sâmbătă, 20 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 634

Măsuri de siguranță extinsă: Pompierii militari în misiune de Anul Nou

    În perioada minivacanței de Revelion, între 30 decembrie și 2 ianuarie, peste 400 de pompieri militari din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Mr. CONSTANTIN ENE” al Județului Bacău vor activa zilnic, asigurându-se că răspund rapid și eficient la toate solicitările venite din partea cetățenilor. Pentru a gestiona optim situațiile de urgență, aceștia dispun de mijloace tehnice avansate destinate stingerii incendiilor, acordării ajutorului medical de urgență și salvării persoanelor aflate în pericol.

    În vederea prevenirii și eliminării potențialelor pericole și cauze de incendiu, inspectorii de prevenire au desfășurat acțiuni de control la nivel județean. Acestea au vizat structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare, unitățile de alimentație publică, precum și spațiile cu un flux mare de persoane. Astfel de verificări sunt desfășurate permanent pentru a asigura un mediu sigur pentru cetățeni.

    Organizatorii de evenimente sunt atenționați să respecte anumite reguli pentru desfășurarea în condiții de siguranță a activităților de Revelion. Printre aceste reguli se numără menținerea liberă a căilor de evacuare pe toată durata evenimentelor, interzicerea blocării ușilor și depozitarea temporară de mobilier, decoruri artistice sau orice obiect care ar putea limita dimensiunile acestora.

    De asemenea, se impune asigurarea măsurilor de evacuare în caz de urgență și funcționarea corespunzătoare a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor din dotarea spațiilor respective. Instruirea personalului cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor este, de asemenea, esențială.

    Inspectorii fac apel la responsabilitatea proprietarilor de construcții și amenajări, subliniind că acestea pot fi puse în funcțiune și exploatate doar după obținerea autorizației de securitate la incendiu. Respectarea permanentă a cerințelor acestei autorizații este crucială pentru siguranța generală.

    În contextul activităților festive, cetățenii sunt îndemnați să evite utilizarea artificiilor, petardelor și altor mijloace pirotehnice în spații închise sau aproape de clădiri. Aceste activități trebuie să respecte legislația în vigoare și să se desfășoare în aer liber, cu respectarea distanței de siguranță față de oameni, animale, clădiri, arbori și autovehicule.

    Scopul principal rămâne asigurarea siguranței cetățenilor, iar pompierii militari din Bacău manifestă o permanentă preocupare față de acest obiectiv. Aceștia le mulțumesc cetățenilor pentru încrederea acordată și le transmit urări călduroase pentru un an nou plin de realizări și fericire.

    Peste 200 de polițiști băcăuani vor petrece Revelionul în stradă

      Polițistii Inspectoratului de Poliție Județean Bacău vor fi la datorie pentru asigurarea unui climat de ordine și siguranță publică cu ocazia sărbătoririi Anului Nou.

      Obiectivul principal al dispozitivelor de ordine publică ce vor acţiona în această perioadă îl reprezintă menţinerea unui climat de ordine şi siguranţă publică la nivelul tuturor localităţilor, precum şi prevenirea şi descurajarea faptelor antisociale.

      Cu ocazia sărbătoririi Anului Nou, activităţile de menţinere a ordinii şi siguranţei publice vor fi realizate, zilnic, de peste 200 de poliţişti, dintre care 130 polițiști de ordine publică, 45 polițiști rutieri, dar și polițiști din cadrul altor structuri.

      Vor fi avute în vedere manifestările publice (spectacole de datini și obiceiuri de iarnă, focuri de artificii), preconizate a se desfășura în această perioadă, precum și fluența traficului rutier spre zonele de interes turistic.

      Polițiștii rutieri vor fi prezenți pe principalele artere rutiere, în punctele cu risc ridicat de accidente şi la orele cu trafic intens, în vederea fluidizării circulaţiei şi prevenirii evenimentelor rutiere; de asemenea, vor fi intensificate controalele şi activităţile specifice, pentru limitarea excesului de viteză şi pentru depistarea celor care conduc sub influenţa băuturilor alcoolice.

      Pentru minivacanţa de revelion, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău, vă recomandă:

      – Acordati o atentie deosebită persoanelor care intră în locuința dumneavoastră sub pretextul de a vă ura. În momentul în care primiți urătorii, nu expuneți la vedere, în locuință, obiecte de valoare care pot atrage interesul hoților și nu discutați despre bunurile din interior, chiar dacă aceștia se arată încântați de anumite obiecte!
      – Dacă observaţi persoane suspecte nu ezitaţi și anunţaţi poliţia la numărul unic de urgenţă 112!

      Fotbal/ Liga a III-a: Cristi Popovici (CSM Bacău): „Îmi doresc să promovăm”

      CSM Bacău a încheiat maxi-turul Ligii a III-a pe locul 2 în Seria 1. Loc de play-off. Și, a la long, de… baraj. Până la play-off și până la barajul de promovare în eșalonul secund, „CSMeii” vor încerca să-și consolideze lotul în această pauză de iarnă. „Asta este marea mea dorință pe plan profesional pentru 2024: să ne întărim efectivul de jucători în așa măsură încât să ne batem cu șanse reale pentru promovare. Vreau să să facem pasul către liga secundă la finalul acestui sezon, la fel de mult cum îmi doresc ca, până voi ieși din fotbal, să antrenez din nou în primul eșalon”, a declarat antrenorul CSM Bacău, Cristi Popovici.

      -Domnule Popovici, cum ați caracteriza acest maxi-tur de campionat?

      -Noi am încheiat anul pe locul 2, în condițiile în care obiectivul fixat pentru întreg sezonul este ocuparea locului 5. Nu cred că se aștepta cineva ca înainte cu o etapă de finalul maxi-turului să fim pe primul loc și să stăm la mâna noastră pentru a termina 2023 pe această poziție. Din acest punct de vedere, evident că mă declar mulțumit.

      -Nu cred însă că aveați aceeași stare de spirit și în vară.

      -Hotărât, nu. A fost o vară complicată și asta pentru că lucrurile s-au schimbat la 180 de grade practic de la o zi la alta. S-a vorbit clar de promovare, așa că am construit un lot pliat pe un astfel de obiectiv. În primă fază mi s-a zis că se poate, apoi că nu este buget. Ca atare, am fost nevoit să renunț, cu mare părere de rău, la 10-11 jucători, ceea ce a făcut să ne aflăm într-o situație similară cu vara lui 2022, cu un lot subțire și numeric, și valoric. Nu am beneficiat de cantonament, nu am putut efectua nici măcar un semi-cantonament, motiv pentru care pregătirea a fost una deficitară.

      – Debutul competițional a fost în Cupa României, acolo unde…

      -Acolo unde, în primul tur ne-am deplasat la Târgu-Secuiesc cu o formulă improprie de echipă, contând ca portar pe un jucător de câmp: Vlad Mocanu. Ne-am calificat chiar și în aceste condiții, pentru ca în turul următor să vină acel meci pierdut cu 9-1 cu FC Bacău. În acel moment eram, am mai spus-o, ca o barcă în derivă. Nu știam ce vom face.

      -Și totuși, beneficiind și de o rectificare bugetară, barca și-a revenit.

      -Au fost făcute și unele transferuri, sigur, nu la nivelul jucătorilor pe care îi adusesem inițial, însă implanturile ne-au ajutat inclusiv numeric. Mă refer la Moroșanu, la Taciuc, la Catău, acesta din urmă, din postura de eternă rezervă la Piatra Neamț, unde jucase într-un singur meci, chiar împotriva noastră, a ajuns titular la CSM Bacău. Într-adevăr, ne-am pus ușor-ușor pe picioare, astfel încât după ce am luat doar un punct în primele două etape să urmeze cinci victorii la rând fără gol primit și ocuparea locului întâi în clasament.

      -Loc întâi pe care puteați încheia anul dacă nu erau sincopele cu concitadinele FC Bacău și Aerostar și înfrângerea de final de la Fălticeni. Cum explicați acest final de stagiune la un nivel mai redus?

      -Explicația e simplă. Având în vedere că pe toată durata campionatului am mizat pe același nuculeu de 10-12 jucători, pe final ne-a mers ceva mai greu și din punct de vedere fizic.

      -Nu credeți însă că a contat și faptul că vorbim de o serie în care aproape fiecare etapă a adus câte o surpriză? O serie echilibrată, în care oricine poate bate pe oricine.

      -E adevărat și acest aspect. Anul trecut, de exemplu, Miercurea-Ciuc era echipa pe care o bătea oricine, iar Brodocul, la fel, aproape că nu conta. Sezonul acesta, altele au fost datele problemei. Dovadă și faptul că, de exemplu, anul trecut noi am pierdut doar două partide, pe când acum numărul înfrângerilor este de patru. Sigur, aici ar mai fi o explicație: am spus-o clar băieților în vestiar că remizele nu mă interesează sub nicio formă. Trebuie să faci trei meciuri egale pentru a le echivala cu un joc câștigat. Prin urmare, noi am mers numai și numai pe atac. Am ieșit mereu la bătaie, care pe care, am jucat deschis indiferent de adversar și situație.

      -Fiindcă tot vorbim de serii, cum vi se pare raportul de forțe între Seria 1 și Seria 2? Asta și prin prisma viitoarelor semifinale de baraj.

      -Per ansamblu, Seria 1 este mai puternică decât Seria 2. În ceea ce privește echipele de la vârf, consider însă că Seria 2 stă ceva mai bine. Buzăul și Focșaniul sunt, la nivel de lot, peste noi și Foresta. Anul trecut am pronosticat că echipa care va promova în Liga a II-a va fi din seria noastră. Acum, Seria 2 pornește cu un avantaj. Dacă aș fi avut lotul pe care-l formasem în vară, spuneam clar că noi suntem principala favorită la promovare. Consider că am fi defilat. Acesta este marele meu regret, că nu am reușit să păstrez acel efectiv de jucători.

      -Asta nu înseamnă totuși că…

      -Asta nu înseamnă că nu privim în sus. Personal, îmi doresc să promovăm. Mai ales dacă vom reuși să operăm unele transferuri.

      -Chiar, există posibilitatea să vă întăriți în această iarnă?

      -Această posibilitate depinde de… posibilitățile financiare. Noi sperăm, chiar dacă timpul trece și nu știm încă exact ce putem face în mod concret în această direcție.

      -Ce posturi vizați?

      -Simplu de spus: întreg axul central să aibă dublaj la nivel de titulari. Dacă se vrea cu adevărat promovarea, ar trebui să operăm cam șase transferuri. Iarna trecută, Ceahlăul și-a adus șapte transferuri și, din postura de echipă care avea șanse minime de a prinde play-off-ul a ajuns formația care a reușit promovarea.

      -Să punem răul în față și să zicem că nu veți reuși să vă întăriți în această iarnă. Excludeți varianta promovării?

      -Nu că nu o exclud, dar chiar cred în ea. Da, chiar și cu acest lot s-ar putea promova, doar că ne-ar fi mult mai greu. În cazul în care nu vom reuși să aducem dubluri pe anumite posturi vom fi condiționați atât de accidentări, cât și de cartonașe. Iar play-off-ul nu se anunță deloc ușor, mai ales că Foresta și Rădăuțiul au, la rândul lor, pretenții. Să vedem ce va fi.

      -O dorință pentru 2024 în plan profesional?

      -Categoric, să beneficiez de un lot cu are să mă pot bate cu șanse reale la promovare. Îmi doresc să promovăm, așa cum îmi doresc foarte mult ca, la un moment dat, să antrenez din nou în prima ligă. Consider că am această capacitate.

      Poate primi medicul donații de la pacienți? (II)

      De asemenea, opiniile specialiştilor au avut în vedere, în exclusivitate, aspectul teoretic, fără examinarea unor incompatibilităţi/interdicţii/restrângeri de drepturi impuse de statutul de funcţionar public, respectiv de statutul de militar al medicului care primeşte de la pacient plăţi suplimentare sau donaţii, în exercitarea dreptului la recunoştinţă menţionat în art. 34 alin. (2) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003.

          În Codul penal „Carol al II-lea”, această cauză justificativă era definită ca „ordinul legii şi comanda autorităţii legitime”. Existenţa unei obligaţii impuse de lege sau a unei obligaţii impuse de autoritatea competentă de a se comite o faptă care întruneşte trăsăturile esenţiale ale unei infracţiuni naşte un conflict între voinţa legiuitorului care ordonă sau autorizează o faptă şi tot voinţa legiuitorului prin care incriminează o faptă săvârşită în executarea sau cu autorizarea legii. Un astfel de conflict nu poate fi soluţionat decât de legiuitor, care trebuie să stabilească în ce condiţii are prioritate ordinul sau autorizaţia legii faţă de voinţa exprimată în norma de incriminare. Această cauză justificativă exprimă interesele ordinii juridice de ansamblu, de a fi respectată voinţa autorităţii publice de la care emană, ca o garanţie a legalităţii. În multe cazuri, ordinul legii justifică acţiunile menţionate, dacă acestea se menţin în limitele necesităţii care a impus utilizarea lor. Justificarea acestor fapte prevăzute de legea penală, săvârşite din ordinul legii, este fundamentată mai întâi pe utilitatea ei socială şi apoi pe ideea că ea exprimă voinţa legii care a ordonat-o, şi nu voinţa celui care a executat ordinul.

          În situaţia acestei cauze justificative făptuitorul se supune legii sau autorităţii legitime, săvârşind o faptă prevăzută de legea penală, cu voinţă şi conştiinţă (de exemplu, gardianul care îl împuşcă mortal pe deţinutul care fuge de sub escortă este apărat de pedeapsă pentru că legea reglementează o astfel de situaţie, prevăzând că armele pot fi folosite în această situaţie). Din acest motiv, „ordinul legii sau al autorităţii legitime” era cunoscut sub denumirea de „teoria supunerii pasive”.

          În „Expunerea de motive, secţiunea 1, titlul proiectului de act normativ, Codul penal” se menţionează următoarele:

          „Capitolul al II-lea este consacrat cauzelor justificative, împrejurări care înlătură cea de-a doua dintre trăsăturile esenţiale ale infracţiunii – caracterul nejustificat. Este vorba de împrejurări care operează in rem, efectele lor fiind extinse şi asupra participanţilor.

          Exercitarea unui drept şi îndeplinirea unei obligaţii au aceeaşi sferă de cuprindere ca şi „ordinul sau autorizarea legii şi comanda autorităţii legitime” consacrată de Codul penal din 1936, reprezentând însă o formulare modernă a acestei cauze justificative, pentru care a optat majoritatea legislaţiilor (art. 20 pct. 7 din Codul penal spaniol, art. 51 din Codul penal italian, art. 36 din Codul penal portughez etc.)”.

          În doctrina juridică modernă această cauză justificativă este cunoscută sub denumirea „ordinul sau autorizarea legii şi comanda autorităţii legitime”, cele mai frecvente referiri fiind cu privire la „dreptul de corecţie al părinţilor asupra copiilor minori”, „exercitarea unor drepturi constituţionale”, „autorizarea oficialăşi, în sfârşit, „exercitarea unor drepturi ale creditorului”.

          Chiar dacă se admite existenţa unui drept al medicului de a primi plăţi suplimentare sau donaţii, corelativ dreptului pacientului de a oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare ori donaţii, cu respectarea legii, este evident că „respectarea legii” se referă atât la respectarea legii de „pacient”, cât şi la respectarea legii de „angajaţii unităţii”, atunci când, pe de o parte, pacientul oferă plăţi suplimentare sau donaţii, iar, pe de altă parte, „angajaţii” unităţii medicale primesc aceste plăţi suplimentare sau donaţii.

          Este posibil ca pacientul să ofere plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii (împrejurare care poate fi de natură să excludă orice răspundere penală), însă primirea acestora să nu se facă de către „angajaţi” cu respectarea legii deoarece chiar legea interzice primirea unor plăţi suplimentare sau donaţii de către aceştia din urmă.

      Or, potrivit principiilor care stau la baza Statutului funcţionarilor publici (Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare):

          „Art. 31. – (1) Pentru activitatea desfăşurată, funcţionarii publici au dreptul la un salariu compus din:

      1. a) salariul de bază;
      2. b) sporul pentru vechime în muncă;
      3. c) abrogat;
      4. d) abrogat.

          (2) Funcţionarii publici beneficiază de prime şi alte drepturi salariale, în condiţiile legii.

          (3) Salarizarea funcţionarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii publici.”;

          „Art. 43. – Funcţionarii publici au obligaţia să îşi îndeplinească cu profesionalism, imparţialitate şi în conformitate cu legea îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici.

          (2) Funcţionarii publici de conducere sunt obligaţi să sprijine propunerile şi iniţiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătăţirii activităţii autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi a calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor.

          (3) Funcţionarii publici au îndatorirea de a respecta normele de conduită profesională şi civică prevăzută de lege.”;

          „Art. 47. – (1) Funcţionarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii, în considerarea funcţiei lor publice, daruri sau alte avantaje.

          (2) La numirea într-o funcţie publică, precum şi la încetarea raportului de serviciu, funcţionarii publici sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile legii, conducătorului autorităţii sau instituţiei publice declaraţia de avere. Declaraţia de avere se actualizează anual, potrivit legii.”

       

      Materialul informativ are la bază decizia nr. 19/04.06.2015 a Î.C.C.J. – COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT, publicată în Monitorul Oficial nr. 590/05.08.2023 și a fost realizat de avocat Blăjuț Dragoș – Tiberiu din cadrul Cabinetului de Avocat Dan Nițu.

       

      Noi începuturi

      Îmi regăsesc toate simțurile, mă recunosc, îmi amintesc, într-o singură clipă, fulgerător, tot parcursul care se sfârșește aici, cu cele mai mici și nesemnificative amănunte. Îmi simt mâna mică, dar puternică, pe inima care bate cu repeziciune. Sunt lucidă. Acum o jumătate de secundă am avut, brusc, sentimentul unei încheieri destul de banale. Odată ce am hotărât să fiu fericită, schimbarea a urmat lent, simplu, fără regrete, ceva mai repede decât un ascensor. Tot ce fusese extraordinar în trecut am păstrat și am reportat în viitor. Un viitor destinat noilor începuturi.

      Totul a început cu o brățară… brățara noilor începuturi, așa se numește, care a ajuns pe încheietura mâinii mele, nu întâmplător, chiar de Crăciun. Ea este cea care îmi va schimba destinul.

      O ploaie de gânduri îmi inundă mintea acum. „Da, va fi bine, voi fi foarte bine!”.

      Senzaționalul este să nu știi dinainte cum vor decurge lucrurile. Nimeni n-ar fi impresionat dacă n-ar exista pericolulul ca fericirea să fie în aer. La propriu și la figurat. Știi melodia „Dragostea plutește în aer„? Cum te simți când o asculți? Dragostea se răspândește jur-împrejur. Este extraordinar! Este bine să fii atent la dorințele tale. E bine să dai curs dorințelor care izvorăsc din adâncul ființei, din esența ei. Când ceva vine din acel loc sfânt, nimic nu este imposibil și poți avea tot ce îți imaginezi. În acel moment ești tu, TU în armonie cu Universul însuși. „Bingo” spun de îndată și mă opresc preț de câteva minute. Parcă nici nu mai respir. Nu de alta, dar nu vreau să pierd speranța ce tocmai o am în inima mea.

      A, da, brățara! Repede o privesc și atât! Când stai și te gândești, poți descifra convingerile care lucrează și care au determinat acel eveniment. În cazul meu, am contractat un vis, iar acest vis se numește Fericire.

      Privind retrospectiv, am observat că fericirea fusese un tipar în viața mea, ceva cum este și acum, corectitudinea și demnitatea. Dar iată o veste bună: odată ce înveți din aceste tipare, nu mai ai nevoie de ele. Poți, practic, opri aceste tipare! Și strigi în gura mare: „Vreau să fiu fericită!”. Nu contează pentru cât timp. Timpul înseamnă viață. Viața este timp. Simte, trăiește și iubește! Așadar, astăzi, 28 decembrie 2023, am prins gândul cel mai frumos și-l transpun în realitate. Pentru a accelera realizarea obiectivului am pus din nou mâna pe brățară și am accesat fericirea în beneficiul meu. Nu știu cum va funcționa aceasta, dar va avea un efect sigur. Am încredere și trec la acțiune.

      Fericire, sănătate, inimă bună și dăruire, altfel spus: cel mai frumos început. Toate aceste lucruri ți le dăruiesc ție, cititorule, și te rog să le dai mai departe celor pe care îi întâlnești în calea ta. Noile începuturi trebuie să se perpetueze mereu. Cu alte cuvinte: Love is in the air.

      Carmen Barcan

      27 de elevi din Bacău au beneficiat de un program gratuit de educație de mediu prin intermediul Asociației „Mai buni pentru natură!”

        Asociația „Mai buni pentru natură!”, în parteneriat cu Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, desfășoară în perioada 1 noiembrie – 31 decembrie 2023 proiectul „Inovație și infrastructură în mediu”, în cadrul căruia 27 elevi de la Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan cel Mare” din Bacău sunt beneficiarii unui program de educație de mediu.

        Proiectul este implementat prin finanțarea obținută în cadrul programului Start ONG, lansat de Kaufland Romania și implementat de asociația Act for Tomorrow.

        Problemele de mediu cu care se confruntă România în momentul de față, precum managerierea necorespunzătoare a deșeurilor sau poluarea excesivă, au condus la abordarea acestui proiect. De asemenea, ideea implementării acestui proiect a fost oferită și de statisticile Eurostat care plasează România pe ultimul loc în ceea ce privește procentul tinerilor care continuă studiile după clasa a XII-a, dar și nevoia acută de specialiști cu studii superioare pregătiți în domeniul protecției mediului.

        Proiectul „Inovație și infrastructură în mediu”, cuprinde șapte ateliere și o vizită de studiu. Pe parcursul a două ateliere elevii au desfășurat diferite activități care să îi ghideze în alegerea specializării pe care vor să o urmeze la sfârșitul studiilor liceale.

        Pe parcursul celorlalte cinci ateliere s-a facilitat dobândirea unor cunoştinţe care au permis înţelegerea problemelor de mediu în profunzimea şi complexitatea lor, precum și modalitățile de rezolvare a acestora. Astfel, elevii au aflat informații referitoare la valorificarea inovativă a subproduselor alimentare, managementul apelor uzate și al nămolurilor în contextul dezvoltării durabile și al sustenabilității, modalități de monitorizare și analiză a calității aerului, etichetarea ecologică și utilizarea dronelor pentru rezolvarea într-un mod inovativ a problemelor de mediu.

        Una dintre activitățile proiectului s-a concretizat printr-o excursie la Depozitul de Deșeuri Solide a județului Bacău, unde elevii au avut posibilitatea de a vizita și observa întreaga infrastructură a depozitului ecologic de deșeuri solide și lichide.

        Atelierele au fost susținute s. l. dr. ing. Ana Maria ROȘU, conf. univ. dr. ing. Emilian MOȘNEGUȚU, conf. univ. dr. ing. Claudia TOMOZEI, conf. univ. dr. ing. Narcis BÂRSAN, conf. univ. dr. ing. Mirela PANANINTE – LEHĂDUȘ, conf. univ. dr. ing. Florin NEDEFF și psiholog Daniela ANTON.

        „Aș vrea să încep prin a spune că aceste activități ne-au făcut să conștientizăm varietatea de domenii în care am putea lucra, dar și calitățile și abilitățile pe care trebuie să le deținem. Pe mine personal m-au determinat să fiu mai ancorată în realitate și mai conștientă de calitățile și aptitudinile mele, și în funcție de asta să-mi aleg un drum către un anumit domeniu educațional și profesional. A fost o activitate și o experiență foarte interesantă, plăcută și de mare ajutor! Iar eu și colegii mei suntem foarte recunoscători că am beneficiat de această oportunitate”, Andreea CANDEȚ, clasa a XI-a G, Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare” din Bacău.

        Asociația „Mai buni pentru natură!” se prezintă, pe scurt, ca fiind o organizație care inițiază și implementează proiecte de conservare, protejare și reconstrucție a mediului la nivel local sau național, inițiază sau participă la programe internaționale care aduc beneficii mediului din România și desfășoară campanii de educație ecologică a populației, care promovează implicarea activă a indivizilor în rezolvarea problemelor de mediu.

        Start ONG este un program lansat de Kaufland România şi implementat de Asociaţia Act for Tomorrow. Domeniile vizate sunt: educaţie, sănătate, mediu, social şi cultură. Valoarea totală a programului este de 500.000 euro. Programul Start ONG este cel mai simplificat instrument de finanţare comunitară destinate ONG-urilor tinere, instituţiilor non-administrative şi grupurilor informale/de iniţiativă.

         

        „Dacă nu ești primul sau al doilea, nu merită să faci box”

        Antrenorul Relu Auraș, de vorbă cu Florin Ștefănescu, la Deșteptarea Podcast.

        ANUNȚ Privind Oferta Publică de Cumpărare a acțiunilor emise de EVERGENT INVESTMENTS S.A.

        ANUNȚ

        Privind Oferta Publică de Cumpărare

        a acţiunilor emise de EVERGENT INVESTMENTS S.A. la preţul de 1.45 LEI /acţiune

        Decizia A.S.F. nr. 1328 / 22.12.2023

         

        APROBAREA DOCUMENTULUI DE OFERTĂ PUBLICĂ NU ARE VALOARE DE GARANŢIE ŞI NICI NU REPREZINTĂ O ALTĂ FORMĂ DE APRECIERE A ASF CU PRIVIRE LA OPORTUNITATEA, AVANTAJELE SAU DEZAVANTAJELE, PROFITUL ORI RISCURILE PE CARE LE-AR PUTEA PREZENTA TRANZACŢIILE DE ÎNCHEIAT PRIN ACCEPTAREA OFERTEI PUBLICE OBIECT AL DECIZIEI DE APROBARE; DECIZIA DE APROBARE CERTIFICĂ NUMAI REGULARITATEA DOCUMENTULUI DE OFERTĂ ÎN PRIVINŢA EXIGENŢELOR LEGII ŞI ALE NORMELOR ADOPTATE ÎN APLICAREA ACESTEIA

         

        Numele si sediul societatii vizate:

        Societatea EVERGENT INVESTMENTS S.A., denumită în continuare “Emitent“, societate pe acţiuni, cu sediul social în Bacău, Str. Pictor Aman nr. 94C, jud. Bacău, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului cu J4/2400/1992 şi având codul unic de înregistrare 2816642.

        Capitalul social al Emitentului este de 96.175.359,20 Ron, reprezentând 961.753.592  acţiuni nominative, dematerializate cu o valoare nominală de 0,10 Ron/acţiune, fiecare acţiune conferind drepturi egale. Obiectul principal de activitate al Emitentului este ”Alte intermedieri financiare n.c.a.” (cod CAEN 6499).

         

        Structura acţionariatului la data de 22.11.2023 se prezintă astfel:

        Nr. crt. Denumire deţinător Număr deţineri Procent (%)
        1Actionari PF rezidente359,471,76437.3767
        2Actionari PF nerezidente3,243,5910.3373
        3Actionari PJ rezidente480,161,21349.9256
        4Actionari PJ nerezidente118,877,02412.3604
        TOTAL 961,753,592100%

         

        Numele si sediul social al Ofertantului:

        Ofertantul în cadrul Ofertei este EVERGENT INVESTMENTS S.A., denumită în continuare “Ofertant“, societate pe acţiuni, cu sediul social în Bacău, Str. Pictor Aman nr. 94C, jud. Bacău, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului cu J4/2400/1992 şi având codul unic de înregistrare 2816642.

        Capitalul social al societăţii este de 96.175.359,20 Ron, reprezentând 961.753.592 acţiuni nominative, dematerializate cu o valoare nominală de 0,10 Ron/acţiune.

         

        Structura acţionariatului la data de 22.11.2023 se prezintă astfel:

        Nr. crt. Denumire deţinător Număr deţineri Procent (%)
        1Actionari PF rezidente359,471,76437.3767
        2Actionari PF nerezidente3,243,5910.3373
        3Actionari PJ rezidente480,161,21349.9256
        4Actionari PJ nerezidente118,877,02412.3604
        TOTAL 961,753,592100%

         

        Numarul de valori mobiliare care fac obiectul Ofertei:

        Oferta publică de cumpărare are drept obiect achiziţionarea unui pachet de până la 10.000.000  acţiuni emise de EVERGENT INVESTMENTS S.A., care nu se află în posesia Ofertantului, reprezentând 1,039% din totalul capitalului social al Emitentului, având drept scop reducerea capitalului social prin anularea actiunilor.

        Achiziţia de acţiuni de către Ofertant în cadrul Ofertei Publice face parte din programul de răscumpărare aprobat prin Hotărârea nr. 2 a Adunării generale extraordinare a acţionarilor din 27 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea IV, nr. 2457 din 06.06.2023 si inregistrata in Registrul Comertului, conform Cererii de inscriere de mentiuni nr. 5019 din 09.05.2023, având drept scop reducerea capitalului social prin anularea acțiunilor.

        Preţul de Oferta:

        Preţul ofertei este de 1.45 lei/acţiune. („Preţul de Ofertă”), mai putin comisioanele de tranzactionare si comisioanele aferente platii pretului actiunilor.

        Preţul de Ofertă a fost stabilit cu respectarea Legii nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare si operațiuni de piață, republicată, cu modificările si completările ulterioare  şi a Regulamentului A.S.F. nr. 5/2018 privind emitenţii de instrumente financiare și operațiuni de piață, cu modificările si completările ulterioare.

         Intermediar: BT CAPITAL PARTNERS S.A., autorizare CNVM 2330/22.07.2003, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Constantin Brâncuşi, nr. 74-76, jud.  Cluj, cod fiscal 6838953 va oferi servicii de investiţii financiare privind Oferta Publică de Cumpărare, acţionând ca Intermediar.

         

        Numarul de actiuni emise de Societatea vizata care sunt detinute de Ofertant si persoanele pentru care exista prezumtia legala ca actioneaza in mod concertat

        La data de 28.11.2023, Ofertantul deţine în mod direct un numar de 51,742,535 acţiuni emise de Emitent, reprezentand 5.38% din capitalul social, iar persoanele pentru care exista prezumtia legala ca actioneaza in mod concertat cu Ofertantul, in raport cu Emitentul, detin un numar de 17,018,307 actiuni.

         

        Documentul de Ofertă: Ofertantul a întocmit un Document de Ofertă disponibil publicului pe perioada de derulare a Ofertei, în mod gratuit, pe suport de hârtie, in timpul orelor normale de lucru, la sediul EVERGENT INVESTMENTS S.A., din str. Pictor Aman 94C, Bacau, cod postal 600164 si sediul BT CAPITAL PARTNERS  („Intermediarul”), societatea de servicii de investiţii financiare care intermediază Oferta. Documentul de ofertă poate fi consultat accesând pagina de internet: www.btcapitalpartners.ro, www.evergent.ro şi website-ul BVB (www.bvb.ro).

        Perioada de derulare a Ofertei va fi de 10 zile lucrătoare, între data de 08.01.2024 şi 19.01.2024.

         

         

        OFERTANT                                                                                

        EVERGENT INVESTMENTS S.A.                                      

        Director general adjunct                                                     

        Catalin Jianu Dan Iancu                                                      

         

         

         

        Manager conformitate

        Michaela Puscas

         

         

         

         

         

        INTERMEDIAR

        BT CAPITAL PARTNERS S.A.

        Director General

        Daniela Secară

         

        O farsă de doi lei

        WonderTheatre, un proiect de teatru independent creat de Rollywood Film, aduce în fața publicului din Bacău comedia captivantă „O Farsă de Doi Lei” de Marc Fayet. Regizată, tradusă și adaptată de Razvan Oprea, această producție promite o seară de neuitat, plină de râs și lecții de viață.

        Distribuția de excepție este alcătuită din Dragoș Huluba, Catalina Grama Jojo, Andrei Mateiu, Paula Chirila, Paul Ipate și Maria Obretin, actori care aduc personajele la viață și creează o atmosferă amuzantă și captivantă pe scenă.

        Piesa explorează dinamica a trei cupluri care împart o casă de vacanță, încercând să mențină tradiția unor vacanțe pline de amintiri simpatice, cool și burgheze. Intriga începe atunci când 2,20 euro sunt lăsați pe o masuță ca un test, iar dispariția lor misterioasă declanșează un adevărat vârtej de mărturisiri și dezvăluiri.

        Cu toate că suma în cauză pare infimă, aceasta devine catalizatorul unor evenimente haotice ce pun în pericol prieteniile, creează alianțe neașteptate și activează forme atroce de lacomie și egoism. Cu umor și ironie, „O Farsă de Doi Lei” surprinde publicul și îi determină pe spectatori să reflecteze asupra aspectelor mai puțin cunoscute ale prieteniilor și relațiilor.

        Autorul farsei, Marc Fayet, cunoscut pentru succesul piesei în Franța de foarte mulți ani, aduce pe scenă un spectacol în care „dezastrul din cuplu”, de obicei ascuns sub covor, iese la iveală într-un mod neașteptat, generând râs și complicitate în rândul spectatorilor.

        WonderTheatre, cu misiunea sa de a oferi producții de calitate în spații neconvenționale, sali de teatru și de cinema, își propune să ofere o experiență memorabilă publicului modern. Proiectul este dedicat spectatorilor conectați la realitate, dornici de divertisment de bună calitate și se adresează întregii familii.

        Luni, 29 Ianuarie 2024, ora: 19:00

        Teatrul de Vară, Bacău

         

        Înființarea și extinderea NATO (XIV). Rusificare. Sovietizare. Ucrainizare.

        În cadrul războiului informațional/dezinformațional care însoțește actualul război cald dintre Statele Unite (prin procura ucraineană) și Federația Rusă, main-streamul media românesc manipulează glisant primii doi termeni, iar pe al treilea îl evită. Pentru pământurile noastre ocupate prima dată la 1775 și 1812  ̶  o parte dintre ele aflată sub un statut incert, alta sub ocupație până în zilele noastre  ̶  acești termeni au un conținut istoric precis.

         

                       1775 – 1918. Ocupația Habsburgică și ocupația Țaristă

                       Estul Moldovei a fost anexat  ̶  prin tranzacții oneroase cu Imperiul Otoman  ̶  de către Imperiul Habsburgic (în 1775, partea nordică a Țării de Sus a Moldovei, denumită de ocupanți Bucovina) și de către Imperiul Țarist (în 1812, restul Moldovei dintre Prut și Nistru, denumit, tot de către ocupanți  ̶  prin extensie  ̶  Basarabia). Tratatele corespunzătoare sunt nule și neavenite, întrucât aceste teritorii nu erau teritorii otomane, principatul Moldovei aflându-se numai sub suzeranitate otomană. Dar înfruntările, politice și militare, ale celor trei imperii din jur au dus la înstrăinarea jumătății de est a Moldovei pentru mai bine de un secol, cu consecințe etno-demografice devastatoare. Cele două imperii au făcut o colonizare masivă a teritoriilor ocupate  ̶  mănoase și cu o densitate de populație redusă  ̶  în principal cu germani, ruși, ruteni și populații transdanubiene (bulgari, găgăuzi). Migrația evreilor spre teritoriile noastre nu a ținut de aceste programe imperiale de colonizare. Ei s-au retras, masiv, din fața pogromurilor periodice din Imperiul Țarist, spre zonele tolerante ale Galiției și Moldovei.

                    Ocupația Habsburgică a Bucovinei  a dus din punct de vedere cultural la germanizare, iar din punct de vedere etnic la o ucrainizare (rutenizare[1], deosebit de activă în perioada 1786 – 1861, când provincia Bucovina a fost înglobată în Galiția. Dacă la 1774 românii reprezentau 85% din populația Bucovinei, în 1851 nu mai reprezentau decât 48,5%, rutenii constituind  38,1%  și, din păcate, acest proces de erodare a românității Bucovinei a continuat [2]. Având în vedere că recensămintele austriece corespundeau criteriului „limbii de conversație” (Umgangssprache[3], ele reflectă un aspect lingvistic, al rutenizării moldovenilor, cu pierderea sau estomparea conștiinței de neam, în satele mixte sub raport etnic. Când Bucovina a fost ridicată la rang de Ducat autonom (de jure în 1849, dar de facto în 1861), numai capul de bour din stema Ducatului mai amintea de puritatea românității dinainte de ocupație a acestei părți a Țării de Sus a Moldovei (slide 1). Românitatea originară a Bucovinei este recunoscută de către Habsburgi: „Ca parte din Dacia veche, țara aceasta, Bucovina, se afla sub stăpânirea domnilor Moldovei„…  „deosebirea de limbă, de datini şi de obiceiuri nu fac să fie de dorit o contopire cu Galiţia” se spune în Diploma Imperială din 1862, prin care Franz Josef  confirmă autonomia ducală a Bucovinei și o întărește cu stemă și drapel proprii.

                    Recensământul din 1930 denotă o recuperate a conștiinței naționale a românilor. Din datele statistice referitoare exclusiv la populația Bucovinei istorice, după criteriul naționalității  43,9% s-au declarat  români și 29% ucraineni. După criteriul lingvistic (limba de comunicare) statistica era puțin diferită: numai 40,5% considerau româna drept limbă maternă, 33,3% ucraineana. În unele sate mixte, mulți locuitori care s-au declarant români erau ucrainizați din punct de vedere lingvistic. În Bucovina procentul de ruși a rămas tot timpul minor, sub 1%.

        Ocupația Țaristă a Basarabiei a dus, din punct de vedere instituțional și cultural la un proces de rusificare. Din punct de vedere etnic, însă, tot procesul de ucrainizare a fost dominant. Dacă la recensământul din 1817 românii (moldovenii) reprezentau 86% din populația Basarabiei, la cel din 1887 reprezentau numai 46,5%, urmați de ucraineni, 19,6%, evrei 11% și ruși 8%. Recensământul din 1941, sub administrație românească, după criteriul naționalității, evidențiază același aspect: români 65,6%, ucraineni 16,4%, ruși 6,0%. Un specific al colonizării țariste în sudul Basarabiei este cel al populației venite din sudul Dunării (găgăuzi, bulgari, lipoveni), care, deși procentual redusă (împreună 5% la recensămăntul din 1989) are consecințe actuale (autodeclarata Republică Autonomă Găgăuză, în 1990, integrată apoi, pașnic, în 1994, ca Unitate Teritorială Autonomă a Republicii Moldova).

                       Evreii și germanii au avut procente semnificative (în Bucovina de peste 10% fiecare), dar fără consecințe etno-demografice directe pentru situația din zilele noastre: după Pactul Molotov-Ribbentrop, germanii au fost retrași în interiorul celui de-Al Treilea Reich  (inclusiv partea ocupată a Poloniei), iar după înființarea statului Israel, evreii au emigrat în masă. În toamna anului 1940, în locul populației germane evacuate au fost colonizate circa 10.000 de familii din Ucraina.

                     În 1918 tot estul Moldovei a revenit în hotarele etnice, în cadrul regatului României. Prin voința politică exprimată de Congresul General al Bucovinei ([4], Doc. 148)  și de Sfatul Țării ([4], Doc. 91), s-a pus capăt jafurilor istorice săvârșite în 1775 și 1812  de către cele două imperii, prăbușite între timp.

                   

        1940-1941 și 1944-1990. Ocupația Sovietică

        Ocupația comunistă, începută în 1940  ̶  și care, după 1945, s-a extins asupra întregii Europe de Est  ̶  a însemnat pentru estul Moldovei sovietizare din punct de vedere socio-economic și ideologic, rusificare din punct de vedere cultural-lingvistic și rusificare și ucrainizare  (în special în nordul Moldovei ocupat de RSS Ucraineană) din punct de vedere etnic. În RSS Moldovenească,  la 1941 pocentele etno-demografice erau: 69% moldoveni, 11% ucraineni, 6,7% ruși, iar în 1989: moldoveni 65%, ucraineni 14%, ruși 13%. În Transnistria, în urma unei intense rusificări și ucrainizări, în parte din cauza industrializării zonei, moldovenii, ucrainenii și rușii sunt acum în procente egale, în jur de 30%.

        Între 1924 și 1936, puterea sovietică și Stalin personal duseseră o politică de „indigenizare” („korenizația”), de formare și promovare în funcții de conducere a elitelor (în sens politonomic) locale comuniste, loiale sovietizării. RSS Ucraineană a profitat din plin de această perioadă. Elitele comuniste ucrainene practicau un naționalism subteran. Pentru noi „korenizația” a avut, dimpotrivă, un efect distructiv, care grevează și azi unitatea națională. În RSS Autonomă Moldovenească, creată de sovietici în 1924 în stânga Nistrului (cu statutul de republică autonomă în cadrul RSS Ucrainene), s-au pus bazele moldovenismului” ca entitate etno-culturală diferită de cea română.

                    Uriașa Teroare Roșie a bolșevicilor, inițiată în timpul Războiului Civil și devenită politică de Stat sovietică, a avut în primul rând un obiectiv socio-economic, inedit: sovietizarea   ̶  abolirea proprietății private asupra pământului și mijloacelor de producție, colectivizarea agriculturii și industrializarea forțată  ̶  cu un corolar ideologic: implementarea prin teroare a doctrinei comuniste. „Noi reprezentăm, prin noi înșine, teroarea organizată – acest lucru trebuie spus foarte clar – această teroare este absolut necesară în vremea în care trăim, în condițiile unor timpuri revoluționare” sunt cuvintele lui Felix Dzerjinski, fondatorul CEKA.

        Toți cei care s-au opus, într-o formă sau alta, sovietizării, în toate republicile Imperiului Sovietic, au fost arestați, torturați, deportați, uciși, indiferent de naționalitate. De asemenea, conducerea organismelor terorii (bine cunoscute prin acronimele CEKA, GPU, OGPU, KGB, NKVD, etc.) era formată din bolșevici, indiferent de naționalitate. De exemplu, primul Prezidiu CEKA, la 1921, era constituit din  Felix Dzerjinski, Viaceslav Menjinski – polonezi (de origine nobilă), Yakov Peters – leton, Josef Unzlicht, Abram Belenky- evrei (ultimii trei executați și ei în urma marii epurari staliniste din 1938). Cei mai sângeroși conducători ai NKVD-ului, GenrihYagoda (1934-1936) – evreu, Nicolai Ejov (1936-1938) – tatăl rus, mama lituaniancă, Lavrenti Beria (1938-1946) – georgian (toți trei executați, după ce au condus marile pogromuri ale acelor ani) (slide 2).

        Sovietizarea s-a efectuat printr-o continuă teroare, la nivelul genocidului. Prima etapă a fost cea leninistă, îndreptată împotriva tuturor oponenților bolșevismului, stigmatizați global ca  „dușmani ai poporului”.  A doua  a fost cea stalinistă, care  ̶  pe linia luptei pentru putere din sânul bolșevismului, cu troțkiștii pe de o parte și cu buhariniștii pe de alta  ̶  a adăugat la categoria de „dușmani ai poporului” și o bună parte dintre bolșevici. În această etapă Stalin și-a înlăturat toți adversarii, reali și potențiali, toată garda veche bolșevic-leninistă,  și și-a decapitat armata: 3 din 5 mareșali, 13 din 15 generali de armată, 8 din 9 amirali, 50 din 57 de generali de corp de armată, 154 din 186 generali de divizie, 16 din 16 comisari de armată și 25 din 28 de comisari de corp de armată  ̶   toți bolșevici, indiferent de naționalitate.

        Teritoriile noastre ocupate de sovietici  ̶  ca și cele baltice, poloneze, finlandeze  ̶  au intrat sub teroarea comunistă de-abia în anii ’40, când deja în restul republicilor colectivizarea, etatizarea mijloacelor de producție și, în general, sovietizarea de tip stalinist erau încheiate. În Gulag erau deja două milioane de „dușmani ai poporului”. Atunci au început uriașele deportări din teritoriile ocupate conform Pactului germano-sovietic, inclusiv din estul Moldovei [5] (slide 3). Directivele  generale veneau de la Biroul Politic al CC al PCUS (Regulamentul cu privire la modul de aplicare a deportării față de unele categorii de criminali, aprobat în mai 1941), dar executarea lor a fost făcută de către comuniștii sovietici locali de nivel raional, regional și republican (în mare măsură etnici alogeni, dar și autohtoni).

        Referindu-ne la teritoriile noastre: În mai 1941 generalul-colonel NKVD Sergo Goglidze, bolșevic georgian [6], colaborator și prieten al lui Lavrenti Beria, a fost numit plenipotențiar al Consiliului Comisarilor Poporului din Moldova, împuternicit pentru operațiunile de deportare din Basarabia și nordul Bucovinei (după moartea lui Stalin și executarea lui Beria, Goglidze a fost și el arestat și împușcat, în decembrie 1953).

                        Primul val al deportărilor a început în noaptea de 12/13 iunie 1941. La 7 iunie 1941, NKVD al RSS Moldovenești ceruse 1315 vagoane pentru transportul celor 25000 deportați. Cifra oficială a celor deportați este de 29839 persoane, reprezentând proporțional toate grupurile etnice din aceste teritorii.

                    Cea mai mare deportare a populației din estul ocupat al Moldovei a avut loc după război, la 5-6 iulie 1949 (operațiunea SUD): cifra oficială  ̶  35796 de persoane. Aceste teritorii nu apucaseră să fie sovietizate, în particular colectivizate, în ocupația din 1940-1941.

                    Procedura este reprezentativă pentru toate „strămutările” (deportările) care au avut loc în teritoriile anexate de URSS după câștigarea războiului. Printr-o rezoluție, din 17 martie 1949, a Partidului Comunist din Moldova (prim-secretar Nicolae Coval), Stalin era „rugat să permită deportarea din republică a culacilor și altor elemente antisovietice”. La 6 aprilie, Biroul Politic al CC al PCUS a adoptat hotărârea strict-secretă 1920-467cc, care prevedea „strămutarea pentru totdeauna” a 11280 familii, care totalizau 40850 persoane. La 28 iunie 1949, Consiliul Comisarilor Poporului al RSS Moldovenești a aprobat listele „familiilor culacilor, foștilor moșieri și mari negustori” care urmau să fie deportate. Operațiunea de deportare a fost organizată de către Comisariatul Poporului pentru Problemele Interne (NKVD) al RSS Moldovenești, sub conducerea generalului-maior Iosif  Lavrentievici Mordoveţ. Toată echipa de conducere, începând cu generalii Mordoveț și Ivan Ermolin și terminând cu locotenentul Leonid Iosifovici Mordoveţ, fiul generalului, era constituită din alogeni.  În particular, generalul Mordoveţ era de etnie ucraineană [6]. Ceea ce trebuie subliniat și bine înțeles este că toți acești generali care au organizat, la vârf, în deceniul 1940-1950, represiunile din teritoriile noastre ocupate de Uniunea Sovietică erau  ̶  indiferent de etnie  ̶  generali sovietici. Evoluția lor era, până la un punct, asemănătoare: înrolați voluntar în anii Războiului Civil, ca simpli soldați, în Armata Roșie, erau devotați Statului Sovietic și terorii de clasă care stătea la baza acestuia. (De la un punct încolo evoluția lor a fost diferită: unii  ̶  mareșali ai Uniunii Sovietice, cu urnele îngropate în zidul Kremlinului, alții  ̶ executați pe parcursul diferitelor valuri ale terorii staliniste, de către mecanismul inexorabil al terorii la care au participat).

                     Cu tot strict-secretul operației, numărul celor deportați a fost de 35796 de persoane, unii reușind să se ascundă, alții să fie exceptați de la deportare pe baza decorațiilor de război sau a altor acte de fidelitate față de regimul sovietic.

                    După câteva luni de la marea deportare, la Plenara a III-a a CC al PC din RSS Moldovenească, din 1-2 decembrie 1949, Nicolae Coval raporta: „O mare importanță în colectivizarea reușită a agriculturii a avut-o trecerea de la politica de limitare la politica de lichidare a chiaburimii ca clasă și efectuarea, în legătură cu aceasta, a deportării peste hotarele republicii a unei părți considerabile a chiaburimii și a altor elemente ostile.” Într-adevăr, teroarea își făcuse efectul: în lunile iulie – noiembrie 1949 cota gospodăriilor țărănești care au intrat în colhozuri s-a majorat de la 32% la 80% din total, pentru ca, în ianuarie 1951, să se ridice la 97%.

        Putem adăuga că inițiativa din 16 martie 1951 a lui Leonid Brejnev, proaspăt prim-secretar al PC al RSS Moldovenești, de a continua deportările, începând cu cei care reușiseră să scape în 1949, nu a fost aprobată de către Kremlin. Probabil Stalin o considera superfluă   ̶  obiectivele sovietizării fuseseră deja îndeplinite în Moldova. Ucrainean în acte [7], autodeclarat „rus proletar” în Memoriile sale, Brejnev a fost, ca și Hrușciov (rus și după mamă și după tată), comisar politic sovietic în timpul războiului și un reprezentant tipic al sovietismului post-stalinist.

         

        În concluzie, cei care spun „rus” în loc de „sovietic”,  pentru anii 1940/1941 și 1944-1991, dovedesc nu numai o puerilă lipsă de rigoare, ci și faptul că fac o propagandă (ieftină) în favoarea Kievului. Ieftină și păguboasă Statului Român. Pentru că Teritoriile Românești Ocupate se află în Republica Ucraina și pentru că  naționaliștii xenofobi ucraineni, sub conducerea guvernului de la Kiev și cu complicitatea celui de la București, duc o politică anti-românească, până la genocid cultural, în teritoriile pe care ni le ocupă. Și  ̶  tot pentru clarificarea termenilor  ̶  ocupația de acum nu mai are acoperirea sovietică, este o ocupație pur ucraineană. Iar deznaționalizarea românilor pe care o face, legiferat și prin teroare, guvernul de la Kiev se numește ucrainizare.

         

        [1] Ion Nistor, Istoria Bucovinei, Humanitas, București, 1991.

        [2] Ion Nistor, Românii și Rutenii în Bucovina, Socec & Comp., București, 1915.

        [3]  Vladimir Trebici, Despre Demografia Bucovinei, Analele Bucovinei, an IV, 3/1997.

        [4] Viorica Moisuc, Basarabia, Bucovina, Transilvania   ̶  Unirea 1918, Departamentul Informații Publice, Redacția Publicații pentru Străinătate , București, 1996.

        [5]https://ro.wikipedia.org/wiki/Deport%C4%83rile_staliniste_din_Basarabia_%C8%99i_Nordul_Bucovinei

        [6] http://old.memo.ru/history/nkvd/kto/biogr/gb102.htm

        [7] http://old.memo.ru/history/nkvd/kto/biogr/gb339.htm

        [8]https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Brezhnev_LI_Pasport_1947.jpg?uselang=en

         

                   

        Prof. Dr. Tiberiu Tudor

         

        Spitalul „Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși urmează să introducă specialitatea de psihiatrie pediatrică

        Spitalul „Prof. Dr. Eduard Apetrei” din Buhuși a primit avizul favorabil din partea Ministerului Sănătății pentru înființarea unei noi specialități medicale, și anume psihiatria pediatrică. Într-o mișcare îndrăzneață, spitalul își propune să acopere nevoile crescânde ale pacienților tineri cu afecțiuni psihice, contribuind astfel la îmbunătățirea serviciilor medicale din zonă.

        Inițial, specialitatea de psihiatrie pediatrică va fi disponibilă la nivel de cabinet în cadrul Ambulatoriului Integrat și al secției de spitalizare de zi. Cu o echipă dedicată și condusă de un medic specializat, spitalul buhușean va deveni un punct de referință în îngrijirea și tratamentul tulburărilor psihiatrice la copii și adolescenți.

        Cu o deficiență notabilă a specialiștilor în psihiatrie pediatrică la nivelul județului, dar și la nivel regional și național, inițiativa Spitalului „Prof. Dr. Eduard Apetrei” vine în întâmpinarea unei cereri crescânde. Această decizie a fost posibilă după obținerea avizelor favorabile din partea Primăriei și Consiliului Local Buhuși, precum și a Direcției de Sănătate Publică Bacău.

        Momentan, se lucrează intens la documentația necesară pentru obținerea Autorizației Sanitare de Funcționare, pas esențial în implementarea noului serviciu medical. Eforturile concertate ale echipei spitalului au fost susținute și de acordul ferm obținut din partea Ministerului Sănătății, consolidând astfel angajamentul instituțional de a aduce îmbunătățiri semnificative în asistența medicală oferită copiilor și adolescenților cu tulburări psihice.

         

        O brutărie a luat foc în comuna Târgu Trotuș

        În cursul serii trecute, comuna Tg. Trotuș, mai precis satul Tuta, a fost martora unui eveniment deosebit de grav, care a necesitat intervenția promptă și eficientă a pompierilor militari. Un apel de urgență a anunțat izbucnirea unui incendiu la o brutărie, determinând mobilizarea unor forțe și mijloace considerabile pentru gestionarea situației de criză.

        De îndată ce au primit apelul, echipele de intervenție s-au mobilizat și au părăsit cu viteză stațiile de pompieri. Detașamentul de Pompieri Onești, Garda de Intervenție Comănești și grupa operativă a ISUJ Bacău au constituit forțele principale care au intervenit în această situație critică. Nu mai puțin de cinci autospeciale de stingere cu apă și spumă, alături de două autospeciale de primă intervenție și comandă, au fost mobilizate, împreună cu 29 de pompieri militari bine pregătiți și instruiți.

        La sosirea acestora la locul indicat, incendiul afecta deja o suprafață semnificativă a construcției cu destinația brutărie, măsurată la aproximativ 300 de metri pătrați. În plus față de forțele de pompieri, și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență (SVSU) Tg. Ocna și Serviciul Public pentru Situații de Urgență (SPSU) Chimcomplex au participat la operațiunile de stingere, aducând cu ele două autospeciale de stingere.

        Incendiul a fost gestionat și lichidat într-un timp relativ scurt, grație eforturilor conjugate ale tuturor echipelor de intervenție. În procesul de stingere, pompierii au utilizat atât autospecialele dotate cu apă și spumă, cât și cele de primă intervenție și comandă, pentru a coordona eficient operațiunile pe teren.

        După investigațiile preliminare, cauza probabilă a incendiului a fost identificată drept o defecțiune în instalatia electrică a brutăriei.

        Durerile de umăr

        Dr. Gabriel Dârcă, medic specialist Ortopedie-Traumatologie cu supraspecializare în Chirurgia umărului și membrului superior, Arcadia

         

         

        Umărul este cea mai complexă și una dintre cele mai mari articulații ale corpului.

        Este o articulație formată, de fapt, din 4 articulații care funcționează sincronizat (scapulo-humerală, scapulo-toracică, acromio-claviculară și sterno-claviculară) și este singura articulație a corpului uman cu mobilitate completă pe 360°.

        Spre deosebire de celelalte articulații ale corpului, care au o concordanță între dimensiunile suprafețelor articulare, umărul este complet disproporționat din acest punct de vedere: trebuie privit ca o minge de fotbal așezată pe o cană de cafea.

        Datorită configurației sale biomecanice unice, umărul poate executa mișcări complexe, stabilitatea fiind asigurată doar de țesuturile moi: labrum, capsulă articulară, ligamente și tendoane. Dar aceste caractere unice și faptul că este o articulație care se mișcă în permanență predispun umărul la numeroase tipuri de leziuni, și atunci apare durerea.

         

        Cauzele durerii de umăr

         

        Cauzele durerii de umăr sunt variate: sport, mișcări repetitive sau suprasolicitare mecanică la locul de muncă, efectuarea gesturilor profesionale în poziții necorespunzătoare, traumatisme, degenerescența legată de vârstă sau modificări metabolice și hormonale (menopauza).

        Deși este o durere care, de multe ori, jenează mai puțin activitatea cotidiană (comparativ cu șoldul sau genunchiul, de exemplu) și poate fi mai ușor ignorată, nu trebuie să fie totuși considerată astfel. Durerea este întotdeauna un semnal de alarmă.

         

        Durerile de umăr pot fi grupate în 2 mari categorii:

        • acute (de cele mai multe ori traumatice, cu instalare brutală);
        • cronice (dureri cu instalare progresivă).

        Patologia acută a umărului este reprezentată de: fracturi (humerus proximal, claviculă, omoplat, glenă), luxații (gleno-humerale, acromio-claviculare), rupturi tendinoase traumatice (coif rotatori, biceps lung).

        Patologia cronică este reprezentată de: conflictul (impingement) subacromial, tendinitele inflamatorii și calcifiante ale coifului rotatorilor, rupturile degenerative ale coifului rotatorilor, capsulita retractilă (umărul înghețat), instabilitatea cronică gleno-humerală, artroza (omartroza, acromio-claviculară).

         

        Durerea de umăr: diagnostic

         

        Întotdeauna diagnosticul unei dureri de umăr începe cu un istoric complet (cauze posibile, mod de instalare, evoluție etc.), urmat de un examen clinic minuțios și standardizat al regiunii umărului. Aceste 2 etape parcurse riguros și trecute prin filtrul unui chirurg cu experiență în chirurgia umărului orientează în cele mai multe cazuri spre un diagnostic clinic pertinent.

        Cea de a doua etapă în stabilirea unui diagnostic corect și complet este reprezentată de investigațiile paraclinice: radiografii, ecografie, CT, RMN, electromiografie de membru superior.

        Diagnosticul corect este esențial pentru stabilirea unui plan de tratament adecvat, care să asigure pacientului gradul de confort și de funcționalitate dorite.

         

        Durerea de umăr: tratament

         

        Înțelegerea cauzei, a mecanismului de apariție și a cerințelor funcționale ale pacientului oferă chirurgului supraspecializat în chirurgia umărului posibilitatea de a propune un plan terapeutic adaptat, deoarece în patologia umărului nu există un tratament à la carte, un plan valabil pentru toate categoriile de pacienți.

        În principiu, o mare parte a patologiei umărului poate fi tratată prin metode conservatoare: infiltrații, fizio și kinetoterapie, înlăturarea factorilor declanșatori etc. Doar după epuizarea fără rezultat a metodelor de tratament conservator, pentru aceste tipuri de patologii, poate fi luat în calcul tratamentul chirurgical.

        Există, în mod evident, și indicații chirurgicale clare de la bun început.

        În linii generale, tratamentul chirurgical în patologia umărului se împarte în 2 mari tipuri de intervenții: artroscopice și chirurgie clasică.

        Indiferent de tipul de intervenție practicată, ea trebuie efectuată de un chirurg supraspecializat în chirurgia umărului, cu experiență vastă în domeniu, și care să dispună în jurul lui de o echipă obișnuită cu rutina și rigurozitatea chirurgiei umărului (anestezist, chirurg secund, instrumentist, asistent de sală, reprezentant medical furnizor al implanturilor).

         

        Chirurgia umărului este o ramură extrem de avansată tehnologic, cu o curbă de învățare foarte lungă și anevoioasă, și prin urmare artroscopia de umăr sau protezarea umărului ar trebui realizate doar de un chirurg cu o pregătire temeinică, dedicat exclusiv patologiei umărului.

        Artroscopia umărului este un domeniu care a căpătat o amploare impresionantă în ultimii ani, devenind o armă redutabilă în mâna unui chirurg antrenat. Prin intermediul artroscopiei pot fi tratate: instabilitățile scapulo-humerale, luxațiile acromio-claviculare, rupturile tendoanelor coifului

        rotitorilor, patologia tendonului lung al bicepsului.

        Chirurgia clasică a umărului are 2 mari direcții:

        • patologia acută (fracturi, luxații);
        • patologia cronică (artroze și instabilități de umăr).

        Și acest tip de chirurgie trebuie să aibă la bază o înțelegere temeinică a biomecanicii umărului, a tipurilor lezionale și a principiilor corecte de tratament. Oricare ar fi procedura efectuată (osteosinteză a unei fracturi, cura unei instabilități, implantarea unei proteze), scopul rămâne același: restabilirea cât mai rapidă a mobilității și funcției articulației umărului, necesare vieții de zi cu zi și confortului pacientului.

        Dr. Gabriel Dârcă, medic specialist Ortopedie-Traumatologie cu supraspecializare în Chirurgia umărului și membrului superior, Arcadia

        www.arcadiamedical.ro

         

        Lista proiectelor inițiate de deputatul Cristian – Paul Ichim, circumscripția 4, Bacău, în vederea modernizării Codului Rutier

        1. Separarea examenului auto teoretic de cel practic și oferă posibilitatea candidaților la obținerea permisului de conducere de a participa la examenul teoretic oriunde în țară. Separarea pregătirii teoretice de pregătirea practică va oferi posibilitatea elevului să înceapă efectiv pregătirea practică și după susținerea examenul de promovare a probei teoretice, cu condiția finalizării pregătirii teoretice, așa se procedează în majoritatea țărilor UE. În multe situații, elevii se prezintă la traseu după luni de zile de la momentul când au condus ultima dată. În același timp, avem nevoie de eliminarea timpilor foarte mari de așteptare de la promovarea examenului teoretic până la participarea la examenul practic. Unul dintre multiplele motivele pentru care tinerii conducători auto își pierd îndemânarea de a conduce preventiv este faptul că, din momentul în care sunt declarați admiși și până la participarea la proba practică a examenului, trec foarte multe zile.
        2. Verificarea periodică a mijloacelor de semnalizare rutieră de către Poliția Rutieră. Măsuri propuse în proiect sporesc responsabilitatea Poliției Rutiere în ceea ce privește verificarea periodică a stării mijloacelor de semnalizare rutieră. Poliția Rutieră trebuie să se implice mai mult în zona de prevenție și trebuie să se asigure că standardele de siguranță rutieră sunt respectate de către administratorul drumului public, acesta din urmă fiind obligat să remedieze deficiențele constatate.
        3. Sancționarea șoferilor care conduc cu viteze foarte mari. Viteza excesivă trebuie pedepsită mai aspru, deoarece consecințele sunt întotdeauna grave. Conducătorii auto trebuie să conștientizeze că a conduce cu viteză de peste 100 km/h față de normele în vigoare nu îi afectează numai pe ei prin suspendarea permisului, ci sunt consecințe și asupra familiei. Este nevoie de sancțiuni drastice pentru educarea șoferilor teribiliști.
        4. Creșterea valabilității administrative de la 10 ani la 15 ani a permiselor auto. Măsurile propuse urmează trendul european de creștere a valabilității administrative a permiselor de conducere din categoriile A, B și adiacente de la 10 ani la 15 ani, de reducere a costurilor pentru cetățeni și a timpului alocat pentru reînnoirea unui permis de conducere, dar și de a reduce numărul de șoferi care nu sunt apți medical să fie prezenți pe drumurile publice.

        INTERVIU:

        1. Domnule deputat, tocmai s-a încheiat o nouă sesiune parlamentară, cum a fost anul 2023 în Parlament?

        A fost un an foarte intens, dacă ne gândim la faptul că cele mai importante proiecte de reformă publică au trecut prin dezbaterile parlamentare, mă refer în special, la legile educației, la legea pensiilor speciale, la legea pensiilor publice și foarte recent legea bugetului de stat pentru 2024. Din nefericire, majoritatea parlamentară asigurată de actuala coaliție de guvernare, au tratat cu foarte multă superficialitate aceste dezbateri. Și în comisii și în plen au grăbit în mod nejustificat dezbaterile, au limitat cât au putut timpul acordat celorlalte partide pentru a se exprima și mai ales, au respins masiv majoritatea amendamentelor depuse de opoziție. Aș mai remarca și abundența de ordonanțe de urgență venite de la Guvern, cele mai multe dintre ele neavând o motivație întemeiată pentru a justifica urgența adoptării, decât poate interesul coaliției de a atinge obiective de partid. Astfel, s-au creat sinecuri politice la nivelul administrației centrale și cel mai grav poate, s-a decis alocarea de resurse financiare acolo unde nu este nevoie, abuzându-se complet de Fondul de Rezervă al statului.

         

        1. Educația este unul din domeniile de interes pentru activitatea dumneavoastră parlamentară și ați menționat adoptarea legilor educație, care credeți că o să fie impactul acestor măsuri asupra sistemului?

        Am un sentiment de îngrijorare față de viitorul educației, deoarece cred că aceste măsuri care fac parte din faimosul pachet ”România Educată” nu includ neapărat o viziune strategică pe termen mediu și lung asupra educației din România. Încă din primele săptămâni de după intrarea lor în vigoare au apărut deja disfuncționalități destul de vizibile. Mă refer la modalitatea de calcul a burselor școlare, la bâlbele legate de creșterile salariale ale cadrelor didactice și la întârzierile mari în decontul transportului pentru elevi. Să nu mai vorbim despre marile provocări ale sistemului cum ar fi: desegregarea, accesul la educație, reducerea abandonului școlar, eliminarea inegalităților și promovarea diversității, care sunt lăsate la latitudinea legislației secundare, iar asta va însemna o implementare discreționară, la îndemâna ministerului. Pe de altă parte, se continuă cu încăpățânare politizarea funcțiilor de decizie din sistem, mai ales pe fondul unei crize în ceea ce privește cariera pedagogică. Tinerii nu mai sunt atât de mult motivați să aleagă o carieră pedagogică, iar asta nu este un semnal sănătos pentru viitor. Totodată, cred că avem nevoie să reducem diferențele majore între curriculum școlar și piața muncii. Ne pregătim copiii pentru meserii care nu mai există și nu au nicio abilitate pentru meseriile viitorului.

        1. Anul acesta au intrat în vigoare foarte multe măsuri fiscale care afectează economia țării și de la 1 ianuarie vor urma altele noi să fie implementate, cum credeți că vor supraviețui românii în anul care vine și cum vor fi afectați micii antreprenori pe viitor?

        În primul rând aș punct, din nou, lipsa de interes a coaliție de la guvernare pentru nevoile reale ale românilor. Au ales să își angajeze răspunderea pe un pachetul de măsuri fiscale extrem de important, în loc să dezbată public toate măsurile propuse, cu toți actorii implicați. Asta denotă, cât de puțin cunosc realitățile din țară, cât de mult le lipsește contactul cu viața de zi cu zi a românilor, dar mai ales, punctează clar lipsa profesionalismului în procesul de luare a deciziilor majore. Din nefericire pentru România, aceste măsuri nu își vor atinge obiectivul intenționat de guvern, adică de a crește veniturile bugetare, în schimb, vom simțim deja cu toții, efectele negative în economie. Curând vom vedea o diminuare drastică a investițiilor, la amplificarea fenomenului inflaționist ca efect al majorării prețurilor de consum. Este evident că, într-o economie instabilă, încărcată cu enorm de multe taxe și impozite, orice efort al micilor antreprenori de a se dezvolta este în zadar. Mă tem că, foarte curând, multe IMM-uri și mult mai multe afaceri mici vor dispărea de pe piață. Pe toată durata anului am fost martori, neputincioși la creșterea necontrolată a prețurilor, inflația foarte mare, salarii mici pentru unii, beneficii și privilegii pentru alții, lipsa investițiilor în domenii cheie, politizarea excesivă a celor mai importante decizii, întârzierile majore ale obiectivelor de reformă, pentru că așa a înțeles coaliția să se preocupe de soarta românilor. Trebuie să fie spus foarte clar că, Guvernul ar fi avut și alte soluții la îndemână, dar s-a încăpățânat să le adopte. Se puteau reduce pensiile speciale sau se putea face o reformă reală în administrație, limitând beneficiile financiare pentru angajații unui aparat de stat aglomerat și ineficient și reducând numărul de demnitari numiți politic, care au mult prea multe privilegii.

        1. Domnule deputat, pe parcursul acestui an, ați fost foarte vocal în spațiul public în a evidenția provocările de la nivelul administrației locale din municipiul Bacău, ce le reproșați celor care conduc destinele orașului nostru?

        Îmi iubesc foarte mult orașul natal și sunt foarte mândru că aici m-am format ca elev și ca adult. În același timp, am foarte multe așteptări pentru viitorul copiilor mei. Indiferent de deciziile pe care ei le iau pentru educația lor viitoare, mi-ar plăcea să se întoarcă, de fiecare dată cu drag acasă, știind că aici pot găsi locuri în care să își petreacă timpul liber într-un mod plăcut, alături de prietenii lor. Din păcate, încet dar foarte sigur, frumusețea acestui oraș se stinge. Nu din cauza faptului că nu ar exista un foarte mare potențial, ci mai degrabă pentru că cei care și-au asumat să conducă și să administreze destinele acestui oraș nu sunt suficient de implicați în dezvoltarea și modernizarea comunității din care și ei fac parte. Sunt foarte multe lucruri care au nevoie de intervenție urgentă. Dacă te plimbi o vreme prin Bacău nu poți să nu observi haosul de pe străzi din cauza lucrărilor dezordonate începute de primărie. Orașul este foarte aglomerat și înghesuit. Pe zona de transport și infrastructură mai avem de lucrat la modernizarea și eficientizarea infrastructurii rutiere din oraș. Cu fiecare zi care trece, traficul din oraș devine din ce în ce mai greu de suportat. Avem nevoie de soluții viabile de fluidizarea traficului și ne sunt la îndemână măsuri inteligente la care ar trebui să apelăm cu mai multă deschidere. Investițiile în transportul public trebuie să fie adaptate la nevoile orașului, iar rețeaua de transport existentă în Bacău are multe provocări. Nu putem avea așteptarea de a scoate oamenii din mașinile personale, pentru a fluidiza traficul și a proteja calitatea aerului în oraș, fără a avea o rețea care face accesul tuturor călătorilor către fiecare zonă din oraș. Pe străzile din Bacău sunt numeroase marcaje și semne rutiere ascunse după crengile foarte stufoase ale unor copaci, deteriorate într-un stadiu irecognoscibil sau complet inexistente, mâzgălite, ruginite, unele chiar căzute la pământ și sprijinite de borduri. Situațiile acestea pun în pericol siguranța participanților la trafic, dar pot fi evitate prin implementarea unor măsuri care vizează responsabilizarea instituțiilor. Cred cu tărie că motivația, pregătirea și dedicarea pentru cetățeni a celor care conduc în administrația locală este un element cheie pentru o comunitate sigură, sănătoasă și productivă. Cel mai trist lucru este faptul că, avem un primar imun la cererile cetățenilor și complet desprins de realitatea orașului Bacău. În schimb, ceea ce știe bine să facă domnul primar este să fie arogant, să își ignore atribuțiile și să pretindă că totul este roz. Viața cetățenilor din municipiul Bacău ar fi putut să se îmbunătățească considerabil, dacă actualei administrații i-ar fi păsat mai mult și ar fi pus nevoile comunității mai presus decât cele personale. Bacău a pierdut multe oportunități de modernizare datorită gradului scăzut de absorbție a fondurilor europene, de la nivel local. Majoritatea programelor derulate nu și-au atins obiectivele asumate. Dar există și aici soluții pentru viitor. Avem oportunitatea ca la anul să contribuim la o schimbare semnificativă pentru comunitatea noastră, iar atitudinile neprofesioniste și lipsa de acțiune trebuie sancționată.

         

        1. Această sesiune parlamentară s-a încheiat cu adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul viitor, ce amendamente ați depus pentru suplimentarea fondurilor la nivelul județului Bacău?

        Am depus peste 100 de amendamente dintre care 96 sunt destinate investițiilor în județul Bacău în special pe sănătate, educație și modernizarea infrastructurii. Am solicitat peste 224 mii lei care să fie alocată direct bugetelor aferente UAT-urilor din județul Bacău și peste 1.182 mii lei alocare de la bugetele Ministerelor pentru construcții noi, achiziții de  bunuri materiale și pentru lucrări la construcțiile existente de reabilitare și modernizare pentru județul Bacău. Ca în fiecare an, am pus accent pe extinderea infrastructurii de sănătate în mai multe localități din județul Bacău și am solicitat finanțare pentru investiții care ar putea reprezenta premisa dezvoltării localităților pentru atragerea potențialilor investitori și a repopulării zonelor rurale. Nu am neglijat nici educația și știind că în privința infrastructurii școlare avem foarte multe de făcut. Am ținut neapărat să depun mai multe amendamente pentru suplimentarea financiară destinată proiectelor de renovare și reabilitare a mai multor unități de învățământ din județul Bacău. Nu i-am uitat nici pe tinerii din județ, care au nevoie de mult sprijin din partea adulților, de deschiderea autorităților publice locale, de fonduri pentru a duce la îndeplinire proiectele lor, de cunoștințe despre cum funcționează instituțiile statului, precum și competențe de participare. Ori toate acestea se pot asigura prin intermediul unor centre multifuncționale destinate tinerilor. Din acest motiv am depus mai multe amendamente tocmai pentru finanțarea înființării unor astfel de centre în localitățile: Bacău, Buhuși, Comănești, Moinești, Ardeoani, Sascut, Pâncești, Parincea, Podul Turcului și Târgu Ocna. Ceea ce a trecut de Parlament, nu este cel mai satisfăcător buget al țării, mai ales că, așa cum ne-a obișnuit deja, coaliția de la guvernare a grăbit și de această dată dezbaterile din comisii și din plen și au respins foarte multe dintre amendamentele depuse de opoziție. Dar în ciuda tuturor dificultăților, a fost adoptat un amendament depus de mine prin care se suplimentează fondurile destinate Spitatului Județean de Urgență din Bacău. Fondurile vor merge la Unitatea de Primiri – Urgențe pentru achiziția unor echipamente medicale de care este foarte mare nevoie. Acestea vor putea contribui la desfășurarea activității și procedurilor medicale, la un standard profesional adecvat și în deplină siguranță pentru pacienți și se vor putea debloca proceduri medicale, care în momentul de față se desfășoară cu greutate, cu întârziere și unele cazuri nu se desfășoară.

        1. Promovarea măsurilor pentru sporirea siguranței rutiere reprezintă firul roșu al activității dumneavoastră în Parlament, care dintre proiectele depuse în acest an vă este cel mai drag?

        Sunt foarte atașat de toate inițiativele legislative depuse și mă implic emoțional foarte mult, atunci când proiectele mele sunt la dezbatere în comisiile avizatoare sau de raport. Cred cu tărie că avem nevoie de o modernizare a Codului Rutier și de o aliniere a României la normele stabilite de Comisia Europeană, care sunt implementate în mai multe State UE. Fără o viziune strategică pe termen mediu și lung care să includă în mod obligatoriu o modernizare a legislației în domeniul rutier vom continua să rămânem pe primele locuri în topurile accidentelor rutiere. Consider că Poliția Rutieră trebuie să se implice  mai mult în zona de prevenție. Știu sigur că pentru programele de creștere a siguranței rutiere se cheltuiesc mulți bani, însă ele sunt de fiecare dată  de succes. Fără un plan amplu și bine pus la punct, cu măsuri concrete în vederea reducerii numărului colosal de accidente rutiere, nu vom ajunge niciodată la rezultate vizibile. În acest an, am avut o colaborare excelentă cu reprezentanții școlilor de șoferi din toată țara. Am organizat alături de ei o serie de întâlniri în mai multe orașe din zona Moldovei, iar scopul principal al acestor întâlniri a fost de a identifica cele mai bune soluții pentru modernizarea legislației în ceea ce privește metodologia pregătirii și a desfășurării examenului pentru obținerea permisului auto. Am discutat mult despre importanța prevenției, a educației rutiere și creșterea calității profesionale a instructorilor, precum și modalități de completare și amendare a Codului Rutier. Este esențial ca nivelul de pregătire al examinatorilor să crească și să fie unitar, deoarece în prezent examinarea nu se face după criterii clare și uneori se lasă loc la interpretări personale a modului în care se face examinarea candidaților. Creșterea calității profesionale a instructorilor este un element foarte important și aici este nevoie de mai multă investiție. Aș vrea să profit de această oportunitate să le mulțumesc pentru implicare, pentru onestitate și deschiderea de care dau dovadă în căutarea unor soluții creative. Eforturile noastre s-au concretizat într-o propunere legislativă care prevede separarea examenului auto teoretic de cel practic și oferă posibilitatea candidaților la obținerea permisului de conducere de a participa la examenul teoretic oriunde în țară. Separarea pregătirii teoretice de pregătirea practică va oferi posibilitatea elevului să înceapă efectiv pregătirea practică și după susținerea examenul de promovare a probei teoretice, cu condiția finalizării pregătirii teoretice, așa se procedează în majoritatea țărilor UE. Această inițiativă are deja rapoarte de adoptare de la comisiile de resort și este pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților.

        1. Suntem la finalul anului și obiceiul spune că este momentul unui bilanț, există ceva ce regretați că nu ați apucat să faceți în acest an și care sunt planurile pentru viitor?

        Întotdeauna există loc pentru mai bine sau pentru mai mult. Prin toate activitățile mele din acest an am încercat să fiu aproape de cetățenii pe care îi reprezint și mi-am dedicat timpul pentru a găsi cele mai bune soluții la problemele venite din partea lor. Au fost și momente de împliniri, dar și multe provocări, amânări nedorite, finanțări incomplete, idei și proiecte rămase încă pe traseul legislativ. Cu toate astea sunt mândru de rezultatele obținute. Vreau să le mulțumesc băcăuanilor pentru sprijinul acordat de la începutul acestui mandat. A fost o onoarea pentru mine să îi reprezint în Parlamentul României. Întreaga mea activitate depusă în forul legislativ în ultimii 3 ani a însemnat o provocare permanentă având ca unic scop împlinirea a cât mai multor obiective în beneficiul celor care m-au investit cu încrederea lor.

        SCM Bacău, raport – bilanț – retrospectivă                                                    

        Sport Club Municipal Bacău, club sportiv de elita în sportul românesc, a cunoscut în perioada 2020-2023, provocări oarecum existențiale  care au dus la adaptarea clubului tradițional al băcăuanilor, cu o vechime de peste 70 de ani de activitate, la realitățile și necesitățile momentului actual.

        Începând cu „recâștigarea” sediului clubului în cursul anului 2020, fapt care a salvat cel puțin identitatea sportivă, poziția și rolul său în infrastructura și arhitectura sportivă pe plan local și național.

        Anul 2020 a adus din păcate și dispariția posturilor ocupate prin detașare la nivel național, aspect care a afectat foarte mult SCM Bacău, prin plecarea a 10 (zece) antrenori valoroși care activau până în acel moment în cadrul clubului. Dacă adăugam la aceștia, antrenorii care au întrunit ulterior vârsta de pensionare (5), dar și cele 9 (nouă) posturi pierdute de SCM Bacău în urma restructurării din 2022, ne putem face o imagine clară asupra deficitului de personal cu care se confrunta SCM Bacău în ultimii anii. Practic aproape jumatate din efectivul clubului a fost tras pe linie moartă, dacă e să comparăm cu cei peste 50 de angajați de care dispunea în anii anteriori.

        În acest context extrem de dificil în ceea ce privește resursa umană, cea mai importantă resursă a unei entități, strategia conducerii clubului, izvorată dintr-un anume instinct de conservare, a fost orientată spre completarea golurilor din rândurile antrenorilor și identificarea soluțiilor care să mențină antrenorii capabili și dornici de performanță în cadrul clubului.

        Astfel a apărut primul CASp (contract de activitate sportivă) din istoria clubului, o măsură curajoasă, riscantă și costisitoare. Si ca să lămurim simplu situația, un antrenor angajat printr-un contract individual de muncă este remunerat dintr-un cont de cheltuieli de personal distinct, și care nu afectează bugetul de activitate sportivă, pe când CASp ”consumă”exact resursele financiare dedicate activității sportive reflectându-se astfel într-o presiune uriașă permanentă tocmai asupra bugetului care trebuie să ducă la atingerea marilor performanțe sportive (competiții, cantonamente, premii și indemnizații sportivi, medicamentație și multe altele)

        SCM a reușit acest lucru, și privind în urmă, putem spune cu succes chiar, în acest moment, clubul ajungând la un număr de peste 20 de contracte CASp pentru antrenorii și sportivi de mare valoare și de perspectivă.

        Acest lucru a fost posibil grație derulării proiectelor de finanțare nerambursabilă, a creșterii finanțării de la ANS (direct proporțională cu creșterea performanțelor sportive), și nu în ultimul rând a sprijinului constant acordat de sponsorii noștri tradiționali Dedeman și Simba Invest.

        Primul proiect de finanțare nerambursabilă din istoria clubului, a demarat chiar în anul 2020, dar care datorită situației create de pandemie a fost suspendat, ulterior fiind reluat cu succes în 2021 parteneriatul (pe legea 69/2000) cu Primaria și Consilul Local Bacău, efectele fiind reflectate în rezultatele deosebite obținute.

        „Pe această cale SCM Bacău mulțumește Primăriei și Consiliului Local al Municipiului Bacău pentru susținerea acordată !”

        În ceea ce privește performanțele sportive, remarcăm că s-au atins niveluri record al rezultatelor deosebite obținute, de exemplu anul 2022 fiind un an de vârf cu 7 medalii obținute la marile competiții internaționale – Campionate Mondiale și Europene  (3 de aur, 3 de argint și 1 de bronz), an comparabil cu anii 2004-2007 când gimnasta Monica Roșu s-a încununat dublă campioană olimpică la Atena, respectiv sportivul Eusebiu Diaconu cucerind titlul de campion european la lupte greco-romane seniori.

        Pentru anul 2023 SCM Bacău a menținut la un nivel ridicat ștacheta performanței, totalizând un palmares de 334 de medalii la competițiile naționale și internaționale (305 respectiv 29), practic un an de vârf, rezultate posibile și datorită proiectului de finanțare nerambursabilă ”Municipiul Bacău – excelența sportivă la ea acasă” derulat cu sprijinul Primăriei și a Consiliului Local Bacău pe legea 69/2000.

        De asemenea în acest moment clubul are peste 400 de sportivi legitimați, peste 30 de sportivi convocați la loturile naționale.

        La nivel olimpic, se evidențiază atleta Bianca Ghelber – campioana europeană senioare din 2022 la aruncarea ciocanului, clasată în primele 10 din 32 în cursa pentru calificarea la Jocurile Olimpice din 2024 de la Paris, plus alți doi luptători de mare perspectivă, Denis Mihai și Vasile Cojoc, aflați în atenția FR Lupte pentru turneele preolimpice de calificare.

        Tot prin intermediul proiectului susmenționat s-a realizat și dezvoltarea bazei de selecție a clubului, la diferite secții cum ar fi atletism, box, înot, judo, haltere, lupte, gimnastică, unde a fost posibilă angrenarea lor prin intermediul contractelor de activitate sportivă.

        „Proiect realizat cu sprijinul Municipiului Bacău și al Consiliului Local al Municipiului Bacău”

        Sfârșitul nu-i aici

        Pe la ușile creștinilor, nu mai vin colindătorii. După anii de pandemie, când resticțiile i-au ținut pe la casele lor, copiii (și nu doar) parcă au uitat de tot de frumusețea colindatului. I-am așteptat, și de data asta, cu bomboane, prăjituri și, mai ales, mărunțișul păstrat de-a lungul anului, gândindu-mă la anii copilăriei când mica recompensă îmi lumina sufletul de copil amărât. Sfârșitul de decembrie era fericirea pe care milioane de copii o așteptau, când străzile fremătau de grupuri de copilandri, hohotind și repetând refrenurile colindelor și ale plugușoarelor.

        Îmi amintesc cum, la debut de decembrie, băieții cutreierau, la rând, magazinele „ferometal” de unde-și procurau prețioasa sfoară de cânepă, folosită la confecționarea bicelor tradiționale împletite (gârbace) și a șfichiului (pleasnă). Cartierele tresăltau de pocnetul bicelor, „Zmeul”, un vecin mai corpolent, fiind, de fiecare dată, vedeta străzii pe care locuiam. După un timp, sosea și „artileria grea” – „tunurile” cu carbid, interzise (doar formal) de autorități, care înfiorau de-a dreptul asistența, iar pe la final micile „tendoane” cu scăpărici de chibrit, la fel de periculoase ca și primele, evident, ambele deloc tradiționale.

        Un buhai și o tobă cu membrană de celofan, alături de nelipsiții clopoței (uneori și talăngi) întregeau „arsenalul” colindătorilor. Era bucuria iernilor în care deseori orașul se troienea, toată suflarea sărind cu lopeți și alte instrumente pentru a-i reda vederea.

        Acum, nici zăpada nu ne-a mai bucurat, nici gerul de minus 15-20 de grade Celsius, de altădată. Locul colindelor a fost luat de manelele vecinilor lipsiți de minima educație, cu toate că originile lor sunt … la sat, locul unde s-a născut veșnicia, cum zi-sa poetul, și unde ar fi fost de așteptat ca tradițiile și obiceiurile să nu se fi pierdut. Și nici oamenii adevărați.

        Micuții de altădată care înviorau gazdele cu glasurile lor cristaline s-au adâncit în mirajul gadget-urilor de tot felul, umbrind tradițiile care au animat sute de ani întreaga românime. Nutresc speranța că sfârșitul nu-i aici, iar de la anul, străzile vor fi din nou pline de colindători, mici și mari, de zarva sărbătorilor de altădată, cu miros de cârnați și cozonaci sau de aromele vinului fiert.

        Căci, totuși, aici e România, locul unde soarta ne-a fericit să ne naștem. Se încheie un an, doar, cu multe evenimente și experiențe nedorite și ne pregătim să-ncepem altul, mult mai prosper, lipsit de griji, plin de iubire și speranță. Un an cum altul nu va mai fi. La mulți ani, țara mea! La mulți ani, românii mei!

        De ce e nevoie pentru a construi o nouă Românie

        România, cu o istorie bogată și o cultură diversă, are potențialul de a se transforma într-o societate prosperă și dinamică. Pentru a atinge această aspirație, mai trebuie ca românii să își pună în valoare calitățile distincte care i-au caracterizat de-a lungul timpului.

        Ospitalitatea – Construirea de relații solide

        Ospitalitatea este o trăsătură definitorie a poporului român. Prin extinderea acestei calități în sfera afacerilor și comunităților locale, românii pot construi relații solide și durabile. Colaborarea și schimbul de idei sunt cheia inovației și a creșterii economice.

        Spiritul comunitar – solidaritate și dezvoltare

        Spiritul comunitar poate servi ca o forță motrice pentru progres. Prin implicare activă în comunitățile locale, românii pot contribui la soluționarea problemelor sociale și la crearea unui mediu în care fiecare individ are șansa de a-și atinge potențialul maxim.

        Rezistența – Depășirea obstacolelor

        Istoria tumultoasă a României a dezvoltat o rezistență remarcabilă în popor. Aceasta poate fi canalizată pentru a depăși obstacolele actuale și pentru a înfrunta provocările viitoare cu încredere și determinare.

        Dorința de cunoaștere – Investiția în educație și inovare

        Dorința de cunoaștere poate fi cheia unei societăți prospere. Prin investiții masive în educație și cercetare, românii pot dezvolta o forță de muncă calificată și pot stimula inovația, contribuind astfel la crearea unei economii competitive la nivel global.

         Simțul umorului – O abordare pozitivă

        Simțul umorului specific românesc poate servi ca o sursă de optimism în fața provocărilor. Adoptarea unei abordări pozitive poate îmbunătăți starea de spirit generală și poate contribui la crearea unui mediu în care creativitatea și soluțiile inovatoare pot să prospere.

        Generozitatea – sprijinirea celor nevoiași

        Generozitatea poate fi transformată în acțiuni concrete de sprijinire a celor nevoiași. Înlocuind vorbele cu faptele, românii pot construi o societate în care solidaritatea nu este doar o vorbă, ci o realitate tangibilă.

        Creativitatea – Promovarea culturii și artelor

        Creativitatea românească, reflectată în literatură, muzică și artă, poate deveni un motor al dezvoltării culturale și economice. Promovarea culturii și a artelor poate atrage atenția internațională și poate contribui la construirea unei imagini pozitive a țării.

        Curajul – Implicare civică și drepturile cetățenești

        Curajul de a vorbi și de a acționa în fața injustiției este esențial pentru construirea unei societăți democratice și echitabile. Prin implicarea civică activă, românii pot influența schimbările sociale și pot apăra drepturile fundamentale.

        Mândria națională – Conservarea și promovarea identității

        Mândria națională poate servi ca un catalizator pentru conservarea și promovarea identității românești. Prin protejarea tradițiilor și istoriei, românii pot construi un viitor în care valorile fundamentale rămân în centrul societății.

        Adaptabilitatea – Inovare și schimbare

        Capacitatea de a se adapta la schimbare este esențială într-o lume în continuă evoluție. Prin abordarea schimbărilor cu deschidere și adaptabilitate, românii pot să transforme provocările în oportunități și să construiască un viitor sustenabil.

        Aceste calități nu sunt doar trăsături lăudabile, ci și necesități esențiale pentru construirea unei societăți prospere și echitabile. Mai mult decât atât, ele sunt interconectate și dependente unele de altele. De exemplu, ospitalitatea se dezvoltă și înflorește într-un cadru de spirit comunitar și generozitate reciprocă. Cunoașterea vine la pachet cu o responsabilitate față de ceilalți și față de societate în ansamblu, și, prin urmare, implică drepturi cetățenești și curajul de a face față măsurilor absurde impuse de un guvern care captiv intereselor străine – ne amintim „pandemia”?!

        Este momentul să ne amintim că o societate puternică se construiește pe baza unei rețele solidare de valori și acțiuni, unde cetățenii își împărtășesc cunoștințele, se sprijină reciproc și se opun oricăror influențe care ar putea submina binele comun.

        Ajutoare de urgență, pentru câteva familii

          În ultima sa ședință, care a avut loc spre sfârșitul săptămânii trecute, Guvernul României a aprobat acordarea unor ajutoare de urgență, pentru un număr de 208 familii și persoane singure, aflate în situații de necesitate, inclusiv celor ale elevilor accidentați la internatul din Odorheiu Secuiesc. Suma totală care le este alocată celor 208 beneficiari din întreaga țară se ridică la 920.000 lei. Cea mai mică sumă acordată unei familii este de 500 lei, iar cea mai mare, de 15.000 lei.

          Pe primul loc, cu 27 beneficiari, se situează județul Teleorman. Urmează județele Sibiu și Dîmbovița, cu 23 beneficiari, respectiv 20. Cât despre județul Bacău, de aici 9 familii și persoane singure vor primi un ajutor de urgență. Pentru ele a fost rezervată o sumă totală de 25.000 lei. Comparativ cu ajutoarele distribuite anterior, de această dată atât sumele cât și numărul beneficiarilor sunt la jumătate.

          De exemplu, în noiembrie, județului Bacău i-a fost alocată suma totală de 62.000 lei, pentru 18 familii. Acum, cea mai mare sumă, respectiv de 7.000 lei, va ajunge la o familie din Onești care și-a pierdut gospodăria într-un incendiu. Urmează o familie din Asău care va primi 5.000 lei, 1-Tîrgu Ocna (4.000 lei), 1-Comănești (2.500 lei), 2-Bacău (2.000 lei și 1.000 lei), 1-Plopana (1.500 lei), 1-Căiuți (1.000 lei) și 1-Odobești (1.000 lei). Aceste 8 familii se confruntă cu situații deosebite provocate de starea de sănătate a unuia dintre membrii lor. Propunerile de ajutoare de urgență au la bază anchetele sociale efectuate de către Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Bacău.

          Amintim că acest tip de sprijin financiar este prevăzut de Legea 416/2001 și se acordă acelor familii și persoane singure care sunt în situație de necesitate provocată de incendii, alunecări de teren, inundații, accidente, epidemii, epizootii, starea de sănătate ori alte cauze care pot conduce la apariția sau sporirea riscului de excluziune socială.

          Pentru a solicita acest sprijin financiar, cei care se găsesc în una din situaţiile menționate mai sus i se vor adresa AJPIS Bacău, str.I.S.Sturza, nr.63, telefon 0234510083.