Dragoş Burlacu, Ioan Burlacu şi Constantin Ţinteanu (curatorul expoziţiei)

După ce am citit într-o revistă un dublu interviu cu cei doi artişti, astăzi am avut ocazia să le admir creaţiile.
Proiectul este interesant, a cărui paternitate a rămas în…pronunţare. Nefiind vorba de consecinţe materiale, să spunem că doar titlul generic al expoziţiei a fost: „Un punct, două cercuri”. Oricum, ideea de a reuni în aceeaşi expoziţie creaţiile a doi artişti, tată – Ioan Burlacu, şi fiu – Dragoş Burlacu, a fost a curatorului acesteia, Constantin Ţinteanu, patron, critic de artă şi publicist. Vernisajul a avut loc joi, 6 iunie, la Galeriile KARO, de la ora 18.16, fix. Interesul a fost mare, curiozitatea idem, chiar dacă, o parte din public cunoştea, din epoziţiile personale sau colective ale celor doi artişti, temele, maniera şi viziunea fiecăruia despre artă, în special despre arta contemporană. Ioan Burlacu a studiat pictura la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi, pe care a absolvit-o în 1978. Debutează cu pictură în celebrele tabere „plain-air” ale şcolii băcăuane de peisaj. „În urma unor stagii artistice în Cehia şi Franţa abordează tehnica colaj şi decolaj, dar şi de intervenţii peste imagini printate. Treptat trece spre zone de relief, obiect, sculptură mică şi instalaţii” (Constantin Ţinteanu). Pictează, studiază şi expune în Bacău, în ţară şi străinătate (Tirana, Moscova, Laussane, Tampere, Paris, Chişinău, Torino, Limoges etc.). Este profesor la Colegiul Naţional de Artă „George Apostu”. Nu-l ocoleşte nici talentul literar, publicând „Blick-ul efemeridei” (2011) şi „Săditoarea de urme” (2019. Expune la KARO 22 de lucrări, atât la parter cât şi la etaj, la fel ca Dragoş Burlacu, mult mai generos reprezentat, cu 40 de lucrări.

Atunci când tatăl său termina facultatea, lui Dragoş i se eliberează certificatul de naştere. În 2008 termină studiile universitare şi masterul la Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti. De aici drumurile artistice ale celor doi se despart. Nu numai vârsta este cauza, ci, mai ales, mediul în care crează, studiile şi intarea în contact cu arta vest europeană, modernă, pe care şi-a însuşit-o prin participarea la expoziţii în oraşe ca Stutgart, Liverpol, Paris, Londra, Bruxelles, Padova. „Temele sale sunt cotidianul/instantanee cotidiene sau punerea în discuţie a unor momente şi figuri istorice. Caracteristica procesului său artistic este non-linearitatea şi utilizarea unor multiplicităţi de stiluri şi medii subordonate temelor abordate” (Constantin Ţinteanu).


Expoziţia nu este o retrospectivă, ci, mai degrabă, o introspecţie în trecutul şi prezentul creativ al celor doi artişti. La ambii se disting etape ale creaţiei, ciclurile preferate (flori, peisaj, combinaţiile colaj-decolaj, la Ioan Burlacu), fluturi, fata pe deal, cap de porumbel, portrete, la Dragoş Burlacu. Amatorii de artă adevărată se pot opri în faţa Tripticului „Cap de porumbel” al lui Dragoş, dar şi în faţa celor trei „Zgravitări”, ale lui Ioan Burlacu.
Lucrările, în expoziţie, nu poartă titluri, ci doar numere, astfel că „privitorului îi revine sarcina de a se cufunda în acest dialog, de a naviga «între cele două maluri apropiate-depărtate», să fie poet sau om de ştiinţă, nimeni nu-i va da formula de înţelegere fiindcă nu e una singură, fiecare va trebui să o descopere pe cea care i se potriveşte”, avertiza criticul Constantin Ţinteanu, la vernisaj.

Expoziţia este deschisă publicului toată lunga vară ce ne aşteaptă. În toamnă, se pregătesc pentru o confruntare cu publicul alţi doi artişti – tată şi fiu.

Foto: Carmen Ţinteanu

Alte articole