească la loc pădurea, se dezvoltă foarte bine zmeurul și murul. Or, mierea asta are o serie de calități în plus, e mai roșiatică, are un gust mai altfel. Nu vă gândiți că e aromată ca zmeura. Nu. Dar, se simte că este o miere din altceva decât «poliflora», de exemplu”, ne explică Adrian Lupchian.

Marfa și-o valorifică prin târgurile dedicate din țară și pe site-ul propriu www.zumzetedinflori.ro. Din păcate, criza coronavirusului i-a dat peste cap afacerea, reușind să participe doar, recent, la un târg din Brașov, însă unde nu a reușit să facă mai nimic.

O trambulină de lansare

Apariția pandemiei de coronavirus le-a dat peste cap afacerile producătorilor agricoli de la munte. Din cauza restricțiilor de circulație impuse pe timpul stării de alertă și, ulterior, a stărilor de urgență, fermierii nu au mai putut să-și valorifice mărfurile în târguri, la piețe sau în magazine.

În acest context, Agenția Națională a Zonei Montane (ANZM) a venit cu un ajutor, înființând o platformă www.produsmontan.ro, dedicată producătorilor care au obținut mențiunea de calitate „produs montan”. Aici, fermierii din această categorie pot să-și promoveze produsele montane. Tot aici, clienții cu gusturi mai rafinate pot găsi, pe lângă produsele certificate pe schemele de calitate (cum ar fi: produs tradițional, ecologic, DOP, IGP, STG) și produsele montane, de calitate superioară, cu o origine recunoscută.

Și cum fiecare producător și-a afișat datele de contact, unii având inclusiv site propriu de prezentare, consumatorii au posibilitatea să contacteze direct fermierii din toată țara – 173 – pentru a achiziționa produsele care-i atrag.

Reamintim că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin AFIR, a mai creat o platformă, sub forma unei aplicații denumită „CPAC” – Catalogul Produselor Alimentare Certificate, care ne trimite direct la producătorii autentici din România, fie că sunt montani, tradiționali sau certificați pe o altă schemă de calitate.


PUBLICITATE