Lucian Popa: ”Vreau ca ZIDART sa devină un proiect de mândrie locală și o destinaţie atractivă pentru turişti.”

de

-

3 noiembrie 2023

_{Acolo unde se implică Lucian Popa, lucrurile se schimbă, în bine. Are viziune, tenacitate și idei creative, pe care le pune în practică pentru a trasforma Bacăul într-un oraș mai frumos. S-a născut în Adjud, dar ”orașul lui Bacovia” este casa lui, de la vârsta de cinci ani, și, în loc să plece pe alte meleaguri, după ce a absolvit studiile universitare la SNSPA – Facultatea de Management economic, la București, a ales să revină acasă și… ”să sfințească locul”. Lucian Popa este unul dintre tinerii care au fost implicați in implementarea programului Bacău – Capitala Tineretului și fondatorul ZIDART – Street Art Festival. Din interviul care urmează, realizat de patru elevi de la Cercul de Jurnalism al Palatului Copiilor Bacău, aflați cum gândește un ”instigator cultural” și ce înseamnă să dai culoare unui ”oraș gri”, printr-un proiect inovativ precum ZIDART.}

_{”ZIDART este o manifestare a culturii şi a artei în spaţiul public”}

_{Tudor Mihail Pascu: Cum a apărut și ce este ZIDART?}

_{Lucian Popa: ZIDART este un proiect pe care l-am iniţiat în 2017, dintr-o dorinţă personală de a îmbogăţi estetica urbană a oraşului Bacău şi de a crea o legătură între artă şi cetăţeni. De atunci, am organizat şase ediţii ale acestui proiect, care constă în realizarea de picturi murale pe clădirile oraşului, cu teme diverse şi inspirate din realitatea locală. ZIDART este un proiect care a devenit un simbol al oraşului, care a atras atenţia publicului şi a presei, şi care a generat un sentiment de recunoştinţă şi apreciere din partea comunităţii băcăuane. ZIDART este o manifestare a culturii şi a artei în spaţiul public, care îşi propune să aducă frumuseţe, culoare şi sens în viaţa oraşului.}

_{Tudor Mihail Pascu: Culorile și formele explozive din orașul Bacău – din lucrările ZIDART – sunt o întâmplare sau un proiect cu o poveste?}

_{Lucian Popa: ZIDART este un proiect care dă voce artiştilor, prin picturi care spun poveşti pe ziduri. Noi le oferim o temă inspiratoare, iar ei o transformă în opere de artă. Fiecare perete devine astfel o scenă pentru imaginaţia lor.}

_{Tudor Mihail Pascu: Cum arată o zi de lucru obișnuită la ZIDART, cum vă selectați temele, zonele în care veți lucra?}

_{Lucian Popa: ZIDART-ul este un proiect care se pregăteşte cu multă pasiune şi dedicare. După fiecare ediţie, ne adunăm într-un teambuilding şi alegem tema pentru următoarea. Apoi, lansăm un apel pentru artişti, care sunt invitaţi să creeze lucrări pe baza temei alese. Aceste lucrări le expunem în Bacău, în zonele care au nevoie cel mai mult de cultură, informaţii şi evenimente. Astfel, ZIDART-ul aduce culoare şi viaţă în spaţiile „defavorizate”, înainte de a se îndrepta spre centrul oraşului.}

_{”Putem îndrăzni să creăm un brand de oraş”}

_{Tudor Mihail Pascu: Care este receptivitatea beneficiarilor, în special a celor care reprezintă asociațiile de locatari, având în vedere că lucrările se realizează pe fațadele blocurilor din Bacău?}

_{Lucian Popa: Sunt foarte bucuros că oamenii au răspuns pozitiv la iniţiativa noastră şi au vrut să se implice în acest proiect. La început, a fost o provocare să le arătăm că acest proiect le este destinat lor, şi că dorim să le creăm un spaţiu frumos, o atracţie turistică în inima cartierului lor.}

_{Tudor Mihail Pascu: Putem considera că picturile murale creează un muzeu în aer liber pentru locuitorii din Bacău și pentru cei care vor vizita acest oraș?}

_{Lucian Popa: Scopul nostru este să facem din Bacăul un oraş atractiv pentru turişti, atât români, cât şi străini. Deşi Bacăul nu are încă un profil turistic bine definit, noi credem că putem construi un brand de oraş, bazat pe câteva simboluri culturale, chiar dacă unele dintre ele au o tentă pesimistă. Proiectul ZIDART este un exemplu de cum putem aduce culoare și viață în oraşul gri al lui Bacovia. Vreau ca Bacăul sa devină un proiect de mândrie locală și o destinaţie atractivă pentru turişti.}

_{”Am fost primii români care au pictat pe această insulă”}

_{Tudor Mihail Pascu: Ați fost invitați și ați participat la alte evenimente din străinătate. Cât de utile sunt aceste interacțiuni cu alți artiști, cu alte culturi și viziuni artistice?}

_{Lucian Popa: O singură dată am lucrat în străinătate, în Madeira, Portugalia, la invitația unei organizații și a primăriei din Câmara de Lobos. Acesta este un oraș mic și prietenos pe insula respectivă, unde picturile murale din Bacău au atras atenția și ne-au oferit oportunitatea de a realiza o pictură murală în centrul orașului. Acolo, prin artistul Ovidiu Ronin, am realizat prima pictură murală din acel loc, cu speranța de a contribui la un festival de street art, poate în colaborare cu ZIDART. A fost o experiență unică, pentru că am fost primii români care au pictat pe acea insulă, din mijlocul Oceanului Atlantic. De asemenea, a fost o experiență plină de căldură umană, pentru că portughezii ne-au primit cu ospitalitate și relaxare, asemenea nouă, românilor. Am simțit că suntem apreciați pentru ceea ce facem, atât de localnici, cât și de turiștii britanici care vizitau frecvent Câmara de Lobos, locul unde Winston Churchill își petrecea vacanțele.}

_{Tudor Mihail Pascu: Din câte ştiu vopseaua de la picturile ZIDART este făcută să purifice aerul. Cum funcţionează şi cum se măsoară gradul de calitate a aerului din jurul acestor lucrări?}

_{Lucian Popa: Am folosit această vopsea care purifică aerul pentru două ediţii ZIDART, dar am renunţat la ea pentru că este prea scumpă. Această vopsea poate contribui la reducerea poluării în zonele urbane, deoarece absoarbe dioxidul de carbon şi particulele fine şi le reţine pe perete. Totuşi, cred că acestă tehnologie este insuficientă pentru a asigura un aer de calitate în orașe și cred că este nevoie şi de o schimbare a comportamentului uman.}

_{”Pentru a-i implica pe tineri și pe băcăuani în viața culturală și artistică, este esențial să le oferim conținut de calitate.”}

_{Alexandra Maria Șuștac: Știu că sunteți implicat activ în viața culturală a Bacăului. Așadar, ce proiect vă este mai drag și de ce?}

_{Lucian Popa: ZIDART este un proiect care mă pasionează, dar nu este singurul. Îmi place să fac tot ce fac, pentru că simt că aduc o contribuție valoroasă, împreună cu colegii și comunitatea mea din Bacău. Domeniul meu de activitate este cel cultural, artistic și educațional, și cred că în orașele mici și afectate de migrație este esențial să oferim mai multă cultură, artă și oportunități de învățare pentru tineri și pentru toți băcăuanii. Pentru a-i implica pe tineri și pe băcăuani în viața culturală și artistică, este esențial să le oferim conținut de calitate.}

_{Alexandra Maria Șuștac: De ce artă pe ziduri?}

_{Lucian Popa: De ce nu (râde, n.n.)? Răspunde tu la întrebarea mea acum. De ce nu artă pe zid?}

_{Alexandra Maria Șuștac: Cred că suntem mai mult obișnuiți cu arta, de exemplu, pe pânză sau în interiorul clădirilor și, cumva, nu e așa de accesibilă ca o lucrare ZIDART, pe care pur pur și simplu poți s-o vezi dintr-o mașină.}

_{Lucian Popa: Foarte bine spus! Aș vrea să dezvolt ideea ta, pentru că ai dreptate. Arta pe zid este o formă de expresie deschisă tuturor și noi o facem cunoscută unui public larg, în timp ce arta tradițională, de galerie și de muzeu, chiar dacă este disponibilă, fiind ascunsă în interiorul zidurilor și nu pe ele, nu atrage atenția oamenilor, pentru că trebuie să ai o doză de curiozitate, să ai un interes pentru a intra într-o galerie și a înțelege mesajul artistului. Dar cred că asta necesită o schimbare de mentalitate din partea instituțiilor de acest tip, care să conceapă proiecte care să faciliteze accesul populației la acest gen de artă.}

_{Noi vrem să aducem arta mai aproape de oameni, să le arătăm frumusețea și semnificația ei. Așa sperăm să îi determinăm să devină mai interesați și mai implicați în domeniul artistic, inclusiv în spațiile dedicate, cum ar fi galeriile.}

_{„Din ce în ce mai multă lume din România asociază ZIDART-ul cu Bacăul sau Bacăul cu ZIDART-ul”}

_{Alexandra Maria Șuștac: Ce implică acest proiect din punct de vedere logistic? E ușor de realizat?}

_{Lucian Popa: Nu, deloc. E un proiect similar cu ce înseamnă construcțiile, ca dinamică de organizare, implică foarte multe materiale, foarte multe riscuri asumate, foarte multe tool-uri cum ar fi schela, nacela, lucruri scumpe și extrem de necesare pentru a face lucrări de asemenea dimensiuni.}

_{Alexandra Maria Șuștac: Care este impactul cultural al acestui proiect?}

_{Lucian Popa: Impactul cultural îl resimt foarte tare la nivel național pentru că din ce în ce mai multă lume din România asociază ZIDART-ul cu Bacăul sau Bacăul cu ZIDART-ul. Aici vorbim de niște bule, ca să delimitez foarte clar, dar sunt niște bule destul de active și dinamice la nivel național, care asociază proiectul ZIDART cu orașul și spun că „se întâmplă ceva mișto acolo”, „în fiecare an proiectul acela pune orașul pe hartă” și „uite, mai apar niște lucrări, mai apar niște artiști”. Pe plan internațional, este o masă imensă de artiști care doresc să vină în Bacău, de ordinul sutelor, miilor, sunt mulți artiști care ne scriu zilnic și care doresc să vină în Bacău și asta înseamnă că orașul nostru devine din ce în ce mai atractiv pentru artiști.}

_{„Cred că am spart niște bariere, am spart zidul cu artă”}

_{Alexandra Maria Șuștac: Cum a fost primit acest proiect de către locuitorii Bacăului?}

_{Lucian Popa: În prezent, e foarte bine primit, mi se pare că este îmbrățișat și că oamenii rezonează cu ceea ce facem noi. Cred că am spart niște bariere, am spart zidul cu artă, am spart zidul efectiv, pentru că, la început, erau foarte reticenți și mi se pare foarte fain să vezi oameni care inițial îți spun: „Nu! Dispari de aici!” și peste doi ani să vină la tine să spună: „Îmi cer scuze, nu am înțeles ce ați vrut să faceți. Ce trebuie să facem și noi, ca să beneficiem de proiectul vostru?”}

_{Alexandra Maria Șuștac: Care sunt cele mai importante lucruri pe care le-ați învățat în realizarea acestui proiect?}

_{Lucian Popa: Unul dintre lucrurile esențiale pe care le-am asimilat este cum să fii inovator, chiar dacă nu creăm ceva nou, pentru că nu suntem pionierii acestui tip de artă, dar pentru Bacău a însemnat o schimbare să vezi cum orașul capătă culoare, frumusețe și mesaj. ZIDART-ul este o modalitate de a vorbi cu societatea, noi nu doar decorăm niște pereți, ci dorim să interacționăm cu băcăuanii într-un mod creativ.}

_{O lecție valoroasă despre inovație este să-ți planifici bine proiectul înainte de a-l lansa într-un oraș nou. Eu recunosc că am făcut o greșeală la început, pentru că nu am analizat bine riscurile și oportunitățile. Am învățat că e esențial să cunoști piața, publicul, nevoile și temerile lor, pentru a le oferi soluții adecvate și atractive.}

_{Sunt foarte multe primării din țară care ne sună și ne spun: „Vrem și noi ZIDART. Acum vrem!” și eu le spun că nu e chiar așa, încerc să le dau exemplul din Bacău și, la fel, nici ei nu se gândesc că oamenii pot să zică „Nu!” la așa ceva, gratuit. Și uite că sunt oameni care spun „Nu!”, chiar am auzit o femeie care spunea că era mai bine cu griul de dinainte. :)}

_{„Vreau ca ZIDART să fie un proiect al tuturor celor care se bucură de el”}

_{Alexandra Maria Șuștac: Cum vă doriți să arate ZIDART în viitor? Ce planuri aveți?}

_{Lucian Popa: Vreau ca ZIDART să fie un proiect al tuturor celor care se bucură de el. Vreau ca fiecare persoană care vede o lucrare ZIDART să devină un promotor al #sufletului-perete, așa cum îi spunem noi. Vreau ca ZIDART să-și realizeze potențialul, pentru că acum suntem abia la început. Noi ne imaginăm cum arată Bacăul prin ZIDART, dar nu e suficient. Avem nevoie și de o viziune administrativă, care să ofere condițiile necesare și decente pentru locuitorii acestui oraș.}

_{„Nu cred că suntem pregătiți să fim o capitală culturală”}

_{Alexandra Maria Șuștac: Credeți că Bacăul ar putea fi o capitală culturală? Vă rog să motivați opinia dumneavoastră.}

_{Lucian Popa: Nu cred că suntem pregătiți să fim o capitală culturală. Pentru asta, ar trebui să avem mai multe rețele de colaborare între diferite grupuri, mai mulți lideri și mai multe inițiative care să se susțină reciproc. De asemenea, ar trebui să avem o viziune clară și coerentă din partea autorităților, care să se angajeze pe termen lung pentru dezvoltarea culturală a orașului. Fără aceste elemente, nu putem să ne afirmăm ca o capitală culturală autentică, care să atragă atenția lumii. Dar eu sunt optimist și cred că, dacă am reuși să mobilizăm toate aceste resurse, am avea șanse să ne gândim la un astfel de proiect.}

_{“Pentru a fi fericit și împlinit, nu ai nevoie de multe lucruri, ci doar de cele esențiale”}

_{Alexandra Maria Șuștac: Am văzut că în fiecare an ZIDART are o temă, iar anul acesta este „Less is more”. La ce vă referiți și ce aduce nou față de anii precedenți?}

_{Lucian Popa: Anul acesta am lucrat mai puțin, dar mai bine. Nu am făcut decât șapte picturi murale, dar fiecare este o capodoperă. Acesta este și mesajul meu: pentru a fi fericit și împlinit, nu ai nevoie de multe lucruri, ci doar de cele esențiale. Așa îți eliberezi spațiul și timpul de tot ce este inutil și dăunător, fie că sunt obiecte sau relații. Așa îți găsești armonia cu tine însuți.}

_{Alexandra Maria Șuștac: Ați fost elev la Palatul Copiilor Bacău? Credeți că aceste cursuri extrașcolare ajută la formarea noii generații?}

_{Lucian Popa: Sunt un fost cursant al Palatului Copiilor Bacău, unde am participat la diverse activități extrașcolare. Îmi amintesc că mi-am luat o lovitură la buza în prima zi de judo, dar nu m-am lăsat și am continuat să învăț. Aici am descoperit și pasiunea pentru șah, am încercat și teatru, dar nu era pe gustul meu, și am făcut informatică, care mi-a fost de mare folos.}

_{Consider că este esențial să te dezvolți în mai multe domenii și să te implici în proiecte de voluntariat, așa cum faceți voi. Cred că este o oportunitate minunată să puneți în practică ceea ce învățați în aceste săli de curs și să contribuiți la schimbarea în bine a societății.}

_{Alexandra Maria Șuștac: Cum ați ajuns să colaborați cu Biblioteca Județeană ”Costache Sturdza” Bacău pentru a realiza murala Bacovia, în cadrul ediției BacFest de anul acesta?}

_{Lucian Popa: Nu este prima dată când ZIDART îl readuce pe Bacovia în atenția publicului, cu o viziune nouă și originală. Am mai făcut asta în cadrul proiectului Capitala Tineretului, când am creat o instalație urbană punk, care a provocat reacții diverse, dar și admirație. Atunci, am vrut să ”colorăm generația” și să-l scoatem pe Bacovia din stereotipul ”gri”. Acum, prin murală, am vrut să-i arătăm o altă latură, mai puțin cunoscută, mai puțin tristă. Sperăm să-i facem pe oameni să-l privească altfel pe George Bacovia. Vom vedea în timp dacă am reușit, pentru că așa se vede valoarea unei opere de artă.}

_{Alexandra Maria Șuștac: Propunerea pentru murala Bacovia a venit din partea Bibliotecii Județene ”Costache Sturdza” sau din partea ZIDART?}

_{Lucian Popa: Propunerea pentru acest proiect a venit din ambele părți, și din partea Bibliotecii Județene ”Costache Sturdza” și din partea noastră. Eu mi-am dorit de mult timp să contribui la o astfel de lucrare și acum ceva timp i-am spus lui Adrian Jicu (managerul Bibliotecii Județene ”Costache Sturdza”, n.n.) că trebuie să facem la un moment dat un mural cu Bacovia. Anul acesta, s-au așezat lucrurile și am reușit să-l facem.}

_{”Sunt o persoană care își urmărește visele cu pragmatism”}

_{Vlad Pavalache: Crezi că o lucrare ZIDART poate schimba ziua cuiva, atunci când o vede?}

_{Lucian Popa: Este minunat să observi cum arta poate schimba oamenii, cum îi poate face să iasă din rutina lor și să se conecteze cu o operă care le vorbește. Cred că aceste momente sunt prețioase pentru echilibrul nostru emoțional și spiritual, când ne lăsăm surprinși de frumusețea și semnificația unei lucrări. Am cunoscut chiar o persoană care își face un obicei din a vizita o anumită operă, pentru că de fiecare dată îi transmite ceva nou, pentru că ea se schimbă și atunci și lucrarea se schimbă. Mi se pare extraordinar să văd cum oamenii se pot descoperi sau se pot cunoaște mai bine prin intermediul artei.}

_{Vlad Pavalache: Te consideri o persoană visătoare?}

_{Lucian Popa: Sunt o persoană care își urmărește visele cu pragmatism. Pentru mine, visele sunt sursa ideilor mele, pe care încerc să le transform în realitate. Nu mi-am imaginat niciodată că Bacăul va deveni un oraș cunoscut în țară și în lume, dar mi-am propus să realizez un proiect de succes. Așadar, visele mele nu sunt doar fantezii, ci și planuri de acțiune.}

_{”ZIDART este un proiect independent, apolitic și care vrea să aducă frumusețe și culoare în oraș”}

_{Vlad Pavalache: Aș vrea să știu dacă, prin esența sa, ZIDART este Lucian Popa.}

_{Lucian Popa: Lucian Popa nu este ZIDART. ZIDART este o viziune colectivă, o expresie a artei și a comunității din Bacău. ZIDART este rezultatul efortului și pasiunii a sute de artiști, sponsori, colegi, voluntari, locuitori și autorități, care au susținut și au participat la acest proiect minunat. ZIDART este un proiect independent, apolitic și care vrea să aducă frumusețe și culoare în oraș. Nu contează cine a început ZIDART, ci cine îl continuă și îl dezvoltă.}

_{Daria Apalane: Cum credeți că văd artiștii din Uniunea Artiștilor Plastici a Bacăului proiectul „ZIDART”?}

_{Lucian Popa: Cred că foarte bine. Cred că se bucură foarte mult de succesul pe care îl are arta în orașul Bacău și că au contribuit și ei prin promovarea acestei culturi vizuale.}

_{Interviu realizat de Tudor Mihail Pascu (clasa a VII-a), Alexandra – Maria Șuștac (clasa a VI-a), Vlad Pavalache (clasa a VIII-a) și Daria Apalane (clasa a IX-a), membri ai Cercului de Jurnalism al Palatului Copiilor, Bacău}

_{Prof. coord.: Laura Huiban}

_{Foto credits, din timpul interviului: Mara Ioana Lazăr (clasa a IX-a), elevă la Cercul de Jurnalism al Palatului Copiilor Bacău}

_{Sursafoto portret Lucian Popa & ZidArt în Madeira: ZidArt}

Operațiune de control în domeniul carburanților și GPL-ului, anunțată de prefectul Lucian Bogdănel

de

Deșteptarea

-

3 noiembrie 2023

Astăzi, prefectul județului Bacău, Lucian Bogdănel, a făcut publice rezultatele unei ample acțiuni de control desfășurate în perioada august – octombrie, vizând agenții economici și entități care desfășoară activități de depozitare, transport, distribuție sau comercializare a carburanților, lubrifianților și derivatelor, inclusiv GPL.

În cadrul acțiunii, au fost verificate 133 de obiective din județ, printre care 40 de stații mixte de distribuție a carburanților la autovehicule și SKID-uri GPL, 34 de stații de distribuție a carburanților la autovehicule fără SKID, 17 SKID-uri GPL independente, 40 de mijloace de transport și 2 depozite GPL. Controlul a fost efectuat de către 577 de lucrători din 8 instituții, care au aplicat un total de 475 de sancțiuni contravenționale. Acestea au inclus 116 amenzi în valoare de aproape 1 milion de lei, 359 de avertismente și 12 sancțiuni contravenționale complementare.

În urma ședinței de lucru încheiate astăzi, s-a decis monitorizarea implementării măsurilor dispuse în cazul entităților care au fost sancționate. Prefectul Lucian Bogdănel a anunțat că va emite în perioada următoare un nou Ordin de Prefect, stabilind cadrul instituțional al monitorizării și desemnând Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Județului Bacău ca instituție coordonatoare în acest sens.

Bogdănel a subliniat importanța siguranței în funcționare a echipamentelor și stațiilor GPL, precum și respectarea strictă a normelor legale în vigoare, în special în ceea ce privește protecția și siguranța în utilizare. Agenții economici și entitățile active în acest domeniu sunt obligate să respecte aceste imperative pentru a asigura siguranța publicului și a mediului înconjurător.

Acțiunea de control extins a autorităților locale este parte a eforturilor continue de asigurare a conformității cu standardele de siguranță și legalitate în domeniul distribuției și utilizării carburanților și GPL-ului.

Bac 2024 – limba română. Ce trebuie să înveţe elevii

de

Deșteptarea

-

3 noiembrie 2023

Peste 3.000 de candidaţi ar urma să susţină examenul de Bacalaureat în județul Bacău în vara anului 2024, iar cei mai mulţi dintre ei au început deja pregătirile, mai ales că ştiu deja, în mare măsură, ce au de pregătit, în special la limba română.

Ca în fiecare an, şi în vara anului viitor peste 3.000 de candidaţi ar urma să susţină examenul de Bacalaureat. Vorbim despre cei care termină liceul în vara lui 2024, dar şi candidaţi care au terminat deja liceul dar, dintr-un motiv sau altul, încă nu au reuşit să treacă cu bine şi peste examenul de Bacalaureat.

Cei care îşi încearcă norocul la Bac în vara lui 2024 au de susţinut mai multe probe, de la evaluarea competenţelor de comunicare orală în limba română şi evaluarea competenţelor digitale şi până la proba scrisă la limba şi literatura română, proba la alegere a profilului şi specializării sau proba scrisă la limba şi literatura maternă.

Ce opere se dau la Bacalaureat 2024, la limba şi literatura română

Specialiştii au căutat să facă în aşa fel încât programa pentru Bacalaureat 2024 să acopere cât mai multe perioade literare. Astfel, la examenul de anul viitor candidaţii s-ar putea trezi cu subiecte din paşoptism, romantism, clasicism, modernism sau avangardism.

De asemenea, candidaţii au de pregătit, printre altele, „Baltagul”, de Mihail Sadoveanu, care este un roman tradiţional, „Ion”, de Liviu Rebreanu, care este, conform liceunet.ro, un roman realist-obiectiv, sau „Maitreyi”, de Mircea Eliade, care este considerat un roman al experienţei.

Programa completă pentru Bac 2024 la limba română

Cum era de aşteptat, candidaţii care ar urma să-şi încerce norocul la examenul de Bacalaureat 2024 au de pregătit, pentru examenul la limba română, numeroase opere. În materie de poezii regăsim în programă creaţii precum „Umbra lui Mircea la Cozia”, de Grigore Alexandrescu, „Malul Siretului”, de Vasile Alecsandri, „Luceafărul” sau „Floare albastră”, de Mihai Eminescu, „Plumb” sau „Lacustră”, de George Bacovia, „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, de Lucian Blaga, „Testament”, de Tudor Arghezi, „Ora fântânilor”, de Ion Vinea, „Leoaică tânără, iubirea”, de Nichita Stănescu, sau „În grădina Ghetsemani”, de Vasile Voiculescu.

La nivel de texte narative, candidaţii au de pregătit creaţii precum „O scrisoare pierdută”, de Ion Luca Caragiale, „Moara cu noroc”, de Ioan Slavici, „La ţigănci”, de Mircea Eliade, „Baltagul”, de Mihail Sadoveanu, „Ion”, de Liviu Rebreanu, „Patul lui Procust”, de Camil Petrescu, „Enigma Otiliei”, de George Călinescu, „Maitreyi”, de Mircea Eliade, „Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă, „Meşterul Manole”, de Lucian Blaga, „Zmeura de câmpie”, de Mircea Nedelciu, sau „Femeia în roşu”, de Adriana Babeţi, Mircea Mihăieş şi Mircea Nedelciu.

Examenul de Bac din 2024 se desfăşoară în perioada 17 iunie 2024 – 12 iulie 2024

Conform programei transmise de autorităţi, înscrierile pentru Bac 2024, sesiunea de vară, ar urma să înceapă în data de 3 iunie 2024. Concret, înscrierile pentru Bac 2024 se fac în perioada 3-7 iunie 2024, respectiv în ultima săptămână de şcoală a candidaţilor care termină liceul în vara anului viitor.

Prima probă a examenului are loc, însă, abia pe 17 iunie 2024, când este programată evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A.

Calendarul complet al examenului național de Bacalaureat 2024, sesiunea iunie – iulie 2024, arată astfel:

3–7 iunie 2024: Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen

7 iunie 2024: Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a

17–19 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A

19–20 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B

19–21 iunie 2024: Evaluarea competențelor digitale – proba D

25–27 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C

1 iulie 2024: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă

2 iulie 2024: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă

4 iulie 2024: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă

5 iulie 2024: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

8 iulie 2024: Afișarea rezultatelor la probele scrise, până la ora 12.00, și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12.00 – 18.00

9–11 iulie 2024: Rezolvarea contestațiilor

12 iulie 2024: Afișarea rezultatelor finale

Accident pe Calea Moldovei din Bacău. O persoană a fost rănită

de

Deșteptarea

-

3 noiembrie 2023

În seara zilei de 2 noiembrie, pompierii militari din Bacău au intervenit în urma unui apel de urgență primit la numărul unic de urgență 112 care anunța producerea unui accident rutier pe strada Calea Moldovei din municipiul Bacău.

La fața locului, s-a deplasat o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD, echipate cu opt pompieri militari pregătiți pentru a face față situației de urgență.

Accidentul rutier a implicat două autoturisme, iar impactul a provocat rănirea unei victime.

Victima era conștientă și a fost preluată rapid de ambulanța SMURD și transportată la spital pentru acordarea asistenței medicale necesare.

Pe lângă acordarea asistenței medicale, echipele de pompieri au luat măsurile necesare pentru prevenirea și stingerea potențialelor incendii care s-ar fi putut declanșa în urma accidentului.

Pe urmele lui Pârvan (I)

de

Alin Popa

-

3 noiembrie 2023

centru 3 — Vasile Parvan alaturi de sotie

Nicăieri nu poate fi mai bine decât într-un trecut pe care nu-l cunoști. Întemeiate sau nu, gândurile de mai sus reflectă, în opinia cercetătorului Constanța Vintilă-Ghițulescu, felul în care noi, consumatori înrăiți de prezent, ne raportăm la trecut – superficial, selectiv, părtinitor, fără giudeţu’… Bine dospită la căldura istoriografiei romantice și, mai ales, la focul celei național-comuniste, istoria noastră a căpătat dimensiuni preponderent hieratice, legendare, maiestuoase, cărțile de istorie transformându-se – aprioric – în spații de expunere a virtuților și excelenței românești, spații dominate de mituri frumoase și de eroi generoși.

Chiar așa fiind, adică profund viciată, istoria este mai mult decât o consemnare a unor realități (obiective). Istoria înseamnă, în primul rând, o călătorie moralizatoare prin destinul unor personalități, comunități și națiuni; istoria este o narațiune bazată pe interpretare.

Oamenii și națiunile fără istorie, fără trecut, devin entități golite de conținut, concepte văduvite de propria lor identitate. Bacăul, de pildă, este un bun exemplu în acest sens, lăsând impresia unui spațiu cultural-istoric definitiv încremenit în mitologia Bacovia-Alecsandri. Pledoarie pentru trecut este încercarea mea timidă de a demonstra că potențialul cultural-istoric al Bacăului depășește cu mult granița binomului invocat mai sus și că, dincolo de toate discontinuitățile istorice care au decupat/ciopârțit trecutul nostru, recuperarea personalităților și a momentelor importante care au marcat destinul județului Bacău trebuie să devină proiecte obligatorii.

Astăzi, povestea unei personalități prea puțin cunoscută la ea acasă, un băcăuan care a fost modelul moral, profesional și intelectual al remarcabilei generații interbelice – Vasile Pârvan.

S-au împlinit anul acesta 96 de ani de la trecerea în neființă a marelui istoric Vasile Pârvan și opera lui continuă să fie una dintre cele mai importante din întreaga istoriografie românească. Este o operă, aidoma celei realizată de N. Iorga, străbătută de un puternic filon patriotic și, totodată, o operă modernă, căci naționalismul istoricului nu conduce la răstălmăcirea faptelor istorice și nici la ficțiuni patriotice, cum s-a întâmplat în cazul istoricilor V. A. Urechia, B. P. Hasdeu, N. Densușianu ș.a.

În Bacăul anului 2023, numele academicianului Vasile Pârvan este amintit de o stradă ce-i poartă numele, în cartierul CFR – cartier ce împlinește în acest an 100 de ani de la înființare – și de o statuie amplasată (parcă) special în fața sediului Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” – pentru a înțelege mai bine, pentru a clarifica pe deplin sensurile greu accesibile ale oricărui oximoron. Așadar, o stradă și o statuie… Un „bilanț” deosebit de modest, comparativ cu biografia sa excepțională.

Aristita si Andrei Parvan parintii istoricului casa natala din Perchiu comuna Huruiesti Bacau

Vasile Pârvan s-a născut în ziua de 28 septembrie 1882, în satul Perchiu, comuna Huruiești, județul Bacău, într-o familie modestă, fiind primul copil al învățătorului Andrei Pârvan (cu înaintași răzeși în Basarabia) și al Aristiței Chiriac (din Dobrenii Neamțului), mama sa fiind verișoara filozofului – Vasile Conta, unchiul său, de la care a primit prenumele. A fost istoric, arheolog, epigrafist și eseist român, membru titular al Academiei Române din anul 1913, an în care s-a căsătorit cu Silvia Cristescu, nepoata lui Ioan Bogdan, fostul său profesor (Silvia Cristescu era înrudită atât cu familia prof. Ioan Bogdan cât și cu familia lui N. Iorga). În timpul Primului Război Mondial s-a refugiat la Iași (în anul 1916) iar apoi la Odesa (în anul 1917) unde i-a murit soția, la nașterea copilului, eveniment tragic care l-a marcat pentru tot restul vieții.

A urmat învățământul primar la Berești și studiile liceale în cadrul Colegiului Național „Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad (secția clasică). A studiat apoi la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1900-1904). A absolvit secția de istorie a Facultății de Litere și Filosofie a Univ București, iar lista profesorilor săi este una impresionantă: Grigore Tocilescu, Dimitrie Onciul, Ion Bogdan, Nicolae Iorga, Simion Mehedinți, Titu Maiorescu, Dimitrie Evolceanu, C. Rădulescu Motru. Dintre aceștia, cei care au exercitat o influență hotărâtoare asupra lui Vasile Pârvan au fost proteicul N. Iorga, distinsul cercetător al manuscriselor slavo-române și al istoriei românilor din Evul Mediu, Ioan Bogdan, precum și rigurosul și polemicul cercetător al originii românilor, Dimitire Onciul, cel care a introdus și spiritul critic în istoriografia românească. A fost fascinat de „triada critică” Iorga-Bogdan-Onciul, principalii promotori ai şcolii critice, curent istoriografic care punea accentul pe metodă şi document, pe disciplină intelectuală şi profesionalism, recuzând excesul de retorică, subiectivismul şi abuzul de imaginaţie în scrierea istoriei.

(VA URMA)

Cum poți pierde un bun fără să-l vinzi

de

Dan Nitu

-

3 noiembrie 2023

Prima speță vizează o acțiune în revendicare în care reclamantul -vânzător a revendicat de cumpărătorii – pârâți proprietatea asupra unei boxe, anexă a unui apartament. Apartamentul a făcut obiectul unui contract de vânzare, care, în opinia reclamantului includea exclusiv apartamentul, fără anexa în discuție. Așa fiind, instanțele de judecată, au stabilit, în mod definitiv, având în vedere că boxa respectivă nu a fost menționată expres în contractul de vânzare autentificat la notar, ea nu a făcut obiectul transferului de proprietate dintre părți, admițând astfel acțiunea (este vorba despre decizia nr. 262/20.04.2022 a Tribunalului Bacău).

Prin sentința apelată Judecătoria a respins acțiunea în revendicare a reclamantei cu privire la imobilul cu destinația de boxă, situat în Bacău, care a fost apropriat în mod nelegitim de către pârâți, care au devenit astfel posesori neproprietari.

Pentru a hotărî în acest mod prima instanță reține că reclamanta nu a făcut dovada că mai are în proprietate imobilul. Constatarea este greșită deoarece din actele dosarului rezultă că reclamanta a dobândit proprietatea asupra boxei prin certificatul de moștenitor nr. 8 din 15.06.2017. Prin urmare, reclamanta nu trebuie să-și dovedească calitatea de proprietar suplimentar deoarece deține un titlu care atestă acest aspect. Relevant este și faptul că imobilul boxă figurează și în prezent, conform certificatului de atestare fiscală atașat, pe numele reclamantei, care plătește în continuare impozitele și taxele locale aferente acestuia, lucru care întărește caracterul greșit al susținerii că ea nu ar mai fi proprietara bunului.

De esența cauzei pendinte este să se stabilească dacă prin contractul de vânzare reclamanta a înțeles să le transfere pârâților prin contractul de vânzare autentificat la notar sub nr. 3701/20.10.2017 inclusiv boxa în litigiu sau doar apartamentul aflat în blocul alăturat.

Sub acest aspect, instanța de fond consideră că intenția reclamantei a fost în sensul înstrăinării boxei întrucât printre altele, din conversațiile purtate pe Whatsapp ar rezulta acest lucru. Instanța de fond valorifică în mod greșit materialul probator existent, din conversațiile citate rezultând că acestea s-au purtat ulterior încheierii în formă autentică a contractului de vânzare ce stipulează expres că transferul proprietății se realizează exclusiv cu privire la apartament. Așa fiind, aprecierile instanțe de fond sunt netemeinice. Spunem aceasta deoarece conversații invocate de prima instanță fac parte din negocierile precontractuale a unui alt raport contractual.

Mai concret, ulterior încheierii contractului de vânzare asupra apartamentului, părțile au început negocierile și cu privire la boxă. Nu este vorba de niciun fel de neînțelegere cu privire la eliberarea spațiului, întrucât cu privire la boxă părțile nu au reușit să ajungă la înțelegere privind transmiterea proprietății.

Situația de fapt așa cum a fost prezentată mai sus transpare chiar din modul de exprimare al reclamantei, citat în expozitivul sentinței, care afirmă că „v-am spus de la început că boxa o să v-o dau în primăvară”. Este evident că la acel moment părțile nu conveniseră asupra tututor aspectelor contractuale, lucru care a făcut ca al doilea contract de vânzare să nu se mai încheie. Mai mult, formularea „de la început” demonstrează caracterul eronat al aprecierilor primei instanțe care consideră că „părțile s-au înțeles inițial să vândă/cumpere apartamentul cu tot cu boxă” din moment ce din conversații rezultă că despre boxă s-a negociat în mod complet separat.

Faptul că apartamentul și boxa au fost dobândite de reclamantă printr-un singur titlu nu poate conduce, în niciun caz la concluzia că și transferul s-a realizat cu privire la ambele. Este vorba de două bunuri separate, cu atribute de identificare funciare și fiscale separate, care într-adevăr pot fi înstrăinate împreună, după cum pot fi, prea bine, înstrăinate separat – cum s-a întâmplat în cazul de față.

Trimiterile la prețul global nu au nicio logică juridică dat fiind faptul că din forma finală a contractului de vânzare, singura care are aptitudinea de a produce efecte între părți, rezultă un singur bun corelat cu un singur preț al vânzării. Astfel, este total deplasat ca instanța să dea o valoarea probatorie mai mare – chiar dacă acest lucru este la libera sa apreciere, unor discuții din faza precontractuală decât contractului, ca instrumentum, validat prin semnătura părților, ca probă a ultimei lor voințe asupra raportului juridic care intervine între ele.

Cazul face parte din portofoliul de practică al Nițu D. Dan Cabinet de Avocat.

Florin Lovin, viAȚĂ după fotbal

de

Dan Sion

-

3 noiembrie 2023

Fostul mijlocaș al FCM Bacău și Munchen 1860, multiplu campion al României cu Steaua și Astra a demarat, în 2011, pe când se afla în plină activitate competițională, o profitabilă afacere on-line cu ghete și echipament sportiv. În pandemie, „Ață”, așa cum îl strigă cunoscuții, a cedat domeniul și portofoliul ghetedefotbalonline.ro liderului de piață 11TeamSports, cu care colaborează acum din postura de manager general de vânzări pentru Europa de Est, ceea ce-i aduce un câștig asemănător ultimului său contract ca fotbalist. În paralel, Florin și soția sa, Loredana au deschis în Bacău și un complex hotelier de succes: DoubleL Studios

Idealuri atinse: două din trei

Înainte, de fapt cu mult înainte de a le agăța în cui, Florin Lovin și-a pus ghetele pe on-line. O mutare îndrăzneață pentru 2011. Și foarte deșteaptă. Îndrăzneață pentru că ghetedefotbalonline.ro, afacerea lui Lovin, intra pe un teritoriu virgin la acea vreme pe piața internă. Foarte deșteaptă pentru că, mișcându-se înaintea tuturor, bazându-se pe un sistem solid de relații în lumea fotbalului, dar, în special, lucrând ca la carte, „Ață”, așa cum mai este strigat Lovin pentru fizicul său filiform, a transformat afacerea într-una de mare succes. În urmă cu doi ani, Florin Lovin a cedat business-ul către concernul 11TeamSports. Nu a ieșit însă din domeniu. Dimpotrivă, cei de la 11TeamSports au insistat, ca parte integrantă a tranzacției, ca Lovin să lucreze pentru ei din calitatea de manager general de vânzări. Asta i-a adus fostului mijlocaș de la FCM Bacău, Steaua și Munchen 1860 statutul de lider de vânzări pe Europa de Est și un câștig asemănător ultimului său contract de fotbalist pe care l-a avut la Astra între 2015 și 2017. „Mândria mea este că am reușit într-un domeniu care, la momentul în care am demarat afacerea, nu exista practic în România și în care eu nu aveam studii de specialitate”, spune omul de afaceri în vârstă de 41 de ani care, încă de când s-a apucat de fotbal, a știut cu exactitate cum va arăta ziua în care își va agăța ghetele în cui: „Am avut trei idei foarte clare în minte. Înainte de toate, să nu depind financiar de fotbal. Apoi, să mă retrag ca fotbalist de la Bacău și nu în altă parte. În fine, retragerea să coincidă cu un moment bun al carierei mele”. Din cele trei idealuri, „Ață” și-a îndeplinit două: cea cu independența financiară și cu momentul bun ales pentru retragere. Nu s-a putut retrage de la Bacău pentru că FCM Bacău nu mai exista în 2017. A decis, în schimb să trăiască în continuare aici, în Bacău și nu în altă parte. Aici, în Bacău, unde îi sunt familia, casa și afacerile. Și unde, într-o zi nu foarte îndepărtată, dorește să se implice din nou în fotbal. De data aceasta, ca manager.

Totul a început la Munchen

În 2009, după un cincinal la Steaua încununat de două titluri de campion și o semifinală de Cupă UEFA, fotbalistul crescut la FCM Bacău a reușit transferul carierei, semnând pentru Munchen 1860. „Antrenorul Edwald Lienen m-a dorit foarte mult la TSV. Am rămas într-o relație extraordinară, ne auzim săptămânal. Acum el este director tehnic la Sankt Pauli și intenționez să merg să-l văd cu ocazia derby-ului pe care-l au cu Hamburger SV”, punctează „Ață”, care, în ciuda unei rupturi de ligamente suferite într-un joc cu Greuther Furth din septembrie 2009, are amintiri dulci din perioada petrecută în capitala Bavariei. De altfel, la Munchen a și încolțit ideea cu ghetedefotbalonline. „Ca fotbalist, utilizam ghete Mizuno deoarece au textură specială și sunt lucrate manual. Mă cunoșteam cu directorul de vânzări pe Europa al celor de la Mizuno, un sud-coreean cu care ulterior am devenit prieten foarte bun. Într-o zi, el mi-a făcut cunoștiință cu trei băieți care se ocupau de o firmă bavareză profilată pe vânzarea on line a echipamentului sportiv. Firma era 11TeamSport, iar cei trei se află și azi la conducere. Am discutat în câteva rânduri cu ei despre ce implică un proiect de genul acesta, cu atât mai mult cu cât nu aveam prea multe repere. Am sunat apoi mai mulți fotbaliști din țară, spunându-le ce intenționez să fac și întrebându-i dacă nu ar fi interesați să-și cumpere ghete de la mine. Toți cei cu care am vorbit s-au arătat entuziasmați- până atunci își puteau procura ghete on-line doar din Anglia- iar feedback-ul lor pozitiv m-a convins că merită să-mi investesc banii. Nu erau puțini bani, vorbim de sute de mii de euro, dar nu mi-a fost deloc teamă deoarece aveam încredere că pot face față. Eu am convingerea că dacă te dedici muncii pe care o faci, indiferent de domeniu, îți atingi scopul”, opinează Florin Lovin.

De unul singur. Pe mai multe fronturi

Pe 1 iunie 2011 ghetedefotbalonline.ro intra pe piață. Și, de la un target de cinci perechi de ghete vândute pe zi, firma avea să ajungă, în perioada de vârf, la o medie de o sută de perechi comercializate zilnic. „Dar nu a fost ușor deloc. Marfa pentru sezonul de vară trebuie să ți-o procuri încă din decembrie, cu șase luni mai devreme. Iar eu făceam aproape totul de unul singur. Aveam doar doi angajați la magazinul de aici, din Bacău, care vindeau și răspundeau la telefon. Afacerea pe ansamblu, însă, am dus-o singur, iar ce este și mai important, am dus-o jucând fotbal”, povestește „Ață”, care adaugă: „Astfel, de la 28 de ani pot spune că nu am mai avut o clipă, o singură clipă, în care să nu am ceva de făcut. M-am împărțit între fotbal, familie și afaceri, având grijă ca totul să decurgă așa cum trebuia să decurgă. La început, au fost nopți în care dormeam doar trei patru ore. Mă culcam pe la 1-2 deoarece învățam să lucrez în Excel, Power Point și tot restul, la 5.30 dimineața se trezea fiul meu cel mare, Oli, care nu vroia să se joace decât cu mine, iar la nouă plecam la antrenament. Asta în Germania. Mai târziu, pe final de carieră, când eram la Astra, aveam meciuri din trei în trei zile. Ne antrenam la Ploiești și jucam la Giurgiu. Eu locuiam în București, iar familia la Bacău. Pentru că familia a însemnat întotdeauna totul pentru mine, aveam permisiunea antrenorului Șumudică să revin în Bacău, alături de familie după fiecare meci, chiar dacă a doua zi dimineață plecam spre Ploiești pentru antrenamentul de la ora 11.00. Iar în tot acest timp, pe lângă faptul că mă ocupam de magazin-iar vânzările erau în creștere- începusem, mai mult de plăcere, și activitatea de impresar, negociind transferurile prietenilor și colegilor mei de echipă Alibec, Budescu și Moraes, cei mai buni fotbaliști din Liga I la acel moment. De exemplu, transferul lui Alibec la Steaua l-am negociat- la recomandarea președintelui Buduru- noaptea, iar a doua zi dimineață am plecat cu echipa în Italia pentru meciul cu AS Roma din Europa League”.

GIURGIU, ROMANIA – AUGUST 18: Andy Carroll of West Ham United in action with FC Astra’s Florin Lovin during the UEFA Europa League Play-Off First Leg against FC Astra Giurgiu at Marin Anastasovici Stadium on August 18, 2016 in Giurgiu, Romania . (Photo by Arfa Griffiths/West Ham United via Getty Images)

Fără salariu, doar comision

Timp de aproape un deceniu, ghetefotbalonline.ro a livrat ghete și echipament sportiv fotbaliștilor, respectiv cluburilor din țară. Formularea uzuală era un fel de „Sesam, deschide-te”: „Mi-am cumpărat de la Lovin”. „Ață” zâmbește: „Corect, așa spuneau toți: luăm de la Lovin. Dar, în paralel, ghetefotbalonline.ro a devenit un brand extraordinar de vizibil și de cunoscut, iar domeniul în sine și portofoliul de clienți, o atracție pentru marii jucători de pe piață”. 11 TeamSports, firma ce i-a oferit lui Lovin ideea de a deschide o astfel de afacere în România, s-a arătat în mai multe rânduri interesată de a o prelua în mod integral. S-au avansat mai multe variante, inclusiv una în care Florin Lovin rămânea co-acționar, cu 49%. Până la urmă, Lovin a bătut palma cu 11TeamSports, dar fără a păstra acțiuni. A preluat, în schimb, funcția de manager general de vânzări pe toată Europa de Est. Asta- atenție!- fără a încasa salariu. Toate veniturile sale sunt realizate doar din comision. „Îmi doream mai demult să vând deoarece ajunsesem într-un punct în care afacerea se dezvoltase într-atât de mult, încât lucrurile începuseră să mă depășească din punct de vedere logistic. Din acest motiv nu am dorit să rămân ca și acționar. Totodată, am decis că pentru mine e mai convenabil să lucrez doar pe comision deoarece asta mă obligă să trag mai mult. Pe scurt, stă numai în puterea mea ce bani vreau să fac”, dezvăluie Lovin, căruia i-au luat mai bine de două luni pentru a învăța să lucreze pe platforma operată de 11TeamSports. În zece luni, cât a durat trecerea integrală, Florin Lovin și-a depășit de patru ori target-ul! „Asta a arătat că înțelegerea dintre noi este una profitabilă pentru toată lumea”, spune Lovin, care explică cele trei puncte forte ce au făcut din 11TeamSports un lider incontestabil în domeniu: „Pe primul loc se află stocul, pe doi e Customer-Service și de-abia pe trei găsim prețul. Cred că asta spune totul despre forța firmei”.

O afacere de familie: DoubleL Studios

Din 2020, familia Lovin a mai deschis o afacere. De asemenea, profitabilă. În domeniul hotelier: un complex de studio-uri amplasat în zona de Sud a Bacăului, pe strada Venus. Denumit DoubleL Studios (dublul L vine de la inițialele soției lui Florin, Loredana Lovin) și bazat pe un concept „importat” din Austria, acolo unde „Ață” a evoluat între 2012 și 2014 la Kapfenberg și Mattersburg, complexul este evaluat la superlativ pe booking de clienții recenți, care i-au acordat calificativul 9,7!

„Este un business de familie, deschis pentru soția mea, Loredana, fără de care nu aș fi reușit nimic din tot ceea ce am izbutit în viață. Eu m-am îngrijit întotdeauna de bunăstarea familiei, Loredana a avut grijă ca totul să funcționeze așa cum trebuie la nivel de familie”, mărturisește Florin. La DoubleL Studios, prețul unei nopți este 390 lei pe seară (în București ar bate spre 10000 lei), punctul forte al studiourilor este calitatea și intimitatea, iar gradul de ocupare la nivel anual este de 80 la sută.

„Am avut clienți care au stat și șase luni. Vin oameni de peste tot, inclusiv din Statele Unite, iar pe parcursul verii suntem full. O caracteristică specială este că noi, cei din familie ne ocupăm de tot: eu, soția, mama și soacra; până și cei trei copii ai noștri dau o mână de ajutor pe timpul verii, fie udând grădina fie făcându-se utili altfel. Soția se ocupă de curățenie; cineva a rămas mirat că ea face curat și că nu am angajat personal pentru ața ceva. Păi de ce să angajăm, dacă nouă ne place să facem ceea e facem? Repet, e un business de familie”, spune Florin Lovin, care a investit aproximativ 300.000 în afacerea de turism de pe strada Venus: „În pandemie am întâmpinat unele probleme, așa cum s-a întâmplat, de altfel, cu întreg turismul, dar acum lucrurile s-au reglat, iar faptul că lumea apreciază locația și serviciile noastre nu poate decât să ne bucure”.

Concursuri de muls vaca marca TSV Munchen 1860

Așadar, există viață după fotbal. Chiar și în afara sportului-rege. Dar Florin Lovin și-a propus să revină în fotbal: „Mă gândesc că undeva după 45 de ani, adică după ce mi-am consolidat afacerile, iar copiii au pornit-o pe drumul lor în viață, să întorc ceva comunității și în plan fotbalistic. Dar dacă ar exista deshidere totală, aș face-o și mai devreme”. „Ață” are mintea deschisă. Și ideile clare: „Pe unde am trecut ca fotbalist, am încercat mereu să învăț cât mai multe. La Munchen, de exemplu, după antrenamente, umblam din birou în birou pentru a înțelege cum funcționează lucrurile, de la vânzările de bilete, la întâlnirile cu suporterii organizate de club. Bacăul suferă enorm la capitolul infrastructură și nu doar din punct de vedere fotbalistic. Ne lipsește un stadion, pistă de atletism și o sală de jocuri- volei, handbal- la nivelul anilor 2023. Consider că un pas în această direcție s-ar putea face alcătuind un consiliu mixt din oameni de sport corecți și avizați, care au realizat ceva în viață, eventual și în materie de business și care să aibă un rol consultativ în cadrul Primăriei și al Consiliului Local”. Lovin știe că, pe lângă infrastructură, Bacăul suferă și la capitolul de identitate sportivă. Și că integrarea suporterilor este capitală: „La TSV Munchen 1860, aveam 50.000 de oameni în tribune în liga secundă. De ce? Pentru că fanii erau puși pe primul plan. Mereu. Intrai lunea în vestiar și vedeai scris că marți, Lovin și Gabor Kiraly, de exemplu, trebuie să meargă 80 kilometri până la o localitate plină-ochi de fani TSV, cărora le-a fost anunțată vizita noastră. Așa că, a doua zi o luam din loc, ajungeam în localitatea respectivă în care toate gurile de canal aveau sigla clubului, iar toate gardurile erau vopsite în alb și albastru. Ne așteptau o mie de fani și, alături de ei, făceam poze, concursuri de muls vaca- serios!- cântam cântece cu copiii, iar sâmbăta, cei o mie de fani se urcau în 30 sau 50 de autocare și veneau la stadion pentru a ne încuraja”.

„Noi formăm oameni, nu fotbaliști”

Pe Florin Lovin l-a impresionat mult și un alt episod din perioada în care a evoluat în străinătate. Din Austria, de această dată. „La Mattersburg, centrul de copii și juniori avea următorul motto: <Noi formăm oameni, nu fotbaliști>. Mirat, i-am întrebat care e substratul. Și dacă nu cumva e contra-productiv. Mi-au răspuns că ăsta e adevărul: la Mattersburg prioritară este educația. Și aveau dreptate: pentru a deveni fotbalist-fotbalist, aveai șanse mai mari dacă părinții alegeau să te ducă la un club precum Red Bull Salzburg, de exemplu. La Mattersburg, în schimb, chiar dacă se întâmpla să nu reușești în fotbal, știai că te formai sigur din punct de vedere uman”, povestește Florin Lovin, care relatează o situație definitorie pentru filozofia clubului din Mattersburg: „În 2013, în ultima etapă aveam meci decisiv pentru evitarea retrogradării. În aceeași zi cu meciul, căpitanul echipei, bosniacul Nedeljko Malic avea examen de licență. Domeniul? Inginerie eoliană, adică nu orice moft. Malic a mers la patronul clubului și l-a întrebat: <Dumneavoastră ce mă sfătuiți să fac? Licența e foarte importantă, dar la fel e și jocul, mai ales că de el depinde rămânerea noastră în prima ligă?>. Patronul nu a stat pe gânduri: <Nici nu are rost să discutăm: te duci la examen>. Malic s-a dus la examen, la-a luat, noi, fără Malic am pierdut meciul, iar prin retrogradarea echipei, patronul a pierdut bani. Dar l-a Mattersburg se formează oameni, nu fotbaliști”. Probabil că, având în spate oameni precum Florin Lovin, sportul băcăuan în general și fotbalul, în mod special, ar avea o șansă în plus. O șansă la o altfel de … viață. Sau, dacă vreți, la altfel de viAță.

Legea e bună. Serios?!

de

Răzvan Bibire

-

3 noiembrie 2023

Autoritățile din România și Moldova cred că dacă vor amplasa niște panouri publicitare pe care o să picteze sloganuri de genul „Legea e bună”, „Jos contrabanda” ori alte nazbâtii fatate de mintea împuținată a unor sinecuriști, gata!, se rezolvă problema. Băieții nu vor mai încerca să treacă țigările prin Vamă ca să le vândă la jumătate de preț în România. O jumătate de preț care creează profit atât pentru vânzător, cât și pentru producător, dar și pentru fumătorul român. Cum ar veni, toată lumea e fericită, mai puțin statul care nu mai încasează accize.

Dar să vedem ce le-a trecut prin minte: „Noua campanie publică anticontrabandă „Legea e bună”, lansată joi în România și Republica Moldova, urmărește creșterea gradului de conștientizare a efectelor negative ale contrabandei cu țigări: alimentarea crimei organizate, prejudicierea bugetului statului, stoparea dezvoltării economice a localităților de frontieră”.

Deci, s-a priceput, da?! Creșterea gradului de conștientizare a efectelor negative… Bla-bla-bla. Aberații scrise pe bandă rulantă. Să ne înțelegem: Statul a început să devină principalul dușman al cetățeanului.

Pentru că Statul a început să impună obligații tâmpite, să cenzureze, să interzică și așa mai departe. Ne amintim de perioada „pandemiei” când Statul a împărțit cetățenii în „buni” și „rai”, în funcție de decizia de a-și inocula sau nu niște vaccinuri insuficient testate și explicate. Tot Statul impune acum măsuri drastice limitând dreptul cetățeanului de a dispune de banii săi.

Că nu despre combaterea evaziunii e vorba în decizia de limitare a plăților cash, ci de control social. La fel ca în cazul pistelor de bicicletă care scot mașinile de pe stradă, de exemplu. De aceea pe cetățean începe să-l doară în paispe de prejudicierea bugetului Statului, mai ales când Statul este cel care-și prejudiciază bugetul cu banii aruncați pentru sprijinirea regimului de la Kiev sau cu miliardele de dolari plătiți în avans pentru sisteme de armament care o să ne vină cândva, nu se știe când.

Vrea Statul să limiteze contrabanda cu țigări? O poate face foarte ușor dacă nu se mai lacomește și scade accizele. Pentru că prețul țigărilor este gonflat la niveluri ametitoare de taxele impuse de Stat. De aceea țigările din Moldova sunt mai ieftine, pentru că nu includ accizele.

Așadar nu cu fonfleuri, picturi și panotaj se scade contrabanda. Ci cu măsuri clare, economice. Pentru că românul nu cumpără țigări de contrabandă pentru că vrea el neapărat să sfideze statul. Ci pentru că sunt mai ieftine, și pe praful asta, când îi rămân tot mai puțini bani în buzunare, asta contează.

Culmea e că dacă s-ar scădea acciza, e foarte posibil ca încasările bugetare să crească. Mecanismul este simplu și cunoscut de mult: s-ar plăti mai puțin pentru fiecare pachet dar s-ar plăti mai multe pachete.

Dar știți ceva?! Nu o să vedeți filmul ăsta! Pentru că băieții nu au voie să ia decizii. Și chiar dacă ar avea voie, n-ar avea curaj.

Jumătatea care ne lipsește

de

Florentin Radu

-

3 noiembrie 2023

România este o jumătate de călăreț pe jumătate de iepure schiop. De mai bine de trei decenii. E țara jumătăților. Și v-a rămâne așa până când cineva se va deștepta și va arunca în aer mămăliga expandată. Din păcate, n-avem lideri întregi care să ne conducă (nici n-au fost vreodată), interesele lor fiind, aproape în întregime, potrivnice nouă, românimii. Corupți de-a dreptul, unii chiar vânduți, pe doi bani, celor care au interese financiare la noi. Incompetenți prefăcuți care plâng artistic pe umerii noștri, când vine vremea „angajărilor”, iar după ce glonțul le trece razant pe lângă scăfârlii, revin la vechile metehne, ignorându-ne cu grație (în cel mai bun caz).

Și „umbrela” care, în teorie, ar fi trebuit să ne protejeze, e la fel de orientată spre a-și umple mațul, lăsându-ne pe noi să ne descurcăm în fața „invadatorilor” de tot felul. Până și vecinii alături de care am trăit o viață întreagă și cu care împărțeam, pe vremea „răposatului”, cana de ulei, de zahăr sau orez, ori jumătatea de pâine, de ou sau „tacâmul de pește”, își arată adevărata față. E criză, n-am nicio îndoială, și fiecare trebuie să își protejeze mai întâi familia. Dar, o vorbă bună nu cred c-a sărăcit pe nimeni, niciodată.

Nu mai știm să fim buni, calzi, primitori, concesivi, dimpotrivă lăsăm să iasă la suprafață răul care parcă ne-a copleșit. Mă uit la cum înjură lumea, pe internet, (chiar și pe mine), în spatele unor identități de cele mai multe ori false, cum se contrează pe un subiect aruncat tacticos de băieții cu ochi albaștri (de la noi sau de la alții). Sau cum „își umplu frigiderele”, șoferii de peste tot, cu gândul direct la mama „imbecilului” care nu l-a lăsat să intre în fața coloanei, încălcând „linia continuă”. Ne irosim energiile în subiecte fără importanță, în aiureli de tot felul, în loc să ne strângem mâinile, unind toate jumătățile (chiar și pe cele care nu vor), și să vedem ce putem face în vremurile astea prăfuite, toxice.

Mai e loc de speranță, cât Universul. De aceea încă mai sper că soarele va răsari și pe ulița noastră, chiar dacă pe-aici nu cântă deloc cocoşii. Și v-a veni spre noi lumina caldă care să ne dezghețe de-a binelea, aducând cu sine jumătatea care ne lipsește, pentru a fi un întreg.

Merităm din plin să fim răsfățați de Divinitate, să ne bucurăm de pământul negru de-aici în care se face pâinea albă. Nu trebuie decât să ne-adunăm cu toții, să ne îmbărăcăm în spiritul lui Ștefan, și fără frică, să călcăm în picioare tâmpeniile depravaților de cârpă, incompetențele și promisiunile lor găunoase, în care nici măcar ei nu mai cred.

Gimnastică/ CN Junioare 1, nivel 3: Alexia Blănaru (SCM Bacău), campioană națională!

Sport

de

Dan Sion

-

3 noiembrie 2023

Sportiva antrenată de Vasilica Agop a cucerit medalia de aur în proba de sărituri

Campionatele Naționale de gimnastică pentru Junioare 1, 2 și 3, derulate recent, la Deva au adus un nou titlu în vitrina SCM Bacău.

Performanța a fost obținută de Alexia Blănaru, laureată campioană națională de Junioare 1, nivel 3 (13 ani) în proba de sărituri. Gimnasta antrenată de arbitra internațională Vasilica Agop a totalizat 12.484 puncte, devansându-le pe Nelli Papana (Farul Constanța), cu 12.234 puncte și Sara Cristea (CSM Onești), cu 12.067.

Alexia, care a fost descoperită și formată, încă de la vârsta de patru ani de soții Vasilica și Cornel Agop, își trece în cont al patrulea succes la nivel de Campionat Național. Iar cele patru succese puteau fi chiar cinci dacă în 2022, la Naționalele de la Bacău, sportiva nu ar fi pierdut medalia, „în numai zece secunde”, așa cum remarca și Vasilica Agop.

„Pentru că nimic nu este întâmplător, după o muncă asiduă și perseverentă, 2023 s-a dovedit un an de excepție pentru mine și sportiva mea. Convocarea Alexiei Blănaru la Centrul Național de pregătire pentru junioare de la Deva și cucerirea, pentru a patra oară, a unei medalii la Campionatele Naționale, de data aceasta la junioare 1, constituie satisfacții pe măsura muncii depuse. O felicit pe Alexia și țin să mulțumesc colectivului tehnic de la Deva pentru interesul deosebit arătat sportivei noastre de la SCM Bacău”, a declarat antrenorul emerit Vasilica Agop.

Mila, dușman al legii evoluției?

de

Ion Fercu

-

3 noiembrie 2023

Cu „Genealogia moralei” (București, Editura Contemporanul, 2016), Nietzsche trimite discursul aforistic în plan secund, inclusiv atunci când mila face obiectul reflecției. Pentru a clarifica opiniile despre valoarea moralei, în general, Nietzsche simte nevoia să se răfuiască „aproape singur” cu Schopenhauer („marele meu învățător”). El se desparte „aproape în exclusivitate” de cunoscutul pesimist în această zonă a cugetării. Cauza este știută: este vorba, „în special, de valoarea «non‑egoismului», de instinctul milei, al autonegării, al autojertfirii, cărora, anume Schopenhauer, le conferise strălucire, pe care le divinizase atâta vreme” (op. cit., p. 44), le transferase în lumea de apoi, le slăvise transformându‑le în valori în sine care spun nu vieții. Atitudinea schopenhauriană este etichetată ca fiind marea primejdie pentru omenire, căci în ea pot fi zărite începutul sfârșitului, oprirea în loc, oboseala care privește în urmă, voința care se întoarce împotriva vieții. Aceasta morală a milei i‑a cuprins și îmbolnăvit pe filosofi, este un neliniștitor simptom al culturii. Nietzsche nu uită să‑și manifeste admirația pentru cei care căzuseră de acord asupra nonvalorii milei: Platon, Spinoza, François de la Rochefoucauld și Kant, diferiți prin orizonturile cugetării lor, dar uniți în disprețuirea milei. „Această problemă a valorii milei și a moralei milei (– personal sunt un adversar al modernei moliciuni sentimental‑rușinoase –)” (ibid. p. 45), astfel privită, îi pare a fi „ceva izolat”. Îngrijorările sale mari sunt plasate în viitor, motiv pentru care glasul critic al reevaluării trebuie să rostească noi cerințe: avem nevoie de o critică a valorilor morale; trebuie adusă în dezbatere însăși valoarea acestor valori. Tonul discursului, în care nu trebuie apelat la ghicitură pentru a‑i înțelege sensurile, este păstrat și în „Dincolo de bine și de rău” (București, Editura Humanitas, 2015). Pentru el, apostolii milei cochetează cu ridicolul: „Mila produce un efect aproape ridicol la un om al cunoașterii; un efect similar îl au niște mâini delicate la un ciclop” (op. cit., p. 100). Acest sentiment, care a știut să se prezinte mereu ca o „religie a milei”, trebuie să lase locul sentimentului plenitudinii, al puterii care dă să se reverse, fericirii înaltei încordări, convingerii că „aristocratul îl ajută pe nefericit, însă niciodată sau aproape niciodată din milă, ci mai degrabă dintr‑un imbold generat de excesul de putere” (ibid., p. 212). Amintind un vers dintr‑o veche saga scandinavă –„Wotan mi‑a pus în piept o inimă de piatră” – Nietzsche avertizează: „Cine n‑are încă de tânăr o inimă de piatră n‑o va avea niciodată” (ibid., p. 213). Invită și la sabotarea compătimirii „sufletului cald”. Cultul pentru milă, însoțit de cel al suferinței trădează pentru el „lipsa de bărbăție”, un enorm deficit de voință, de putere afirmatoare: „Dar cât contează mila celor care suferă? Sau a acelora care chiar predică mila? Întâlnim astăzi aproape pretutindeni în Europa o maladivă sensibilitate și susceptibilitate față de durere, precum și o dezgustătoare tânguială incontinentă, o efeminare ce ar dori să se împopoțoneze cu religia și cu fleacuri filosofice pentru a‑și da importanță – întâlnim un veritabil cult al suferinței. Am impresia că lipsa de bărbăție a ceea ce în asemenea medii exaltate este botezat cu numele de «milă» sare întotdeauna în ochi de la început. – Trebuie să anatemizăm energic și serios acest prost gust de dată recentă; iar eu doresc în fine ca, spre a combate așa ceva, oamenii să‑și pună la gât și în dreptul inimii amuleta protectoare numită gai saber – «știința voioasă», ca să lămuresc această expresie pentru germani” (ibid., pp. 239‑240). Orice trimitere către milă locuiește parcă într‑o tornadă. „Ce este mai vătămător decât orice viciu? Mila pentru toți degenerații și slăbănogii: creștinismul” („Antichristul”, București, Editura Apostrof, 1966, p. 10). „Numim creștinismul o religie a milei. Mila se opune afectelor tonice care sporesc energia sentimentului vieții; ea acționează depresiv. Omul își pierde din putere când îi este milă. Pierderea puterii, pe care suferința o aduce în viață cu sine, sporește și se multiplică pe sine, încă și mai mult, datorită milei. Însăși suferința devine contagioasă prin milă; în anumite condiții, datorită milei se poate ajunge la pierderea totală a vieții și a energiei de viață, care stă într‑o relație absurdă cu cuantumul cauzei (cel al morții Nazarineanului)” (ibid., p. 13). „Nimic nu este mai nesănătos, în mijlocul modernității noastre nesănătoase, decât mila creștină. Aici trebuie să fim medici, aici să fim neîndurători, aici să mânuim bisturiul – aceasta ne aparține nouă, acesta este felul nostru de a‑i iubi pe oameni, prin aceasta suntem noi filosofi, noi, cei hiperboreeni” (ibid., p. 14). „Mila se opune cruciș, în mare și total, legii evoluției, care este cea a selecției naturale” (ibid., p. 13). Deși urăște argumentul magister dixit, acum apelează și la el: „Aristotel, cum se știe, a văzut în milă o dispoziție bolnăvicioasă și periculoasă, în care am face mai bine dacă i‑am administra omului, când și când, un purgativ; el înțelegea tragedia ca pe un purgativ” (ibid., p. 14).
Pentru Nietzsche, mila poate poate distruge și mari destine, dar se pare că încă nici spiritele alese nu au realizat acest pericol: „Le reproșez celor miloși că rușinea, respectul, delicatețea față de distanțe li se pot pierde cu ușurință, că mila poate ajunge foarte ușor să miroasă a plebe și că seamănă până la putința de a fi confundată cu proastele maniere – că în anumite împrejurări mâinile miloase pot interveni cu efecte de‑a dreptul distructive într‑un mare destin, într‑o însingurare a rănilor, într‑un privilegiu la o grea vină” („Ecce homo”, București, Editura Humanitas, pp. 20‑21). Nietzsche este curtat de mari îngrijorări într‑o lume despre care crede că „bolnavii dependenți de instinctul turmei”, anarhiștii „care vagabondează […] ca niște câini pe străzile culturii europene”, „filozofaștrii neghiobi și exaltații ideii de fraternitate” sunt uniți cu toții în ostilitatea radicală împotriva oricărei alte forme sociale în afara celei de turmă autonomă (care ajunge să respingă chiar noțiunile de «stăpân» și «slugă»” („Dincolo de bine și de rău”, Editura Humanitas, 2015, p. 125).

Fotbal/ Liga a III-a: Aerostar și FC Bacău asigură uvertura

Sport

de

Dan Sion

-

3 noiembrie 2023

Vineri, de la ora 14.00, în deschiderea etapei a 11-a, „aviatorii” lui Mișu Ionescu și „alb-roșii” pregătiți de Costel Enache evoluează acasă, contra Șomuzului Fălticeni, respectiv a Științei Miroslava. Sâmbătă, CSM Bacău se deplasează la Rădăuți unde are de luat o revanșă după eșecul intern din tur

În acest weekend este programată etapa a 11-a a Ligii a III-a. În Seria 1, uvertura e asigurată vineri, de la ora 14.00, de Aerostar și FC Bacău. Ambele grupări băcăuane vor evolua acasă și pentru ambele e loc de puncte și de de pași în sus pe scara clasamentului. „Aviatorii” antrenați de Mișu Ionescu și Andrei Vatră primesc vizita penultimei clasate, Șomuz Fălticeni. Aerostar traversează o un moment fast, materializat prin victoria contra liderei Foresta Suceava și remiza de runda trecută, de la Vaslui, dar nu trebuie să neglijeze ambiția Șomuzului, care, în urmă cu o săptămână, a învins-o pe FC Bacău grație euro-golului înscris, din propria jumătate de teren, de ghanezul Asibey. După dușul rece de la Fălticeni, care a întrerupt o serie de patru rezultate favorabile, FC Bacău o va avea în față, la Ruși Ciutea, pe Știința Miroslava. Dacă va nvinge vineri, echipa lui Costel Enache va trece de Miroslava și în clasament, nu doar pe tabela de scor. În fine, sâmbătă, vice-lidera CSM Bacău va avea parte de o deplasare dificilă, la Rădăuți, contra formației de pe locul 3, Bucovina. Una din cele două înfrângeri suferite de „CSMei” în turul sezonului regulat a fost chiar în fața Bucovinei (2-4) acasă, așa că trupa lui Cristi Popovici are o revanșă de luat. „CSMeii” au două puncte mai puțin, dar și un meci în minus față de lidera Foresta, care va juca și ea „afară”, în această rundă, la Vaslui. Un succes băcăuan la Rădăuți, coroborat cu un pas greșit al Forestei ar „strânge” și mai mult disputa la vârful clasamentului. În fine, în Seria 5, cea de-a patra reprezentantă a județului în Liga a III-a, Viitorul Curița va întâlni sâmbătă, de la ora 14.00, pe propriul teren de la Bogdănești, „satelitul” prim-divizionarei Sepsi Sfântu-Gheorghe. Ținuți în șah, 2-2, runda trecută, la Brașov, de „lanterna roșie” SR Municipal (care a reușit, astfel, primul punct stagional), curițenii ocupă locul 8, la egalitate de puncte, 8, cu penultima clasată, KSE Târgu-Secuiesc. Adversara lor de sâmbătă, Sepsi 2, se situează pe poziția a șasea, cu 13 puncte.

Seria 1

Programul etapei a 11-a/ vineri, 3 noiembrie, ora 14.00: Aerostar Bacău- Șomuz Fălticeni, FC Bacău- Știința Miroslava. Sâmbătă, 4 noiembrie, ora 14.00: CSM Vaslui- Foresta Suceava, Bucovina Rădăuți- CSM Bacău. Rapid Brodoc stă.

Clasament

1 Foresta Suceava 9 6 2 1 23-9 20p.

2 CSM Bacău 8 6 0 2 14-6 18p.

3 Bucovina Rădăuți 9 3 5 1 11-9 14p.

4 CSM Vaslui 9 3 4 2 13-11 13p.

5 Aerostar Bacău 9 3 2 4 9-12 11p.

6 Știința Miroslava 9 3 1 5 13-15 10p.

7 FC Bacău 9 2 3 4 11-15 9p.

8 Șomuz Fălticeni 9 1 4 4 9-16 7p.

9 Rapid Brodoc 9 2 1 6 8-18 7p.

Săptămâna sportivă băcăuană, în cifre

Sport

de

Dan Sion

-

3 noiembrie 2023

Volei masculin/ Divizia A

Rezultatele înregistrate în primul turneu al Seriei de Vest, de la Oradea

Vineri, 27 octombrie: Provolei Arad- SCM Zalău 3-2 (25-23, 25-23, 20-25, 16-25, 15-12), ACS Pro Voley Oradea- Știința Bacău 2-3 (29-27, 23-25, 25-21, 23-25, 8-15).

Sâmbătă, 28 octombrie: ACS Pro Volley Oradea- Provolei Arad 3-0 (25-13, 25-15, 25-21), Știința Bacău- CSM Zalău 3-0 (25-21, 25-20, 25-20).

Duminică, 29 octombrie: Provolei Arad- Știința Bacău 2-3 (25-27, 17-25, 25-21, 25-22, 6-15), SCM Zalău- ACS Pro Volley Oradea 1-3 (15-25, 21-25, 27-25, 17-25).

Clasament: 1) Știința Bacău 7p. (set-averaj 9-4), 2) ACS Pro Volley Oradea 7p. (8-4), 3) Provolei Arad 3p., 4) SCM Zalău 1p., 5) CS Vâlcea 1924.

Următorul turneu al seriei este programat la finalul lunii noiembrie, la Arad.

Handbal feminin/ Divizia A

Rezultatele etapei a cincea în Seria B

HCF Piatra Neamț- CSM Galați 23-33, CSM Iași 2020- CSM Făgăraș 40-19, CSM Roman- CSM Bacău 28-24. Știința Bacău a stat.

Programul etapei viitoare/ 12 noiembrie: CSM Galați- CSM Iași 2020, CSM Bacău- HCF Piatra Neamț, Știința Bacău- CSM Roman. CSM Făgăraș stă.

Clasament

1 CSM Iași 2020 4 4 0 0 151-75 12p.

2 CSM Galați 4 4 0 0 152-100 12p.

3 CSM Roman 5 3 0 2 156-160 9p.

4 CSM Bacău 4 2 0 2 122-114 6p.

5 CSM Făgăraș 5 2 0 3 133-159 6p.

6 HCF Piatra Neamț 4 0 0 4 86-126 0p.

7 Știința Bacău 4 0 0 4 72-138 0p.

Fotbal/ Liga a III-a

Rezultatele etapei a zecea în Seria 1

Foresta Suceava- Rapid Brodoc 5-1, Știința Miroslava- Bucovina Rădăuți 1-1. FC Vaslui- Aerostar Bacău 0-0, Șomuz Fălticeni- FC Bacău 1-0. CSM Bacău a stat.

Programul etapei viitoare/ vineri, 3 noiembrie, ora 14.00: Aerostar Bacău- Șomuz Fălticeni, FC Bacău- Știința Miroslava. Sâmbătă, 4 noiembrie, ora 14.00: CSM Vaslui- Foresta Suceava, Bucovina Rădăuți- CSM Bacău. Rapid Brodoc stă.

Clasament

1 Foresta Suceava 9 6 2 1 23-9 20p.

2 CSM Bacău 8 6 0 2 14-6 18p.

3 Bucovina Rădăuți 9 3 5 1 11-9 14p.

4 CSM Vaslui 9 3 4 2 13-11 13p.

5 Aerostar Bacău 9 3 2 4 9-12 11p.

6 Știința Miroslava 9 3 1 5 13-15 10p.

7 FC Bacău 9 2 3 4 11-15 9p.

8 Șomuz Fălticeni 9 1 4 4 9-16 7p.

9 Rapid Brodoc 9 2 1 6 8-18 7p.

Fotbal/ Liga a IV-a

Rezultatele etapei a zecea

Seria 1: Siretu Săucești- ACS Gauss Bacău 0-6, AS Negri- Bamirom Dumbrăveni 4-3, Flamura Roșie Sascut- Viitorul Dămienești 4-3, Viitorul Nicolae Bălcescu/ FC Dinamo Bacău- CSM Moinești 2-2, CS Faraoani- Voința Cleja 10-0, Unirea Bacău- AFC Bucu 2-0.

Programul etapei viitoare/ sâmbătă, 4 noiembrie, ora 11.00: ACS Gauss Bacău- CS Faraoani (teren „Green Club”, Baza Nautică- Șerbănești), CSM Moinești- Flamura Roșie Sascut. Ora 14.00: AFC Bucu- Siretu Săucești (teren „Green Club”, Baza Nautică- Șerbănești), Viitorul Nicolae Bălcescu/ FC Dinamo Bacău- Voința Cleja. Duminică, 5 noiembrie, ora 11.00: Bamirom Dumbrăveni- FC Unirea Bacău (teren Răcăciuni). Ora 12.00: Viitorul Dămienești- AS Negri.

Clasament

1 AS Negri 9 8 1 0 42-17 25p.

2 Siretu Săucești 9 8 0 1 34-12 24p.

3 ACS Gauss Bacău 9 7 0 2 42-13 21p.

4 CSM Moinești 9 6 1 2 40-11 19p.

5 CS Faraoani 10 6 1 3 33-14 19p.

6 AFC Bubu 10 4 1 5 32-29 13p.

7 Viitorul N. Bălcescu/ FC Dinamo 9 4 1 4 23-20 13p.

8 Flamura Roșie Sascut 9 4 0 5 14-29 12p.

9 Bamirom Dumbrăveni 10 3 1 6 17-28 10p.

10 Unirea Bacău 10 3 0 7 21-35 9p.

11 Voința Cleja 10 1 0 9 14-44 3p.

12 Viitorul Dămienești 10 0 0 10 12-72 0p.

Seria 2: Sportul Onești- Voința Oituz 8-3, UZU Dărmănești- Bradul Mânăstirea Cașin 4-1, Măgura Târgu-Ocna- Viitorul Căiuți 1-2, Gloria Zemeș- Vulturul Măgirești 4-1, AS Măgura Cașin- CS Dofteana 0-1. Viitorul Berești-Tazlău și AS Bârsănești au stat.

Programul etapei viitoare/ sâmbătă, 4 noiembrie, ora 11.00: Vulturul Măgirești- Sportul Onești. Duminică, 5 noiembrie, ora 11.00: Viitorul Căiuți- AS Bârsănești, Bradul Mânăstirea Cașin- Măgura Târgu-Ocna, Voința Oituz- UZU Dărmănești, Viitorul Berești-Tazlău- Gloria Zemeș. CS Dofteana și AS Măgura Cașin stau.

Clasament

1 Sportul Onești 8 8 0 0 69-5 24p.

2 CS Dofteana 10 8 0 2 27-13 24p.

3 AS Măgura Cașin 9 7 0 2 27-12 21p.

4 Voința Oituz 8 5 0 3 31-19 15p.

5 Viitorul Căiuți 8 4 1 3 15-24 13p.

6 Vulturul Măgirești 8 4 0 4 18-14 12p.

7 Gloria Zemeș 9 3 2 4 17-13 11p.

8 UZU Dărmănești 8 3 0 5 12-15 9p.

9 Măgura Târgu-Ocna 8 2 1 5 8-26 7p.

10 AS Bârsănești 8 2 0 6 7-27 6p.

11 Bradul Mânăstirea Cașin 8 1 1 6 9-39 4p.

12 Viitorul Berești-Tazlău 8 0 1 7 8-41 1p.

Aventurile unei românce în Vama din Riga. Cum ne tratează letonii ca pe niște cetățeni de mâna a doua

de

Deșteptarea

-

2 noiembrie 2023

Un grup de români care făcea escală la Riga, în Letonia, a fost ținut la controlul vamal până au pierdut aviounul pentru că aveau cărți de identitate și nu pașapoarte. Deși legislația europeană prevede că în interiorul UE se poate călători doar cu cățile de identitate, vameșii letoni au insistat că românii au nevoie de pașapoarte.

Călătoria în spațiul Schengen ar trebui să fie o experiență lipsită de probleme pentru cetățenii europeni, dar, din păcate, experiența Claudiei Postelnicescu în Riga, în drum spre Helsinki, ne arată că realitatea poate fi departe de idealul european al liberei circulații.

Într-o lume ideală, Schengen ar trebui să însemne că oricare cetățean european poate călători în interiorul acestui spațiu fără prea multe bariere, fie că are asupra sa un pașaport sau o carte de identitate valabile. Cu toate acestea, după cum a constatat Claudia, realitatea se poate dovedi a fi departe de această imagine.

La controlul de la Riga, Claudia a observat că străinii cu pașapoarte păreau să fie tratați cu ușurință, în timp ce românii erau supuși unor întrebări repetate și jignitoare, precum „De ce nu aveți pașaport?”, „De ce faceți escala la Riga?” sau „Ce faceți în Helsinki?”. Aceste întrebări par a reflecta o obsesie inexplicabilă pentru pașapoarte din partea autorităților de la Riga.

Problema nu se oprește aici; Claudia a observat că românii erau supuși unor tratamente discriminatorii și umilitoare, iar o parte dintre oficiali păreau să manifeste dispreț față de ei. Astfel de situații pot ridica întrebări cu privire la respectarea dreptului european de călătorie fără restricții între statele Schengen.

Povestește Claudia Postelnicescu : „Și începe: probleme cu cartea de identitate, de ce nu are pașaport? De ce face escală la Riga și nu merge cu zbor direct la Helsinki? De ce lucrează și ce face în Helsinki? Din nou, de ce nu are pașaport? Dă-ți ochelarii jos. Șapca jos. Pune-i la loc. Completează un formular. Du-te acolo. Vino înapoi. Trec 30 de minute, încep oamenii să vocifereze, pierd avioane. Următorul bărbat român, un tânăr de culoare din Gorj, care lucrează într-o singurătate deplină pe un șantier din Helsinki, la curățenie. Își duce mama în vizită, o femeie romă clasică, cu fuste și o figură modestă. Și pe el îl țin letoniencele de la vamă, două stihii sumbre, una brunetă, cealaltă blondă și cu șolduri late, scoasă direct dintr-un film sovietic.

Amândouă încrețite, scanează sistemul după teroriști români cu documente false. Sistemul nu le dă răspunsuri corecte. Sună un bărbat blond, înalt și slab, care pare venit în vizită din SS german. Toți sunt sumbri, discreționari, vădit disprețuitori și obsedați de pașapoarte. Insistă că trebuie să avem noi, românii, pașapoarte.

Mă ofer să ajut la traducere din română în engleză pentru un bărbat în vârstă cu șapcă; el nu vorbește nici rusa, nici engleza. Sovietica brunetă mă refuză cu un gest de respingere scurt, din mișcarea capului. Totuși, insist să se miște mai repede. Blondul înalt se aprinde imediat și îmi spune că își fac treaba. Mă aprind și eu, le spun că nu o fac, că ne discrimină și umilesc în mod gratuit și că vreau o explicație pentru încălcarea dreptului european, care ne permite să circulăm cu ce vrem noi, carte de identitate sau pașaport și nu înțeleg de ce vameșii letoni sunt obsedați de pașapoarte, să-mi explice. Nu vor.

Blondul urlă la mine să mă mut pe linia galbenă; am depășit linia galbenă. Tipa și îmi spune să tac, întrucât eu perorez cu degetul european și menționez că sunt avocat și că sunt incompetenți la job-ul lor; altă explicație nu am. Nu pot spune cu voce tare rasism. Se enervează atât de tare încât smucește ușa și vine glonț către mine să îmi arate linia galbenă pe care trebuie să stau.

Rămân impasibilă, nu mă mișc și îl întreb calm cât timp trebuie să mai stau așa până se lamuresc cele două sovietice să citească un ID românesc. Nu mai zice nimic, se duce să-l abuzeze pe bătrân, de ce nu are pașaport. Îmi vine rândul. Spun răspicat că am ID românesc și nu am pașaport, e vreo problemă sau dreptul european nu e cunoscut în Riga. Sovietica blondă pune ochii în pământ și îmi returnează documentul. Ies furioasă și alerg la poartă, fix după 5 minute de la închiderea ei”.

Și ea și romii au pierdut avionul si trebuie să cumpere alte bilete.

Schengen a fost creat pentru a facilita circulația între țările europene și a promova ideea de libere frontiere. Cu toate acestea, experiența Claudiei Postelnicescu arată că această utopie a unei Europe fără frontiere s-a prăbușit în practică, iar libertatea de circulație a fost îngrădită pentru unii cetățeni europeni.

„Schengen e compromis. Toată Europa e în alertă de securitate, noi vom fi categoria a doua de europeni care vor sta la cozi, vor fi umiliți și li se vor cere pașapoarte. Utopia fără frontiere s-a încheiat de facto, urmează eșecul oficial, care trenează din 2015, când în criza migrației, și acordul Schengen și Dublin au intrat imediat în colaps, pentru că nu acoperă situații ca cele pe care le trăim acum – migrație ilegală, milioane de refugiați, terorism”, concluzionează Claudia Postelnicescu.

Odată cu schimbarea vremii, se înmulțesc cazurile de infecții respiratorii

Sănătate

de

Deșteptarea

-

2 noiembrie 2023

În perioada 23 – 29 octombrie 2023, Județul Bacău s-a confruntat cu o creștere semnificativă a afecțiunilor respiratorii, conform datelor oficiale furnizate de autoritățile sanitare.

În această perioadă, Județul Bacău a înregistrat un număr total de 1323 de cazuri de Infecții Ale Căilor Respiratorii Superioare (I.A.C.R.S.), pneumonii și bronhopneumonii. Aceste cazuri au fost împărțite pe categorii de vârstă, oferind o privire detaliată asupra grupurilor de persoane afectate.

Din totalul de 1323 de cazuri de afecțiuni respiratorii, 49 au necesitat internare.

Dintre aceste internări, 12 au implicat copii cu vârste cuprinse între 0 și 1 an, 15 au implicat copii cu vârste între 2 și 4 ani, iar restul au implicat persoane cu vârste mai mari.

Acest lucru arată că nu numai persoanele în vârstă sunt vulnerabile, ci și copiii mici sunt expuși riscului de a dezvolta afecțiuni respiratorii grave.

În ceea ce privește cazurile de pneumonii și bronhopneumonii, au fost înregistrate 287 de astfel de cazuri în această perioadă.

Din acestea, 83 de persoane au necesitat internare, evidențiind gradul de gravitate al acestor boli.

Mentionam ca pana la acest moment, la nivelul judetului Bacau, s-a inregistrat un caz de gripa tip A la grupa de varsta “peste 65 de ani”.

S-a lansat prima monografie a unui brand național: Salamul de Sibiu

de

Petru Done

-

2 noiembrie 2023

* produsul, a cărui rețetă a fost aplicată de mari mezelari de acum 130 de ani, a fost repus în drepturile lui, cu mulți ani în urmă, în Bacău

Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu din România (APSSR) a lansat, în Capitală, prima monografie dedicată în țara noastră unui produs industrial. Monografia este „Salam de Sibiu IGP – o felie de Românie”, semnată de cunoscuta și apreciata profesionistă în marketingul din industria cărnii dr. Carmen Gavrilescu, originară din Bacău, președinta APSSR, organizație creată tot în Bacău. Evenimentul a avut loc în două etape, prima derulată la o conferință de presă organizată la Restaurantul „Noua Bucătărie Românească” a apreciatului Chef Alex Petricean, iar a doua, lansarea oficială, la Biblioteca Națională a României, chiar de Ziua Națională a Salamului de Sibiu – 1 noiembrie.

La cele două evenimente au fost prezenți reprezentanții celor șase producători de Salam de Sibiu cu IGP (Indicație Geografică Protejată în Uniunea Europeană) care fac parte din APSSR: Agricola Bacău – cel mai mare producător, cu fabrica Salbac -, Aldis Călărași, Angst Buftea, Reinert Brașov, Scandia Food Sibiu și Cris-Tim București.

Alături de ei au venit Aurel Simion – secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ion Tucă – directorul Casei regale a României (Agricola fiind furnizor agreat al acestei Case), Adrian Cioroianu – directorul Bibliotecii Naționale a României, parteneri de afaceri ai celor șase producători și ziariști.

Grupul Agricola Bacău a fost reprezentat la vârf de președintele Grigore Horoi (prezent la evenimentul din prima zi), de directorul general al Salbac – Angelica Șmil, de directorul național de vânzări – Cătălin Mărcuță, de directorul executiv de vânzări – Cristian Nemțanu, de directorul de Marketing – Codrin Iuganu, de directorul de Calitate – Alina Antonoaie, de inginerul șef Elena Tudosie și de alți membri ai conducerii Salbac.

Un regal pentru o carte

Pe estrada amenajată în foaierul Bibliotecii Naționale au urcat, pe rând, toate echipele care i-au reprezentat pe cei șase producători de Salam de Sibiu și care au vorbit despre specificul activității lor.

Iar cartea lansată a fost apreciată, în alocuțiunile lor, de toți vorbitorii. „Apariția acestei cărți – a spus, în prima zi, Grigore Horoi – este o inițiativă extraordinară și necesară nouă. Această carte este o monografie și doamna Carmen Gavrilescu merită toată aprecierea noastră. Împreună cu ea, în anul 2012 am aprobat și susținut înființarea APSSR. Au aderat la ea încă cinci colegi producători de Salam de Sibiu, iar în final am obținut certificarea IGP din partea Uniunii Europene”.

Secretarul de stat Aurel Simion a subliniat că seara lansării cărții a fot „una de poveste” și a precizat: „Ne mândrim cu toții de acest produs, Salamul de Sibiu. Chiar în această zi am avut, la minister, o întâlnire vizavi de intrarea lui pe piața din SUA. Iar cei care îl produceți sunteți oameni minunați!”.

„Cinci minute de istorie” pentru Salamul de Sibiu

Cum era de așteptat, intervenția profesorului Adrian Cioroianu a fost chiar cireașa de pe tortul sărbătorii. „Biblioteca Națională nu poate fi decât mândră că găzduiește lansarea unei astfel de monografii – a spus renumitul și reputatul profesor. Mereu m-am întrebat «Cum, adică, Salam de Sibiu făcut la Bacău». Explicația e în monografia lansată acum, care arată ce istorie frumoasă este în spatele acestui produs. Iar mie chiar mi-a venit ideea: ce bine ar merge o poveste în emisiunea mea la tv «Cinci minute de istorie», una despre istoria Salamului de Sibiu”.

Finalul intervențiilor de la Bibliotecă i-a aparținut directorului editorial al Agenției infoGroup, Ilie Stoian, care este și semnatarul prefeței monografiei și care catalogat cartea ca „prima monografie dedicată, în România, unui produs industrial”.

Seara de la Biblioteca Națională s-a încheiat cu un recital al formației „Trei Parale”, care a interpretat superbe melodii din muzica veche românească. Pe acordul lor (și nu numai), semnatara monografiei, Carmen Gavrilescu, pur și simplu a strălucit printre invitați.

Am fost singurul ziarist băcăuan acceptat la aceste evenimente, iar asupra acestei cărți și a evenimentelor la care am participat voi reveni cu amănunte care mi s-au părut de excepție.

Simpozion medical de somnologie în Bacău

Sănătate

de

Florin Ștefănescu

-

2 noiembrie 2023

Sala de conferințe a complexului FIALD a găzduit joi, 2 noiembrie, workshop-ul de Somnologie „Abordarea sindromului de apnee în somn la adulți și copii” ce face parte din campania Sănătatea Somnului. Evenimentu a fost organizat sub egida Societății Române de Pneumologie, fiind destinat profesioniștilor din domeniul sănătății și a fost creditat cu credite EMC la Colegiul Medicilor din România.

Au fost prezenți medici specialiști și primari din mai multe specialități, cum ar fi pneumologie, medicnă internă, cardiologie, ORL, medicina muncii, diabet, nutriție și boli metabolice, medici de familie. Evenimentul a fost moderat de dr. Ioana Raluca Dinu, medic primar pneumolog, cu competență în Somnologie și Ventilație Somnologie.

„Această supraspecializare, somnologia, există sub formă de competență recunoscută de Ministerul Sănătății de 10 ani, și, ca și importanță ea are expresie legislativă datorită faptului că în urmă cu mai mulți ani Uniunea Europeană a dat o directivă cu norme de aplicare, cu aplicare și în România de 3 ani, prin care toți șoferii profesioniști, la reînoirea carnetului auto trebuie să aibă viză de la medicul pneumolog ca risc de apnee în somn iar cei cu risc trebuie diagnosticați și să facă dovada că vor urma tratamentul CPAP, pentru a putea obține prelungirea valabilității carnetului de șofer. Unul din simptomele principale a acestei patologii este somnolența diurnă, cu risc de accidente”, a explicat dr. Ioana Raluca Dinu.

Au avut loc prezentări teoretice ale unor medici specialiști în domeniu, iar la final, reprezentanții unei companii care este distribuitor de aparatură de tratament, au făcut o reprezentație practică de montare a dispozitivului de diagnostic.

Există medici pneumologi cu competențe somnologie și în Bacău, cărora se pot adresa cu încredere pacienții care au simptomologie constând în sforăit, episoade de apnee, somnolență diurnă, urinări frecvente în timpul nopții, stare de oboseală cu durere de cap a doua zi, sau care au o hipertensiune rezistentă sau necontrolată, cu mai multe medicamente hipertensive, diabet necontrolat.

„Particip cu mare bucurie la acest eveniment care face referire la apneea în somn de tip obstructive, o patologie din ce în ce mai frecventă cu care ne confruntăm, întrucât obezitatea este principalul factor de risc pentru apariția acestei patologii. Avem soluții terapeutice, înafara scăderii ponderale și a schimbării stilului de viață, este terapia cu presiune pozitivă care, acum, în România este compesată, astfel încât, pacienții care sunt diagnosticați cu această patologie beneficiază de un tratament eficient. Lipsa tratamentului duce la complicații cardio-vasculare și metabolice semnificative care afectează o categorie de populație în plină activitate productive, și reprezintă o povară pentru orice sistem de sănătate, inclusiv pentru cel al țării noastre. De aceea este un simpozion care este multidisciplinar, în care sunt prezenți medici din mai multe specialități, care vor împărtăți din cunoștințele lor legate de această patologie și opțiunile terapeutice, altele decât terapia cu presiune pozitivă.”

Dr. Ștefan Dumitrache-Rujinski, medic primar pneumolog la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” București

„ Evenimentul de astăzi la care au participat medici specialiști, în special interniști, pneumologi, cardiologi din județul Bacău, dar și din județele vecine, a avut o temă relativ nouă, într-un cuvânt spus „somnologia”. Rolul CAS Bacau, în acest context, este de a asigura accesul pacienților la dispozitivele mdicale care tratează sau măcar ameliorează simptomatologia cauzată de apneea în somn. Consiliul de administrație al CAS Bacău a abrobat ca dispozitivele pentru oxigenoterapie și pentru tratarea apneei în somn să fie considerate ca și urgențe medicale; practic, ca urmare a completării documentației de către medicii de specialitate, CAS Bacău emite decizia de acordare a dispozitivului în termen de două ziele de la înregistrarea dosarului la sediul CAS Bacău. Facem acest lucru din august 2023, este un impact financiar semnificativ, mai ales motivat de numărul de pacienți cu afecțiuni respiratorii post-Covid, dar vom căuta să menținem ritmul, astfel încât, dispozitivele considerate urgență medicală să ajungă la pacienți în termenul de maxim 2 zile.”

Dan Stoica, președinte-director Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Bacău

Motoriștii din Bacău organizează o paradă de închidere a sezonului moto pentru 2023

de

Deșteptarea

-

2 noiembrie 2023

Grupul de pasionați de motociclete din Bacău, cunoscuți sub numele „Motoriștii,” au pregătit o surpriză de neratat pentru comunitatea moto din oraș. Acești entuziaști ai fenomenului moto au decis să organizeze o paradă specială de închidere a sezonului moto pentru anul 2023.

Evenimentul va avea loc pe data de 5 noiembrie 2023, începând cu ora 11:00 și va porni din Piața Tricolorului, situată lângă Casa de Cultură din Bacău. Organizatorii subliniază importanța respectării indicațiilor lor și a forțelor de ordine pentru a asigura un traseu sigur și ordonat pentru participanți.

Motoriștii participanți sunt încurajați să aibă în vedere atât propria lor siguranță, cât și pe cea a celorlalți participanți la trafic. De asemenea, va fi amenajată o zonă specială pentru parcare, în fața Pieței Tricolorului, pentru a facilita organizarea evenimentului.

Un aspect demn de menționat este faptul că invitația la acest eveniment este deschisă nu doar posesorilor de motociclete, ci și oricărei persoane care dorește să participe la această paradă de închidere a sezonului moto. Așadar, dacă nu dețineți o motocicletă, puteți veni să vă alăturați atmosferei prietenoase și să vă bucurați de spectacolul moto.

„Motoriștii” din Bacău încurajează în mod special condusul responsabil și respectarea regulilor de circulație, contribuind astfel la promovarea unei atitudini sigure și conștiente în comunitatea moto.

Pentru pasionații de motociclete și pentru cei care doresc să experimenteze această lume fascinantă, această paradă de închidere a sezonului moto se anunță a fi un eveniment memorabil în orașul Bacău, plin de entuziasm și camaraderie.

Despre „moldovenismul balnear” în Curierul Slănicului de la 1912

de

Romulus Dan Busnea

-

2 noiembrie 2023

,,Ziarul Curierul Slănicului Moldova” – principalul promotor al imaginii stațiunii Slănic-Moldova în perioada ,,La Belle Epoque” este un proiect inițiat și derulat de către Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS), reprezentat prin Romulus-Dan Busnea – inspector de specialitate și publicist, cu sprijinul Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași (BCU Iași), Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Blaga” din Cluj (BCU Cluj) și cotidianului online ,,Deșteptarea”.

Este vorba despre primul serial online care prezintă primul ziar dintr-o stațiune românească, un jurnal al stațiunii Slănic-Moldova, care acoperă o perioadă istorică mai puțin cunoscută publicului larg și anume, ,,La Belle Époque”; un model peste timp de promovare a turismului balnear al stațiunii atât de frumos denumită „Perla Moldovei”, pentru prima dată, chiar de către acest ziar.

Cu bucurie, am observant că un număr constant de cititori urmăresc acest serial, drept pentru care îi rugăm să ne trimită prin e-mail, numele, funcția și vârsta, pentru a fi incluși în cartea care va fi dedicată ziarului ,,Curierul Slănicului Moldova” și care va fi lansată, cel mai probail, în vara anului viitor, cu ocazia manifestării ,,Zilele orașului Slănic-Moldova”.

Așadar, ne puteți trimite cele solicitate, eventual și părerile dumneavoastră față de această inițiativă, pe adresele: redactie@desteptarea.ro; rbusnea@yahoo.com.

Serialul poate fi urmărit în continuare pe site-ul ,,Deșteptarea”, la https://www.desteptarea.ro/, ca și pe cel al SPJPTCAS Bacău, la www.turism-bacau.ro.

Acest nou episod pe care vi-l prezentăm astăzi, cel cu numărul 50, care este și cel mai lung de până acum, prezintă ziarul ,,Curierul Slănicului Moldovei”, Nr. 2, Anul X, Marți, 19 iunie 1912.

Din sumarul acestui număr: Popularizarea stațiunii, o datorie a presei; despre un ,,moldovenism balnear” inofensiv și binevenit; ecouri din sezonul de anul trecut; crâmpeie din viața Slănicului surprinse într-o zi din noul sezon; prof. dr. Emanoil Riegler sosește la Slănic, nu doar în calitate de epitrop (cu o propunere în premieră), ci și de cercetător al apelor minerale; ,,feruginoasele” Slănicului; distracțiile, marea atracție a stațiunii; însemnătatea izvoarelor în versurile săptămânii; în reclamele ziarului apar ,,Frații Dr. Konya”, alte două mari nume ale medicinei românești, unul dintre ei, cu o importantă contribuție la studiul, analiza și exploatarea izvoarelor minerale de la Slănic-Moldova; medicii Slănicului în 1912; o interesantă dizertație despre om și natură cu trimitere către beneficiile terapeutice ale stațiunii; flash info.

Așa cum s-a mai arătat și anterior, principalul obiectiv al ziarului îl constituie promovarea stațiunii, paralel cu stimularea demersurilor care se fac pentru dezvltarea și modernizarea acesteia, ca și pentru creșterea numărului de vizitatori. Iar ziarul consideră că este o datorie a presei, nu doar a celei locale, de a susține această stațiune și de a-i face și pe cei care se duc în alte locuri de băi din străinătate, să nu ezite și să viziteze neapărat acest minunat loc de terapie și recreere din inima Carpaților, care este Slănicul-Moldovei.

,,Cititorii care au urmărit activitatea de până acum a ziarului nostru, care a intrat în al 10-lea an de existență, au putut constata foarte lesne că programul `Curierului Slănicului` se rezumă la un singur lucru: acela de a populariza cât mai mult această importantă stațiune și de a pune în evidență toate avantajele care ar putea rezulta pentru aceia care, în timpul sezonului de vară, își caută un refugiu, pentru regenerarea fizică și morală. Fără a fi un simplu buletin balnear, cum sunt foile ce apar în stațiunile principale din străinătate, `Curierul Slănicului` a luat proporția unui adevărat ziar modern, relevând nu numai importanța incontestabilă a izvoarelor sau frumusețea nemărginită a locurilor din împrejurimi, dar în aceeași măsură se ocupă de toate chestiunile actuale din stațiune”.

Bineînțeles, precum spune și ziarul, Slănicul-Moldovei, a cărui faimă a trecut demult hoarele țării, nu mai are nevoie de obișnuita reclamă care se face stațiunilor balneare și climaterice, dovada fiind în numărul mare al vizitatorilor, care crește sezon după sezon. ,,Totuși – mai spune ziarul -, în interesul pur al localității acesteia vrăjitoare, e de datoria confraților noștri din presa cotidiană națională să se ocupe cât mai pe larg și cu tot interesul ce-l merită, de această principală stațiune, podoaba țării românești, pentru ca nimeni dintre aceia care-și permit luxul voiajelor prin străinătăți, să nu se lipsească de plăcerea de a vedea și Slănicul din Moldova. Să fie siguri stimații noștri confrați, că vor face o faptă lăudabilă și că astfel, vor avea recunoștința tuturor vizitatorilor stațiunii”.

Ziarul revine la o altă temă abordată și cu alte ocazii, cea referitoare la expresia ,,moldovenism balnear”, pornind de la ideea că ,,s-a abuzat, desigur, prea mult de cuvintele acestea, semipolitice și semigeografice, respectiv, moldovenism și muntenism”. Explicația ziarului, bine ticluită, îndreaptă atenția până la urmă, tot asupra Slănicului și promovării acestuia: ,,Nu este nicio exagerare când afirmăm că Moldova, oricât s-ar îndărătnici unii s-o privească inferioară Munteniei surori, posedă cea mai de frunte stațiune a țării, mândrul și neântrecutul, zis pentru o deplină siguranță, Slănicul Moldovei. Frumusețile Sinaiei nu le tăgăduiește nimeni; priveliștile splendide ale Carpaților le admirăm cu toții și cu sufletul plin de farmec. Dar niciunul dintre punctele acestea nu întrunește în același timp calitățile Slănicului, care în afară de frumusețile natural neasemănate, se numără printre cele dintâi stațiuni ale Europei, în ceea ce privește calitatea excelentă a apelor sale minerale.

Sunt oare, excursiile mărețe și pline de taine mai puțin impresionante și sugestive în împrejurimile Slănicului, decât în miezul Carpaților? Evident că nu! Și pierd ele oare, din splendorile lor îndrăznețe, prin faptul că sunt întreprinse de călători și călătoare, care și-au calmat nervii și stomacul mulțumită apelor alcaline și hidroterapiei minunate ale Slănicului? Desigur că nu! De ce dar ne-am jena întru a susține necontenit că este o sfântă datorie a noastră, a Moldovenilor, în primul rând, adică să preferăm Slănicul nostru, înaintea oricărei stațiuni balneare sau climaterice? Dimpotrivă, noi credem că din acest punct de vedere, Moldovenismul nostru inofensiv și binevenit, va fi aprobat de toată lumea românească”. Păi, nu-i așa?

Sezonul de anul trecut nu a rămas fără ecouri, așa că, ziarul slănicean a salutat pledoaria pentru prelungirea viitoarelor sezoane, pe care a susținut-o un reputat medic și publicist, în fața unui mare număr de medici sosiți în stațiune, cu prilejul unei excursii științifice: ,,Cu această ocazie, dl dr. Sabner-Tuduri, distinsul medic bucureștean, a ținut colegilor săi, o interesantă cuvântare, insistând asupra necesității prelungirii sezonului balnear al stațiunii noastre. Printre altele, dr. Sabner-Tuduri, a spus: `Corpul medical românesc nu poate da un concurs mai eficace Slănicului, decât dându-i ceea ce îi lipsește: un sezon mai lung. Noi cu toții trebuie să-i consiliem pe clienții noștri, pentru a veni în iunie, iulie, august și chiar în septembrie. Numai atunci, când Slănicul va avea 3 – 4 luni de sezon, această frumoasă localitate va putea progresa după cum merită`. Sperăm ca frumoasele cuvinte ale medicului Sabner-Tuduri să-și găsească răsunetul cuvenit”.

Câteva crâmpeie din viața Slănicului sunt surprinse într-o zi din noul sezon (poate cea mai completă descriere de până acum), sub forma unui așa-zis proces-verbal de constatare, cu mențiunea că, la Slănic, toată lumea este foarte matinală: ,,De la 6.00 dimineața nu mai doarme nimeni. Lumea se îmbracă în pripă și în răcoarea dimineții pornește la izvoare. La Izvorul Nr. 3 afluența e mai mare. Aici cântă muzica până la 8 dimineața, pe când din paharele groase, cuconițe, domni tineri și mai bătrâni sorb încet, ca dintr-un nectar delicios, apa sulfuroasă a izvorului. O plimbare de o jumătate de ceas prin umbra pădurii, după care toți revin în centru. E ora cafelei cu lapte, care prin legea contrastului, pare la Slănic, de zece ori mai bună ca în altă parte. De la ora 8.00 încep și băile iar fiecare își are ora și minutul fixate de mai înainte, căci întârziere nu încape. Și iată-te iarăși pe drumul izvoarelor, până la Stabilimentul de hidroterapie. Operația e scurtă. Altă plimbare de o jumătate de ceas și pe urmă înapoi spre centru, unde, pe lângă poiană, aleile din fața hotelurilor sunt largi, curate și pline de soare. Nici nu știi când s-a făcut 11.00, ora poștei, când în fața chioșcului cu cărți poștale și volume de literatură ușoară, se grupează nerăbdătorii așteptând gazetele. Când trăsura de poștă întârzie, nerăbdarea devine febrilă. În sfârșit, iată-le, ce mai, o adevărată devastare. Numele ziarului – mai întotdeauna `Universul` – de multe ori și cu vreo corespondență locală, trece într-o clipă din gură în gură și orice s-ar spune într-însa, publicul o citește cu nesaț. Asortat fiecare cu câte două-trei gazete, reintră în parc, unde muzica iarăși cântă, face vreo două mici tururi prin fața băncilor garnisite de toalete schimbate și mai apoi se îndreaptă spre restaurant. În timpul dejunului, cei doi factori poștali ai Slănicului trec din masă în masă și găsesc pentru fiecare câte ceva”. Urmează după-amiaza, când nu ar trebui să se doarmă, conform prescripției medicale publicată în toate carnetele pacienților, dar, notează ziarul, între orele 13.00 – 15.00, viața nu se vede mai pe nicăieri, cu excepția salonului de sus al Cazinoului, unde ,,profesioniștii jocurilor de noroc învârtesc câte un `poker` sau o mică `panterolă` – pe mize destul de bunicele, lucru care se întâmplă la aceeași oră prin hoteluri și grațioaselor cuconițe, uneori pe mize mult mai delicate…” Ziua continuă și începând cu ora 16.00 se reia cura izvoarelor, cu o afluență mai mare acum la Izvorul Nr. 1, iar după unul sau două pahare, lumea își continuă plimbarea și poposește ori în poienița ,,Trei Fagi”, unde se poate juca și tenis de câmp, ori ceva mai sus, la Cascada, unde ,,bănci misterioase îmbie pe rafinați cu umbra lor voluptoasă, iar mesele curate te poftesc la consumații bune și ieftine”. Spre seară, pe fondul muzicii militare, vizitatorii se îndreaptă spre restaurante, iar după masă urmează o scurtă promenadă pentru digestie, în timp ce luminile se-aprind, iar Cazinoul este o feerie. Și ziarul își încheie jurnalul, cu distracțiile care îi acaparează pe toți: ,,După cină și plimbarea de seară, lumea se împarte în trei: o parte rămâne pe terasă, la restaurant sau la cofetărie, alta intră la drăguțul teatru din mijlocul Cazinoului, iar alții se amuză pierzând sau câștigând la căișori, până când oboseala zilei le aduce aminte că a doua zi, la ora 6.00, vrând-nevrând, trebuie să fie la izvoare”.

Iată că, prof. dr. Emanoil Riegler, o altă somitate a lumii medicale sosește și în acest sezon la Slănic, pentru a-și continua studiile și cercetările asupra acțiunii terapeutice a izvoarelor minerale de aici. Pe lângă aceasta, în calitatea sa de epitrop, domnia-sa ,,va inspecta diferitele instalații medicale, hotelurile și serviciile administrative din stațiune, luând și măsurile necesare, astfel ca vizitatorii să nu se plângă de niciun neajuns”. Născut în comuna Oituz (fostă Grozești, Bacău), Emanoil Riegler (1854 – 1929) a fost un medic, farmacolog, profesor universitar la Facultatea de Medicină din Iași și membru corespondent al Academiei Române. Împreună cu fratele său geamăn, Mauriciu Riegler (a cărui fiică a fost mama fostului academician Constantin Bălăceanu-Stolnici), au urmat studiile medicale la Universitatea din Viena, obținând titlul de doctor în medicină în 1880. Un alt frate, Paul Riegler, a fost medic veterinar, decan al Facultății de Medicină Veterinară din București și fondator al Institutului Pasteur din București (1909). Emanoil Riegler revine la Iași în anul 1881 și ocupă postul de profesor suplinitor al catedrei de Chimie a Facultății de Medicină, devenind anul următor profesor titular. În 1903 a înființat la Spitalul ,,Sf. Spiridon”, Serviciul de clinică terapeutică. Emanoil Riegler a fost medic internist și profesor la Facultatea de Medicină din Iași. Preocupat de dezvoltarea asistenței medicale, el a fost organizatorul serviciului de asistență de urgență (,,Salvarea”) în orașul Iași.Emanoil Riegler a fost ales membru corespondent al Academiei Române în martie 1904. În perioada 1904 – 1905 el a fost președintele Societății de Medici și Naturaliști din Iași, societate ce publică Revista Medico-Chirurgicală, prima revistă medicală românească. Emanoil Riegler este creatorul metodei biuretului, o metodă biochimică de dozare a proteinelor. Datorită lui Emanoil Rigler (având şi calitatea de epitrop) spitalele din Roman, Botoşani, Focşani, Tîrgu Ocna, Băceşti – filiale ale Epitropiei Sf. Spiridon – au fost reparate şi modernizate, la care se mai adaugă și Mănăstirea Războieni, proprietate a aceleiași epitropii. Foarte interesant este și faptul că Emanoil Riegler a elaborat un proiect de lege, pe care l-a înaintat Guvernului, solicitând înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni pentru exploatarea şi modernizarea așezământului balnear de la Slănic-Moldova, ca şi pentru construirea unei căi ferate care să lege stațiunea de localitatea Târgu-Ocna. Și ziarul prezintă această știre, fără a menționa însă, numele medicului Riegler: ,,Suntem informați că s-a emis ideea constituirii unei asociații particulare, care să preia conducerea și exploatarea Băilor Slănic. Ideea nu este rea și va fi cu siguranță serios dezbătută”. Activitatea ştiinţifică a lui Emanoil Riegler numără peste 100 de lucrări, ce cuprind importante cercetări de chimie analitică, biochimie clinică, patologie renală, hepatică, diabet. Poate fi considerat primul medic, din ţara noastră, care a înţeles necesitatea şi importanţa biochimiei clinice şi a militat pentru încetăţenirea metodelor paraclinice în diagnosticul bolilor interne. A conceput terapeutica pe baze ştiinţifice, căutând să înlocuiască tratamentul empiric (pe bază de leacuri) printr-un tratament raţional, bazat pe compoziţia chimică şi acţiunea farmacodinamică a medicamentelor. A participat la numeroase congrese internaţionale, reprezentând cu cinste ştiinţa românească. (Prof. Cezar Ventaniuc, ,,Oameni pentru noi – Dr. Emanoil Riegler (1854 – 1929)”, în revista ,,Pentru Noi” (aprilie – mai 2009) a Școlii de Arte și Meserii ,,Dr. Emanoil Riegler”, comuna Ștefan cel Mare, pp. 2 – 3).

Un articol din acest număr al ziarului este dedicat divertismentului din stațiune, (,,Petrecerile din Slănic”), căci într-adevăr, nimic nu-i lipsea Slănicului în acea perioadă, poate, aș înfrăzni să spun, cea mai frumoasă din istoria sa: ,,Cea mai bună stațiune balneară din țara noastră, nu e numai un fericit locaș de regenerare sufletească și întărire fizică pentru sezonul de vară, ci și un locaș de variate distracții și petreceri, care sunt cu atât mai delicioase, cu cât au loc în mijlocul unor priveliști natural, cum numai în basme se pot găsi”. Se reamintește că și în acest sezon 1912, Administrația Băilor a ținut să înzestreze Slănicul, cu tot felul de mijloace de agrement, care să fie pe placul tuturor vizitatorilor: ,,În primul rând a fost angajată pentru întreg sezonul, excelenta muzică a Regimentului 10 Artilerie din București, care a studiat și va cânta tot ce este mai bun din repertoriul clasic și modern. Serile de la Slănic vor fi seri de artă. Pe lângă diferitele concerte ce vor fi anunțate din timp, Trupa Teatrului de Operetă din București, alcătuită din elemente valoroase puse sub conducerea maestrului Alecu Bărcănescu (prezentat în episodul trecut, n. a.), va juca pe scena Cazinoului, un număr de piese admirabile, care vor face deliciul spectatorilor. În afară de aceasta, publicul din Slănic va mai avea o superbă trupă dramatică și de comedii, pusă sub direcția talentatului societar al Teatrului Național din Iași, actorul Mihail Popovici junior (1865 – 1960)”. Acesta a fost un pilon de bază al teatrului românesc, căruia i-a dedicat aproape 40 de ani din viaţa sa. În 1884 a fost angajat la Teatrul Naţional din Iaşi, pe care l-a slujit cu talent şi dăruire până în anul 1923. De-a lungul timpului, el a fost partenerul unor mari actori ca Matei Millo, Agatha Bârsescu, Aristizza Romanescu, Aglae Pruteanu, State Dragomir şi alţii. Actor complex, a abordat drama, melodrama, vodevilul etc. A funcţionat şi ca profesor la Conservatorul din Iaşi, la Catedra de Declamaţiune, între cele două războaie mondiale (Biblioteca Județeană ,,Gheorghe Asachi” – ,,Personalități ieșene. Aniversări și comemorări 2020”, Editura ,,Asachiana”, Iași, 2020, la https://bjiasi.ro/wp-content/uploads/2021/07/2020-personalitati.pdf). Distracțiile vor continua la Cazinou și pe terasa acestuia, unde vor mai fi organizate jocuri de căișori, serate dansante, baluri mascate sau de costum, bătăi cu flori, proiecții de filme. În stațiune și prin împrejurimi, vor avea loc diverse jocuri sportive, inclusiv pentru copii, excursii etc”.

La rubrica ,,Medicina în Slănic” se vorbește despre ,,Feruginoasele Slănicului”, ape minerale care conțin ioni de fier și bioxid de carbon, dar şi foarte frecvent săruri de claciu şi sulfaţi clorurosodici. Sunt indicate în maladii infecţioase cronice, intoxicaţii cronice, hemoragii repetate, în carenţă de fier exogen sau în caz de parazitoze şi boli de ficat.

Dar iată ce lămuriri ne sunt aduse, foarte valoroase pentru istoricul apelor minerale din stațiune: ,,Este astăzi dovedit că toate izvoarele Slănicului conțin fier în proporții variate; însă predominanța fierului o întâlnim la izvoarele nr. 4, 5 și 8, care sunt denumite și `feruginoase`. Acțiunea fiziologică și terapeutică a fierului este foarte importantă, fiindcă este un element important al organismului și unul dintre cele principale ale sângelui, unde se găsește normal, în proporție de 0, 55 gr. la o mie de grame de sânge, adică 3 – 4 gr. într-un corp sănătos (omul are 5 – 6 kg. de sânge în organismul său). Fierul nu se găsește în organism în stare de libertate, ci combinat cu hemoglobina (unde fierul are rolul de fixare a oxigenului, n. a.), constituind astfel, `globulele de sânge` (adică globulele roșii, n. a.). Ca atare, el este privit de fiziologi, ca un element absolut necesar sângelui pentru întreținerea vieții, activând circulația generală și stimulând sistemul nervos. Cum însă fierul din sânge, sub diferite influențe morbide diminuează cantitatea sa normală, rezultă dferite afecțiuni; și, cum este normal a introduce în organism ceea ce-i lipsește, era evident ca izvoarele feruginoase să ajungă prin efectele lor la mare preț. Și în cazul nostru, izvoarele Slănicului, feruginoase cum sunt cele prezentate, pot fi întrebuințate ca atare, cu mare succes”. Și pentru a întări rolul și importanța izvoarelor de la Slănic-Moldova, ziarul publică o poezioară de o singură strofă, care sună așa: ,,`Salvarea îți vine din ceruri` / O știu cu toții ca și mine; / Cei din Slănic ne spun contrariul: / Salvarea din pământ ne vine!”

Și pentru că tot s-a vorbit despre izvoarele minerale de la Slănic-Moldova, i-am descoperit într-una dintre reclamele paginii de publicitate, pe Samuel și Karl Konya, reputați chimiști și farmaciști ai vremurilor. Aceștia au deținut la Iași, Farmacia Curții Regale „Frații Dr. Konya”, cunoscută și apreciată pentru produsele medicamentoase pe care le produceau după formule originale și apoi le comercializau, dar le și promovau intens, prin anunțuri de mică sau mare publicitate. Samuel Konya (1845 – 1940), farmacist și savant român de origine maghiară, s-a aflat printre primii chimiști care au studiat apele minerale de la Slănic-Moldova, Breazu (Iași), Bălțătești (Neamț), Strunga (Iași) etc. Efectul terapeutic al apelor minerale de la Slănic-Moldova a fost obiectul cercetării sale, ani la rând, timp în care a promovat intens dezvoltarea unei baze de terapie în această stațiune. Fratele lui Samuel Konya, Karl, era de asemenea un reputat chimist și farmacist. Acesta a ocupat funcția de farmacist șef al Epitropiei Spitalului ,,Sf. Spiridon”, cercetările sale fiind orientate spre aplicațiile chimiei în medicină (,,Samuel Konya, celebrul farmacist al Iașilor de altădată”, site-ul Iași multicultural la,

https://www.iasimulticultural.ro/index.php/poi/Personalitati-SamuelKonya-celebrulfarmacistalIa-ilordealt-dat-130).

Nu o să insist prea mult asupra personalității și realizărilor lui Samuel Konya, pe care le voi prezenta într-un material dedicat medicilor și farmaciștilor care au studiat izvoarele minerale de la Slănic, ci o să mai amintesc doar că, în anul 1881, Samuel Konya publică în limba română la Iași și în limba germană la Viena, o importantă lucrare, intitulată „Cercetări și analize asupra apelor minerale de la Slănic”, susținând apele minerale din Moldova la Expoziția internațională de balneologie de la Frankfurt pe Main, din același an (Lipan V., ,,Istoria farmaciei române în date”, București, Ed. Farmaceutică, 2009, p. 108”, cf. site-ului MedicHub, la https://medichub.ro/reviste-de-specialitate/farmacist-ro/repere-farmaceutice-de-a-lungul-istoriei-iv-id-172-cmsid-62. La expoziția de la Frankfurt, izvoarele de la Slănic-Moldova au fost distinse cu medalia de argint!

În acest număr sunt prezentați cei trei medici coordonatori ai stațiunii din acest nou sezon, medicul N. I. Mețianu fiind prezentat într-un episod trecut al serialului. Cel de-al doilea, trecut ca dr. L. L. Russ, pare să fi fost fiul celebrului medic, Ludovic Russ junior, decedat în 1911, acesta din urmă fiind și el prezentat anterior (într-adevăr, pe unul dintre băieți lui l-a chemat tot Ludovic Russ, n. a.). Cel de-al treilea, dr. Andrei Antoniu, era nimeni altul, decât medicul bucureștean care în vara lui 1910 a depus plângere că a fost dat afară din hotelul ,,Racoviță”, pe motivul că a încălcat dispozițiile în vigoare ale administrației, adică, făcea concurență medicilor oficiali ai stațiunii, prin consultațiile pe care le oferea unor pacienți. Medicul a reclamat atitudinea conducerii, inclusiv a epitropului C. B. Pennescu, aflat atunci, în fruntea Epitropiei ,,Sf. Spiridon” din Iași. Epitropul a infirmat acuzațiile, pe care le-a considerat fără temei și l-a cam luat în balon pe medicul Antoniu în intervenția sa, ca drept la replică. Se pare însă că medicul reclamagiu a revenit la Slănic, dar într-o altă postură, cea de medic-șef al stațiunii! Dar iată, prezentarea oficială a celor trei medici, așa cum apare în ziar: ,,Dl dr. A. Antoniu, medic al Eforiei Spitalelor Civile din București, este medicul-șef al Slănicului, diriginte al stabilimentului de hidroterapie și medic consultant al băilor; Dl dr. N. I. Mețianu, doctor docent universitar și specialist în bolile de nas, gât și urechi, figurează ca medic consultant și diriginte al stabilimentului de inhalații și aer comprimat; Dl dr. L. L. Russ, medic al Eforiei Spitalelor `Sf. Spiridon` din Iași, este medic consultant și diriginte al instalațiilor de electricitate și băi hidroelectrice din Slănic. În afară de aceștia, serviciul medical în Slănic este îndeplinit de un numeros și distins personal medical, care îi asistă cu multă pricepere, pe domnii medici oficiali ai băilor”.

În articolul ,,Omul și Natura” este dezvăluită o interesantă dizertație cu titlul ,,Ce zice Englezul despre Români”, pe care a susținut-o la Ateneul Român, publicistul ceh, Jaroslav Victor Negrin, autorul volumului ,,Bohemian Grammar”. Este de fapt o conversație care a avut loc între autor și Sir William Maxwell, jurnalist, scriitor, funcționar public și corespondent de război englez. Acesta a mai fost și Guvernator al coloniei Gold Coast, astăzi Ghana. Atingând diferite probleme din sfera socială, economică și politică, jurnalistul englez, ,,care este un spirit viu de observație” și care a vizitat România, insistă pe tema dragostei de natură, a cărei lipsă ne-o impută astfel:

`,,Să nu mai spuneți că iubiți natura și că ocupațiile d-voastră vă rețin în orașe, căci nu iubiți mișcarea, nu vă place munca fizică, nu vă plac sporturile atât de nobile și atât de lesne de practicat la orașe. D-voastră nu iubiți natura, nu iubiți splendorile ei, nu vă place liniștea ei dătătoare de viață, rodnică de bogăție`. Imputarea englezului este și logică și întemeiată. În societatea noastră de astăzi, dragostea de natură așa cum au avut-o vechile familii românești, pare că a dispărut! Trebuie să ai oarecum un temperament artistic ca să poți gusta adevărata vrajă binefăcătoare a naturii. Și niciodată nu e timpul mai prielnic decât acum, în sezonul lunilor de vară. Precum sufletul are nevoie de înviorare, tot astfel și ochiul pare că cere o varietate de rusticism și plasticitate, de a vedea locuri pitorești, tăinuite, izolate, așa ca în basmele fantastice… Atunci și culorile ce ți le inspiră arborii, florile de câmp, stâncile, arborii, munții, codrii, aleile, vilele, căsuțele de țară, înteaga varietate ce o vezi prin locurile și stațiunile în care vilegiaturezi, îți apar într-o lumină nouă, așa cum nu o vezi și nu o simți la oraș… Și sufletul ți se înviorează, te simți împrospătat, renăscut parcă. Și atras de aceste comori dumnezeiești, uiți cel puțin pentru moment, întregul haos al orașului. Deci, toți aceia care resimțiți necesitatea de a respira un aer sănătos și a vă repauza în liniște, în milocul fermecător al naturii, toți aceia care vă pregătiți de vilegiatură, nu uitați de Slănicul Moldovei”.

Din rubrica ,,Informații”, la final mai aflăm următoarele: din ordinul Epitropiei a fost afișat în toate hotelurile și stabilimentele stațiunii, Regulamentul Băilor Slănic, o măsură foare bună, căci ,,menirea acestui regulament este de a impune ordinea, îndatoririle și drepturile vizitatorilor, precum și ale personalului medical și administrativ din Slănic; prin mulțimea persoanelor care și-au reținut camere la hotelurile și vilele Slănicului, avem plăcerea de a cunoaște și numeroase familii din Basarabia și Transilvania (pe atunci teritorii străine, n. a.); în urma intervenției Epitropiei Casei ,,Sf. Spiridon”, Ministerul Lucrărilor Publice a dispus ca șoseaua Tg.Ocna – Slănic să fie zilnic stropită; stabilimentul instalațiilor de hidroterapie a fost renovat și funcționează în cele mai bune condiții, la fel ca și instalațiile de băi calde de la hotelul ,,Racoviță”, menținându-se numărul cabinetelor pentru băile de acid carbonic; în urma intervenției Epitropiei de la Iași, Direcțiunea C. F. R. a dispus ca la trenul Iași – București, care pleacă la 9.05 seara din Iași, să se mai atașeze două vagoane de calsa a II-a, care vor merge direct la Tg. Ocna, astfel că, prin această măsură ,,se vor evita pentru vizitatorii din Iași, neplăcutele transbordări de până acum”.

Text adaptat, adnotat și completat de Romulus-Dan BUSNEA

Sursa: BCU Iași, BCU Cluj; Foto imagini vechi Slănic-Moldova: Colecția ing. Mihai Ceucă, Bacău. Grație domniei sale, o mare parte dintre fotografiile publicate în numerele acestei publicații se regăsesc și în episoadele prezentate, la care se adaugă și multe altele.

Foto Emanoil Riegler: Site-ul ,,Dosare secrete”, la https://dosaresecrete.ro/medicul-iesean-emanoil-riegler-dragostea-de-stiinta-si-de-oameni/, din Fototeca MNIR;

Foto scene de bal: Site-ul ,,Radio România Actualități”, la https://www.romania-actualitati.ro/galerie/balurile-aristocratiei-si-baluri-populare-id144734.html.

Foto Farmacia ,,Frații Dr. Konya”: Site-ul ,,Iași multicultural”, la https://www.iasimulticultural.ro/index.php/poi/Personalitati-SamuelKonya-celebrulfarmacistalIa-ilordealt-dat-130).

Mențiuni: Drepturile de autor pentru publicarea acestor texte sunt deținute de SPJPTCAS Bacău, prin persoana lui Romulus-Dan Busnea, cu acordul BCU Iași și BCU Cluj. În conformitate cu ,,Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe”, niciun material conținut în acest serial nu poate fi reprodus integral sau parțial fără acordul scris prealabil; adaptarea, adnotările și completările la toate numerele din colecția acestui unic și inedit ziar sunt menite să întregească și să lămurească multe informații și aspecte din viața cotidiană a stațiunii, ca și a personalităților vremii, care nu au fost în totalitate prezentate în paginile ziarului, tocmai pentru faptul că acestea erau cunoscute de lumea de atunci, în speță de cei din zona Moldovei, de unde veneau și cei mai mulți dintre vizitatorii stațiunii.

(Va urma)

Protecția Consumatorilor a aplicat o amendă de 150.000 de lei companiei Orange

de

Deșteptarea

-

2 noiembrie 2023

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a anunțat astăzi că echipele sale de control au aplicat operatorului economic Orange Romania SA amenzi contravenționale în valoare de 150.000 lei și au propus încetarea practicii comerciale înșelătoare, în urma unor verificări de fond desfășurate în cadrul unei tematici naționale de control.

Controlul de fond a fost realizat ca parte a unei inițiative naționale de monitorizare a modului în care companiile de furnizare de servicii de telefonie mobilă și comunicații respectă prevederile legale în vigoare în acest domeniu. Echipele de control au analizat documentele solicitate operatorului economic, inclusiv punctele de vedere referitoare la contractele încheiate, ofertele promoționale, asigurarea bunurilor, accesorii și zece contracte semnate de către consumatori începând cu luna februarie 2023.

Potrivit comunicatului emis de ANPC, au fost identificate mai multe abateri de la legislația în vigoare, printre care se numără promovarea către public a prețurilor fără includerea tuturor taxelor, comercializarea unor accesorii în rate egale cu avans zero, cu neconcordanțe de preț între cel promovat și cel calculat conform scadențarului de rate. De asemenea, operatorul economic a rezervat dreptul de a limita consumul Serviciilor de Date în Roaming SEE conform regulamentului, omițând să informeze consumatorii cu privire la documentele necesare pentru deblocarea acestei situații. Mai mult, ANPC a constatat că Orange România nu a soluționat reclamațiile primite de la clienți pentru serviciile Prepay în termenul legal de 30 de zile, ci într-un interval de 1.440 de ore.

Ca urmare a acestor nereguli, ANPC a decis aplicarea unei amenzi contravenționale în valoare de 150.000 lei și a propus încetarea practicii comerciale înșelătoare. Aceste măsuri au fost dispuse prin Ordinul Președintelui ANPC nr. 846/1.11.2023.

Orange Romania SA are acum posibilitatea de a contesta aceste măsuri, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Consumatorii afectați sunt îndemnați să își cunoască drepturile și să depună reclamații la ANPC în cazul în care au fost prejudiciați de practicile comerciale incorecte ale operatorilor de telefonie mobilă și comunicații.